163 matches
-
a demersurilor ce analizează ideile politice. Spre exemplu, circumscriind domeniul de analiză a doctrinelor politice, anumiți autori subliniază că, "prin natura și funcționalitatea sa, fiecare dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim într-o astfel de abordare interesul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dimensiune a doctrinologiei politice aduce un anumit specific. Fundamentare obiectuală prin dimensiunea ontologică, obiectivitate și științificitate prin dimensiunea epistemică, valoare și opțiune prin cea axiologică, angajare și eficiență prin dimensiunea praxiologică"361. Dincolo de recuperarea dezideratului pozitivist al îndeplinirii standardelor de științificitate valabile în zona de cercetare a științelor naturii, regăsim într-o astfel de abordare interesul pentru baza pe care epistemologia o poate oferi analizei ideilor politice în particular, fenomenelor politice în general. În mod evident, atâta vreme cât aspiră la explicarea și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cunoașterii specifice filosofiei, teoriei și științei politice au o încărcătură epistemologică. Dar această încărcătură deține aceeași semnificație a "cunoașterii științifice" pe care o are în ansamblul mai larg al științelor sociale. Din acest punct de vedere, chestiuni precum "obiectivitatea" și "științificitatea" revendicate, cum am văzut, mai ales pe filiera curentului ce susține necesitatea ca științele sociale să acceadă la statutul științelor naturii pot fi nu doar puse sub semnul întrebării, ci puse de-a dreptul între paranteze, în condițiile în care
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evaluativ, ideologia apare ca fiind în mod exclusiv un instrument de distorsionare a datelor rezultate ca urmare a observării științifice a fenomenelor sociale. Pe de altă parte, pentru teoreticienii sociali critici, cei care susțin că, alături de explicațiile cu statut de științificitate, în zona observării realității sociale intervin și interpretări evaluative, ideologia este de neocolit în demersul specific științelor sociale. Avem de-a face, pe de o parte, cu un model cognitiv de analiză a ideologiei care se înscrie în tradiția pozitivistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
evaluări eronate cu privire la cursul istoriei umane. Dincolo însă de raportarea negativă la ideologie, marxismul a lăsat ca moștenire ideea că teoria socială trebuie să fie preocupată de dimensiunile obiective ale realității sociale, aceasta fiind singura cale spre atingerea standardului de științificitate impus de științele naturii. În acest sens, principala problemă de care ar trebui să fie preocupați din punct de vedere epistemologic teoreticienii sociali și politici ar fi aceea a delimitării clare dintre știință și ideologie. Drumul de urmat ar fi
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ce poate fi testată indirect pe baza recomandărilor sale, care ne pot satisface sau, dimpotrivă, pot fi respinse deoarece sunt lipsite de înțeles"363. Recunoaștem aici, desigur, o poziție specifică epistemologiei secolului al XX-lea, adusă în prim-planul analizei științificității teoriilor de către Karl Popper, care a insistat foarte mult, în lucrările sale, pe necesitatea acceptării ideii failibilității cunoașterii umane și, plecând de aici, pe necesitatea aplicării testului falsificabilității în cazul fiecărei noi teorii științifice 364. Chiar în aceste condiții, întrebarea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologia reunește nivelul "protologic" cu cel "paralogic" al gândirii, ea deturnând instrumentele și operațiile nivelului logic numai pentru a servi justificării anumitor interese 377. Ideologia apare, astfel, ca o formă specifică de cunoaștere, care însă nu îndeplinește rigorile pozitiviste ale "științificității", din moment ce instrumentarul epistemic pus la dispoziție de nivelul logic al gândirii este utilizat pentru a reprezenta anumite interese. Revenind însă la Giddens, cea de a patra teză pe care acesta o enunță decurge din primele trei și exprimă rezerva teoreticianului
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nivelul conținutului, credibilitatea se traduce prin obiectivitate, iar, la nivelul formei, prin raționalitate. Problemele cu care se confruntă acest demers sunt , în primul rând, legate de legitimitate. Conceptul de obiectivitate este deja pus serios în discuție chiar în zone de științificitate mult mai sobre, cum e cazul fizicii cuantice. Ce șanse avem noi, în domeniul științelor umaniste, să vorbim în mod pertinent de obiectivitate? În al doilea rând, cum putem decide în situații concrete de lectură a unui discurs jurnalistic, dacă
