159 matches
-
femeie care protejează apele, pădurile, comorile etc. Din ngr. shíma. (Sursa: DEX 2009) Pentru ilustrare am recurs la un decupaj dintr-un desen realizat de Anna Benczedi (găsită pe Net ca publicitate pentru cartea semnată împreună cu Maria Surducan). hh ȘTÍMĂ2, știme, s. f. Partea dintr-o partitură, care privește fiecare instrument sau voce. Din germ. Stimme. ii 30 septembrie 1975, 9 octombrie 1976, 10 iulie 1977, 7 septembrie 1979. jj "6 februar 1981 S. a fost interogat despre Elpi: dacă e
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Frigul de Gib I. Mihăescu / 135 2.3.3. Thanaticul vindicativ. Îmbrățișarea mortului de Alexandru Philippide / 142 2.4. Teroarea supranaturală / 154 2.4.1. Maleficul suicidar. Moara lui Călifar de Gala Galaction / 156 2.4.2. Goticul redimensionat. Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu / 162 2.4.3. Erosul vampiric. Domnișoara Christina de Mircea Eliade / 170 2.5. Postfigurări. Orbitor de Mircea Cărtărescu / 182 Concluzie / 189 Bibliografie / 195 Résumé / 209 Zusammenfassung / 213 Cuvânt înainte În mitologia greacă, Deimos ("groază, spaimă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în absența oricărei preocupări pentru plauzibil. Universul este inventat, însă ingredientele de bază se mențin intacte: cel care face diferența este dozajul estetic în care sunt acestea distribuite. Aici, voi aborda următoarele proze: Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu, și Domnișoara Christina de Mircea Eliade. O subsecțiune consacrată, în oglindă, postfigurărilor temei include o analiză amănunțită a unui fragment din prima parte a volumului I al trilogiei Orbitor, Aripa stângă de Mircea Cărtărescu (privitor la
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dezlănțuirea elementelor potențează sugestii mai curând cinematografice. După părerea mea, această nuvelă rămâne o subtilă meditație, infuzată de etica biblică, atât asupra iluzoriului existenței terestre, cât și asupra eternului conflict dintre divin și diabolic. 2.4.2. Goticul redimensionat Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu Cezar Petrescu este, simultan, unul dintre prozatorii cei mai polifici și mai inegali din istoria literaturii române. Texte de valoare (din ce în ce mai puține după 1947, anul instalării dictaturii comuniste) se amalgamează cu producții inferioare, chiar triviale, răspunzând
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
din ce în ce mai puține după 1947, anul instalării dictaturii comuniste) se amalgamează cu producții inferioare, chiar triviale, răspunzând fie unui gust public senzaționalist, tipic interbelic, fie, mai târziu și cu egală disponibilitate din partea autorului, unor cerințe oficiale șablonizante, tipice realismului socialist. Aranka, știma lacurilor (1929, apărută în volumul de nuvele cu titlu omonim, publicat în 1930) se numără printre cele mai bune proze scurte ale lui Cezar Petrescu și reprezintă una dintre reușitele prozei autohtone a terorii. Parte dintr-un proiect recuperat, ulterior
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
atunci când elucidează, malgré soi, misterul dispariției Arankăi. Dar să nu anticipez și să pornesc da capo, adică de la titlu, care se dovedește mai înșelător decât s-ar bănui la prima vedere. Precum bine observă Doina Ruști, în credința populară autohtonă, "știma este un duh al pădurii, care poate lua orice înfățișare pentru a-i ademeni pe drumeții rătăciți, dar și un spirit protector al apelor" (2009: 378). Totuși, în nuvela lui Cezar Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în credința populară autohtonă, "știma este un duh al pădurii, care poate lua orice înfățișare pentru a-i ademeni pe drumeții rătăciți, dar și un spirit protector al apelor" (2009: 378). Totuși, în nuvela lui Cezar Petrescu, mai notează autoarea, "știma nu reprezintă [...] un spirit al apelor, ci este doar un suflet care își caută odihna" (2009: 379). Numai recurența ei spectrală în preajma mlaștinilor fabulos de luxuriante, întinse pe domeniul familiei Kemény, ar explica, astfel, sintagma apozitivă. Debutul nuvelei se realizează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
