783 matches
-
în care doar un soldat rămâne viu să se bucure pe câmpul de bătălie, cascadă de lapte dând în foc înfrângerile (sânii fecioarelor s-au copt pe când fii împăratului dormeau în grădinile cerului). Inutilă lupta în unul singur: leagă un ștergar alb în vârful iluziei și te dă învins, decorul; pe fața nevăzută a lunii, trece ca o absență pe jumătate sâmbure, pe jumătate piatră. La ce bun să numeri leșurile, dacă după tine vin corbii și le mănâncă? La 15
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
fă ce vrei cu mine! Bătrânul să-și ceară scuze de la cei care mi-au fotografiat inima slobodă. (Bunica a încercat sângele cum se încearcă apă pentru botez: a suflat de trei ori, a făcut semn peste valuri, a întins ștergar alb, bunica m-a așezat ca pe o pâine sub icoană.) Dacă există cu adevărat, să-și ceară iertare, smerenia topește lentilele, Dumnezeu pipăie cu bastonul prin iarbă raiul furnicilor. No, gata, ajunge! Nu mai bate câmpii! Tacă-ți gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
dorul scrijelește pe cruce un nume. Petre, gândești ca la 18 ani, ai rămas copil? Copiii sunt plăcuți lui Dumnezeu, pentru că sunt curați la inimă, plăcut vei fi și aici până la urmă, te asemeni cu arhimandritul, ai sufletul lui curat, ștergar alb, peste care Domnul va frânge pâinea, multe pâini se vor coace în sufletul tău. Fruntea, genunchii, palmele, într-un ghem de rugăciune neîncepută. Trupul, precum o lumânare din ceară curată îndoită o dată și încă o dată. Un fel de treime
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
când ai înviat pe cei morți din cele de dedesubt, toate puterile cerești au strigat: "Dătătorule de viață, Hristoase, Dumnezeul nostru, slava ție!" Cortegiul a ieșit din biserică. Sfeșnicul, felinarul, crucea, icoana, pomul, năsălia... de fiecare podoabă, legat câte un ștergar alb, în colț o monedă pentru fiecare vamă. Liniște. Candela picura lumină peste pervazul bisericii, lumina curgea spre cimitir, cimitirul creștea văzând cu ochii până în vârful muntelui. Din bărbile sfinților, râuri de mir. Două sunete ca de clopot. Pendulul ceasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
au oprit pentru plecare asupra unei zile de lucru cînd femeia să fie singură acasă. TÎnăra nevastă pur și simplu a evadat. Știa că ai ei se vor opune plecării, căci tare se temeau de depărtări. A lăsat sub un ștergar cîteva bancnote verzi și un bilet scris de unul dintre meșteri: „Mă duc la Gheorghe peste apa cea mare. Sfînta Fecioară să se Îndure de noi toți.“ Au luat trenuțul Suzi, apoi trenul cel mare, au mers pe jos, cu
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de fereastră se vedea câmpul galben-auriu, cu grâul copt în căldura verii, cu maci și albăstrele cât vedeai cu ochii. Și atunci, se întrebă tatăl, cum de era așa de întuneric și frig în casă ?! În colțul dinspre răsărit, sub ștergarul alb, icoana lumina blând. Ar fi trecut spre copil era atât de frumos acolo sau spre mama era și acolo frumos. Dar cum făcea un pas, negura din jur făcea și ea un pas. Era prizonierul negurii. Și atunci a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și din pieptul Lui. "Lazăr, vino afară !" "Doamne, dar sunt cu Tine !" Mi s-a părut iar că se întunecă în jur și parcă nu mă puteam mișca... Am simțit cum cineva mă ia de mână, pe urmă îmi desface ștergarul de pe față... Era Marta, care râdea și plângea și mă săruta și-mi uda cu lacrimi obrazul... Dar eu nu-L vedeam decât pe El... Era acolo, în fața mea, am alergat înaintea Lui, aș fi vrut să mă adăpostesc iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
de mână, îl duse în căsuța lui, într-o odaie luminată de un opaiț așezat într-o firidă din perete. Odaia semăna cu cele din orice casă țărănească veche, doar că pe pereți, de jur împrejur, printre icoane, scoarțe și ștergare, spânzurau la loc de cinste o sumedenie de găidulci, mai multe decât văzuse vreodată Culae, de diferite forme și mărimi, lucrate cu tot dichisul și meșteșugul. Ei, ia stai jos, nepoate, de te hodinește, că ești obosit, îl pofti bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dinspre miazănoapte pătrundea până la oase. Sângele albastru al leșilor a devenit vâscos, încât nici nu se mai scurgea din leșurile rămase pe câmpul de bătaie... Și tocmai când cei câțiva plăieși rămași în viață se pregăteau să înalțe la vedere ștergarul alb, Sobieski, mai mult spășit decât mândru, a ordonat încetarea asaltului și începerea pregătirii de retragere către țara leșească. Iarna era pe aproape și urmașii lui Kopernik de la Torun au anunțat-o deosebit de aspră... Pericolul împotmolirii prin Moldova, cu cetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tata, faceți tot ce puteți cu cititul și scrisul? De bună seamă, răspunse învățătoarea. De bună seamă. Atunci domnișoara