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
a conferi prestigiu și legitimitate formelor statale curente. A doua evoluție notabilă ține de auctorialitate: numele autorilor manualelor școlare de istorie publicate în perioada regimului comunist nu apar pe copertele cărților, ci doar pe pagina de gardă. Însă, dată fiind "științificitatea" materialismului dialectic, ce rost ar și avea să apară numele autorilor, devreme ce glasul obiectiv al marxism-leninismului nu are nevoie de "portavoci" auctoriale pentru a se face auzit? Fiind produsul absolut al științei obiective, istoria României nu are nevoie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
160). După cum au punctat convingător o serie de critici, conceptul de "genocid", așa cum este definit în jurisprudența internațională și literatura de specialitate, nu poate fi aplicat cazului românesc (Shafir, 2007). În concluzie, Raportul este un document care se revendică de la științificitate, dar sfârșește prin a formula capete de acuzare, condamnând comunismul nu pe baza unui probatoriu prezentat în limbajul aseptic, formal și riguros al juridicului, ci exprimat poetic în stilistică metaforică. Critica cea mai temeinică vizează însă faptul că Raportul s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani 20. În pofida acestora, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
evite "paradoxul lui Mannheim", rezultat din extinderea erorii epistemologice pe care a lăsat-o moștenire Marx, atunci când a opus ideologia științei marxiste. Paradoxul poate fi redat, simplu, prin ideea că, dacă orice sistem de idei care nu corespunde criteriilor de științificitate este o ideologie, atunci nu putem avea nicio certitudine că sistemul de idei care acuză ideologia de falsificare a realității nu este el însuși ideologic. În termeni generali, existența acestui paradox rezultă din următoarele întrebări pe care gânditorul francez le
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de a ieși de sub "vraja lui Marx", prin postularea unui sens general al ideologiei, nu s-au putut delimita de probleme precum sunt cele legate de interes, dominație sau cunoașterea subiectivă (și deci, din punctul de vedere al criteriilor de științificitate admise în posteritatea pozitivismului, neștiințifică) implicate de ideologie, după cum rezultă din considerațiile recente: " Într-un sens mai general, cultura fiecărui sistem social include o ideologie menită să explice și să justifice propria-i existență ca mod de viață, fie că
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
articolul lui Nagy Ferenc XE "Ferenc" , Kőváry ține să distrugă toată poezia romantică a predecesorului său, Înlocuind-o cu didacticismul pedant și nesuferit al omului de știință, care traduce până și inefabilul farmec feminin În formulele prozaice ale explicației cauzale. Științificitatea pozitivistă, noua muză a secolului al XIX-lea, se inserase deja În dispozitivul receptor al imaginarului, reînvățându-i pe intelectualii maghiari să observe și să privească. Percepția condusă de sentiment a entuziastului romantic se metamorfoza acum În examinarea la rece a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în cazul campaniei
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
înnoirii la nivelul vieții religioase. În ce măsură, însă, o asemenea nevoie poate periclita sau nu o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să analizăm în continuare. O cercetare minuțioasă, obligată să se detașeze atât de ceea ce s-ar putea numi "științificitatea" inovatorilor, cât și de "ortodoxia" habotnicilor, are menirea de a stabili cu claritate rostul și în special limitele acestei înnoiri 1. Ceea ce se omite cu bună știință este tocmai îndreptarul infailibil în materie de "actualizare" a Ecclesiei, îndreptar care evită
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
vechile expresii ca teoriile folk sau teoriile indigene. În partea sa cea mai avansată, antropologia cognitivă se apropie de psihologie, căreia îi furnizează materiale comparative, în special pentru studiul învățării. Programul de antropologie cognitivă încearcă să apropie criteriile sale de științificitate de cele ale științelor experimentale, dar se lovește de aceleași dificultăți ca și antropologia culturală în ansamblu: colectarea de informații pe teren nu este niciodată "pură", ea depinde întotdeauna și de ipotezele, și de centrele de interes ale cercetătorului. Studiind