însă au fost puse cu grijă deoparte pentru narator, dar, așa cum se poate lesne bănui, acestea au doar o valoare simbolică. Este mai presus de orice îndoială că, dacă ar fi fost scrisă într-o limbă de circulație europeană, Aranka, știma lacurilor ar fi devenit, instantaneu, o bucată antologabilă, selectată și discutată de adevărații aficionados ai terorii, fapt care ar fi fost, în sine, de ajuns pentru a-i asigura lui Cezar Petrescu un loc în galeria de vedete ale scriiturii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
and Tokyo: Taschen, 2008. Perez, Hertha. Ipostaze ale personajului în roman. Iași: Ed. Junimea, 1979. Perpessicius. De la Chateaubriand la Mallarmé. Antologie de critică franceză literară. Ediție îngrijită și postfață de Dumitru D. Panaitescu. Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 1976. Petrescu, Cezar. Aranka, știma lacurilor. Nuvele fantastice. Ediție îngrijită și postfață de Aureliu Goci. București: Editura 100+1 Gramar, 2002. Petrescu, Ioana Em. Configurații. Cluj-Napoca: Ed. Casa Cărții de Știință, 2002. Philippide, Alexandru. Scrieri. 4 vol. București: Ed. Minerva, 1976-1978. Piru, Al. "Al. Philippide
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
toute préoccupation pour le principe de plausibilité. L'univers est inventé, mais les ingrédients de base sont les mêmes, ce qui est différent est le dosage esthétique en fonction duquel ils sont distribués. Moara lui Călifar de Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor de Cezar Petrescu et Domnișoara Christina de Mircea Eliade sont les œuvres mises en discussion ici. La prose roumaine contemporaine est présente avec le premier volume de la trilogie Orbitor, de Mircea Cărtărescu, Aripa stângă, qui nous offre un exemple
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
jeglicher Wahrscheinlichkeitskriterien ins rein Fantastische übergeht. Die dargestellte Welt ist erfunden, die wesentlichen Elemente bleiben jedoch unverändert und nur die ästhetische Dosierung ihrer Mischung bestimmt den Unterschied. In diese Klasse fallen folgende Werke: Moara lui Călifar von Gala Galaction, Aranka, știma lacurilor von Cezar Petrescu, und Domnișoara Christina von Mircea Eliade. Ein weiteres Kapitel, das die gegenwärtigen Ausarbeitungen des Themas behandelt, enthält eine detaillierte Untersuchung eines Fragments aus dem ersten Teil der Trilogie Orbitor, Aripa stângă von Mircea Cărtărescu (es handelt
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pânză, 38 x 46,8 cm, semnat dreapta jos cu brun: C. Artachino, inventar 1212, 1904, Muzeul Kalinderu). Această figură feminină posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
posedă întreaga ambiguitate virtual punitivă a unei femme fatale, ambiguitate pe care personajul fabulos al folclorului românesc, Zâna sau Știma lacurilor, o întreține. Asemeni Ielelor, Frumoaselor, Vântoaselor, Rusalcelor din folclorul autohton sau a naiadelor, nereidelor sau sirenelor din mitologia greco-latină, Știma sau Zâna lacului dispune de fascinul unui erotism meduzant, fatal. Povestirea lui Vasile Voiculescu, Lostrița, sau povestirile lui Mihail Sadoveanu, care refac un spațiu fabulos, mitologic, Nada Florilor, sunt populate cu ființe înzestrate cu o periculoasă putere de seducție. Zâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la jertfa cea mare, însă Andrei nu era pregătit să primească prețiosul dar: aștepta pe altcineva și, în plus, "era și cinstit: nu voia s-o aibă fără dragoste". Reîntâlnind-o acum, după ani, o găsește totuși ispititoare ca "o știmă a lacului", iar femeia, încurajată de dorința bărbatului și de lumina blândă a lunii "se aplecă deasupra lui, cu ochii mari, negri, poruncitori, cu buzele roșii, deschise, ademenitoare", astfel încât "nici nu-și dădură seama când gurile lor se împreunară, într-