poate pleca, a spus tata. Bunicul închise cu grijă ușa de la odaia lui. Iisus ieși din apă și se șterse cu ștergarul pe care-l avea înfășurat în jurul șoldurilor. Și Ioan Botezătorul se întoarse în pustiul din care venise. De fapt el ura natura. Numai apa botezului putea s-o rabde, nimic altceva. Mulțumesc, a spus învățătoarea, schițând o plecăciune. Apreciem mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Se poate vedea clar cum coșul plin cu mere de pe capul ei este înclinat într-o parte, că el de fapt ar trebui să cadă, strivind anghinarele pe care femeia le ține în mâna dreaptă. Totuși el rămâne neclintit pe ștergarul de pe capul femeii. Mesajul nu poate fi greșit înțeles. în realitate nu există nici un balans sau echilibru. Ele există doar în imaginație. Sau, mai exact, în artă. Nu întâmplător pictorul a ales anonimatul. Iar aici putem vedea Seara peste deșertul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
ocarine, împletituri din pănușe, oale, scăunașe, îi, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, cauce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, pristolnice, blide, marame, ibrice, mobilier pictat, carafe, chimire, curele, genți, alambicuri, blidare, copăițe, furci, pipernițe, găvane, cavale, păretare, lăicere, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, cahle, clopoței, zurgalăi sau pot degusta produse care mai de care: țuică, vin, turtă dulce, cozonaci, miere, plăcinte, cofeturi și suc de mere. Prețul unui bilet va fi de 6 lei, iar pentru elevi
Târg de Sfântul Nicolae la MȚR by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80673_a_81998]
-
dă-i o batistă, o cârpă, ceva... Se vede că nu se-nchină și nu ține zilele de post, când îi vine sângerarea! - Iapă ecologistă sau taur... râse doctorița în palme și se apropie fericită de Filofteia Năsturel, întânzindu-i trei ștergare, dintre cele ce trebuiau date de pomană mortului..." (pp. 334-335). Apetența autorului pentru regimul grotesc al figurației nu mai trebuie subliniată. În scena la care am asistat, și în altele, se remarcă însă și un gust dubios pentru stridență gratuită
Cod roșu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7452_a_8777]
-
al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele,căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîndu-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă." Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: ,,Oscilația între știință și
Marin Sorescu și artele plastice by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7530_a_8855]
-
din toată țara vor participa la Marele Târg de Sfântul Nicolae de la Muzeul Țăranului Român. Oaspeții vor veni cu împletituri din pănușe, măști, jucării, sorcove, fluiere, ocarine, cavale, clopoței și zurgălăi, cu marame, ii, catrințe, cămăși, fote, podoabe, opinci, cergi, ștergare și scoarțe, cu străchini, blide, căuce și oale de sarmale, cu coșuri de nuiele, cu pristolnice și icoane, cu mobilier pictat, lăicere și lăzi de zestre, cu chimire și genți, alambicuri, blidare, lingurare, sărărițe și pipernițe. Vizitatorii vor putea degusta
Târgul de Sfântul Nicolae de la Muzeul Ţăranului Român, între 3 şi 5 decembrie () [Corola-journal/Journalistic/70991_a_72316]
-
își vor face drum la Muzeul Național al Țăranului Român pot achiziționa linguri, fluiere, oale, scăunașe, ii, podoabe, opinci, cergi, scoarțe, coșuri de nuiele, căuce, străchini, oale de sarmale, jucării, icoane, marame, mobilier pictat, genți, blidare, copăițe, sărărițe, lingurare, păretare, ștergare, lăzi de zestre, catrințe, cămăși, fote, zgărdane... dar și bucate gustoase tradiționale, precum: fructe, magiun, sucuri și siropuri naturale din Șomcuta Mare, dulcețuri din Bucovina, zacuscă și murături de la Tărtășești, pâine de Brașov, cozonac de Botoșani, plăcinte din Arad, prăjituri
Târg de Sfântul Andrei la Muzeul Țăranului. Ce produse veți găsi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/59555_a_60880]
-
al lui Țuculescu amintește de Van Gogh cu urechea tăiată, care-l fascinase pe vremuri, și de mîna imensă a lui Parmigianino, din oglinda sa blestemată - deci o înclinație spre obsesie și disperare". Iar puțin mai încolo, demontînd stereotipul etnografismului: ,,Ștergarele, căpătîiele, scoarțele, ceramica și ornamentația în lemn, lucrăturile populare, dîn-du-i un caracter oarecum livresc inspirației sale, rămîn, de fapt, mult în urmă." Și, finalmente, așezarea definitivă a lui Țuculescu într-un spațiu fizic și simbolic ireductibil: „Oscilația între știință și
Ochiul lui Sorescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6502_a_7827]
-