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și antropologică (adesea amestecată cu cercetări istorice) doar de douăzeci de ani. Este vorba despre un câmp de cercetare diversificat, capital pentru înțelegerea lumii noastre, care nu a încetat să se dezvolte: studiul construirii autorității științifice și a criteriilor de științificitate, critica modalităților retorice de expunere a științei, analiza comparată a formelor de organizare a cercetării științifice, a relațiilor între stat, institute de cercetare, piață, mecenat, societate civilă, a implicațiilor (filosofice, etice, juridice, politice) transformărilor induse de descoperirile științifice. IV. Domeniu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și inteligenței artificiale, atunci când, prin ediția revizuită din 1993, ne orientează spre ceea ce computerele tot nu pot să facă . Balanța judecăților de evaluare s-ar reechilibra În favoarea inteligenței artificiale, dacă ne vom raporta la o clasificare a formelor de științificitate, așa cum este ea derulată În Logica „hamburgheză“. Printr-o insolită matrice bivalent-diadică, Joachim Jungius socotea, la vremea sa, că știința se derulează În patru moduri: (1) ex singularibus de singularibus - de la singular la singular, sub chipul experienței singulare; (2) ex
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
de cunoașterea integrală a acestei realități. Cercetarea calitativă, apărută în cadrul tradiției pozitiviste, tinde să modifice canoanele științei pozitive, chiar dacă utilizează metode și date cantitative. - Acceptarea punctelor de vedere (sensibilities) postmoderne. Cercetătorii calitativiști sunt atașați poststructuralismului și postmodernismului. Ei resping criteriile științificității pozitiviste și caută criterii alternative pentru evaluarea activității lor de cercetare (verosimilaritatea, emoționalitatea, responsabilitatea personală, credibilitatea, praxisul politic, textele mai multor voci și dialogurile cu subiecții). Unii cercetători, mai toleranți, acceptă că metodele pozitiviste conduc și ele la cunoașterea societății
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
unei simple speculații. Marxism-leninismul* pune în evidență, ca peste tot în natură, legi ce guvernează o evoluție, o istorie. Cei doi termeni pot fi apropiați: dedicându-i Capitalul său lui Darwin, Marx arată că el consideră drept o dovadă de științificitate faptul de a fi ajuns să pună în evidență în rândul societăților umane o evoluție analoagă celei a speciilor. O asemenea concepție despre științificitatea marxismului* ridică patru tipuri de probleme. în primul rând, probleme epistemologice: Marx și Engels au căutat
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
apropiați: dedicându-i Capitalul său lui Darwin, Marx arată că el consideră drept o dovadă de științificitate faptul de a fi ajuns să pună în evidență în rândul societăților umane o evoluție analoagă celei a speciilor. O asemenea concepție despre științificitatea marxismului* ridică patru tipuri de probleme. în primul rând, probleme epistemologice: Marx și Engels au căutat întotdeauna în natură fundamentele ultime, indubitabile, ale acestei științificități, cu riscul încălcării diferitelor ordini ale realității (morală, psihologie, biologie, fizică etc.). Marx consideră a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
evidență în rândul societăților umane o evoluție analoagă celei a speciilor. O asemenea concepție despre științificitatea marxismului* ridică patru tipuri de probleme. în primul rând, probleme epistemologice: Marx și Engels au căutat întotdeauna în natură fundamentele ultime, indubitabile, ale acestei științificități, cu riscul încălcării diferitelor ordini ale realității (morală, psihologie, biologie, fizică etc.). Marx consideră a fi găsit, de pildă, la un geolog francez, o teorie cu mult mai bogată decât cea a lui Darwin, fiindcă acela face din sol baza
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
suferă și a cărui moarte - proletariatul dispare și el, o dată instaurat comunismul - oferă acces la viața adevărată? Afirmând că istoria are un sens și că sensul ei este cel al ajungerii într-o lume mai bună, nu o preocupare pentru științificitate, ci o foarte veche schemă culturală este pusă în mișcare la Marx: lumea văzută ca un pelerinaj, ca un tărâm promis... știință burgheză și știință proletară Ultimul tip de problemă este de ordin ideologic. A afirma că marxism-leninismul oferă un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]