versuri altminteri sărăcuțe. Paștele schimbă bucuria liturgică pe o juisare de serbare câmpenească, pe o vână a bucuriei venite de niciunde și care contaminează fără discriminări: „Bătrâni cu fețe stinse, români cu fețe dalbe,/ Românce cu ochi negri și cu ștergare albe/ Pe iarba răsărită fac praznic la un loc,/ Iar pe-mprejur copiii se prind la luptă-n joc." Aceeași exaltare distrată, energie ineficientă, risipită cu dezordinea cu care vine, la Topârceanu. O frumusețe strașnică, grăbită, convinsă de propria netrăinicie
Două primăveri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6466_a_7791]
-
înecații. Thetis ținând în mână o jumătate de corabie neaufragiată. Un râu de foc curgând de la picioarele lui Iisus. Râu populat de păcătoși... zbierând fără să fie auziți. Balauri și draci... Raiul este destul de plictisitor... Avrram,... același Iacob... țin în ștergare moldovenești pe cei drepți,... alături fructe, pomi exotici... Culori vegetale... Ce gând îți vine despre poetul țării voastre... Eu mă încumet și spun: Fiecare popor are poetul pe care-l merită. Nu trebuie să fie un popor mare-mare. Ajunge - zic
Dragoste de cartier by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6408_a_7733]
-
funcționare a anexelor sanitare (spălătoare, du��uri, closete, băi, vestiare și altele asemenea), prevăzute prin construcție, nefunctionarea normală a instalațiilor acestor anexe (apă curentă, canalizare, încălzire, ventilație, obiecte sanitare și altele asemenea), nedotarea lor cu materiale de igienă necesare (săpun, ștergare, hîrtie igienică, dezinfectante, dezodorizante și altele asemenea) sau neintretinerea curățeniei permanente în aceste anexe; ... b) admiterea în dormitoarele din șantiere, întreprinderi, exploatări agricole și forestiere, cămine, cantonamente, internate, creșe și colectivități de copii și adolescenți, a unui număr mai mare
HOTĂRÎREA nr. 2506 din 31 decembrie 1969 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igiena şi de prevenire şi combatere a bolilor transmisibile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106295_a_107624]
-
le sunt înfățișate isprăvile par tot un semn al vechimii anteislamice, fiindcă magia a fost condamnată de Coran. În Vrăjitorul și feciorul omului sărman, vrăjitorul acceptă să ia un tânăr la învățătură și „mituiește” un culegător de vreascuri cu un ștergar din care ies bucate și băutură, cu un dovleac din care ies oști etc. Discipolul învață autometamorfoza și are loc o adevărată întrecere într-ale vrăjitoriei și dedublării: „Tânărul și luă înfăți- șarea unui iepure. Dar și vrăjitorul se prefăcu
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
mai bună regie, cel mai bun spectacol. Iată marii câștigători ai Galei premiilor UNITER: Premiul pentru debut: Lucia Mărneanu și Leta Popescu pentru spectacolul Parallel, coproducție GroundFloor Group și ColectivA, Cluj-Napoca Premiul pentru Teatrul Radiofonic: Două nuvele de Mihail Bulgakov: Ștergarul cu cocoș și Beregata de oțel, dramatizarea radiofonică și regia artistică Diana Mihailopol, producție a Societății Române de Radiodifuziune (a)Premiul pentru întreaga activitate: Anca Pâslaru: ”Vreau să vă spun că inima mi se zbate să-mi iasă din piept
Gala premiilor UNITER de la Târgu Mureș. Cine sunt marii câștigători by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34189_a_35514]
-
-l secăm, ci să facem un canal spre Nistru” pentru a putea spune asemenea lui Nichita Stănescu când vom merge la Chișinău „Am venit de acasă acasă.” și-au dăruit unii altora obiecte reprezentative pentru localitatea lor: cheia comunei Vulcana-Băi, ștergare tradiționale, machete, cărți, albume, sticle de vin etc. Românii de peste Prut au adus și două covoare pe care erau reprezentate chipul lui Eminescu și imaginea Primăriei din Chișinău și care au fost expuse pe masa pe care s-a semnat
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
interpretează rolul medicului din „Două nuvele", opera originală și surprinzătoare a lui Mihail Bulgakov, un amestec de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor. Audiția producției „Două nuvele" de Mihail Bulgakov - "Ștergarul cu cocoș" și "Beregata de oțel" -, care a primit „Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013", la cea de a XXII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, ce a avut loc luni, 28 aprilie, dezvăluie în principal
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
așteptării: plecat în permisie, Remus are un accident în urma căruia rămâne invalid. Toată atmosfera lucrată cu grijă până atunci se dizolvă în sfârșitul tragic. Remarcăm construcțiile poetice: „eram calm ca o ploaie de vară, ca un copac tăiat, ca un ștergar verde”, stropii sunt reci, „ca amăgiri de rugină”, gara este „osândită la insomnii”. Ideea naratorului e că platitudinea milităriei poate fi învinsă prin iluzia iubirii și imaginație ludică. Doar că, așa cum se întâmplă cu Remus, cele două dispar fulgerător, pentru
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]