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ca urmare a ploii sau a topirii zăpezii 236. Nu întâmplător, când se visează apă tulbure este semn rău, ghinion sau necaz. Cele mai frecvente credințe românești consemnate etnografic sunt legate de reprezentări feminine sau masculine ale apei sub forma știmei apelor: "Apa are știmă, se arată ca femeie și ca flăcău, fel de fel"237. Fiind personificată, toate legăturile pe care oamenii le aveau cu ea puteau fi concepute ca o relație cu un altul, chiar dacă aparține altei lumi. Cu
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau a topirii zăpezii 236. Nu întâmplător, când se visează apă tulbure este semn rău, ghinion sau necaz. Cele mai frecvente credințe românești consemnate etnografic sunt legate de reprezentări feminine sau masculine ale apei sub forma știmei apelor: "Apa are știmă, se arată ca femeie și ca flăcău, fel de fel"237. Fiind personificată, toate legăturile pe care oamenii le aveau cu ea puteau fi concepute ca o relație cu un altul, chiar dacă aparține altei lumi. Cu apa se poate comunica
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Mi-au spus că te găsesc cu siguranță pe plajă. Tipul mi-a zis că toată ziua bună ziua te atrage marea. Așa e? Nu te mai atrag fetele? Te-ai îndrăgostit de o apă? Sau de vreo... cum îi spune... știmă, nu? Sau sirenă? Eduard clătină din cap, privind-o amuțit. Nu se aștepta s-o mai vadă vreodată pe Anda. Ce cauți aici? repetă el, siderat. Nu mă așteptam să te revăd. Abia ai plecat! Am plecat cu o mașină
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul Încearcă să-i Înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: Același nucleu epic apare În narațiunile Puțin Deloc-Nimic și Știma lacului. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la râul Împânzit de vârtejuri, pe Puțin-DelocNimic. Când vine vremea să-și țină promisiunea, regele Încearcă să
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sonore, melodie - acompaniament în cadrul unui fragment muzical citit prima oară. XVI.2.Unități de competență Unitățile de competență care pot fi dobândite în urma calificării prin liceu - filiera vocațională Nr. Profilul Calificare profesională Unități de competență 1. Muzică Corist 1. Descifrarea știmei corespunzătoare registrului vocal, din piese corale de dificultate medie; 2. Susținerea partidei vocale corespunzătoare, respectând tehnica vocală și intonația; 3. Interpretarea adecvată, înscrisă în cerințele dirijorului (tempo, dinamică, frazare, etc.); 4. Instruirea grupului coral (vocii) din care face parte; 5
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ori m-ai înșelat; dar mai mult nu mă vei înșela; adă-ți copilul tău și nu umbla cu minciuni, vrând a mă înșela cu copii străini!" Același nucleu epic apare în narațiunile Puțin-Deloc-Nimic [Basme și povești populare englezești] și Știma lacului [Frații Grimm, Basme năzdrăvane]. În prima, regina aduce pe lume copilul mult dorit, iar regele, pentru a traversa râul ce duce spre casă, promite uriașului Raznic de la râul "împânzit de vârtejuri", pe "Puțin-Deloc-Nimic". Când vine vremea să-și țină
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Pasiphae • Peisinoe și Parthenope • Charites / Grațiile: Aglaia, Euphrosyne, Thalia Zeități romane / 56 Anna Furrina / Anna Perenna • Flora • Acca Larentia • Venus • Cotytto Zeități americane precolumbiene / 59 Ixchel • Tlazolcotl • Aclla Cuna / Fecioarele soarelui Zeități traco-getice / 59 Cotytto • Bendis • Ielele / Drăgaicele / Sânzienele / Șoimanele • Știma Apei • Samca Zeități japoneze / 62 Ama no Uzume • Amaterasu • Inari Zeități scandinave / 63 Frigg și alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane în Vechiul Testament / 65 Lilith
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ele desfigurează pe cei ce le privesc, următoarele trei fac vrăji de dragoste și de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de urât, ultimele trei ursesc copiii. Au și o conducătoare, Irodia, mama vrăjitoarelor și de aceea Ielele, Drăgaicele, Sânzienele sau Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre ei se îneacă. Când
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Șoimanele se mai numesc și Irodițe. Știma Apei. Nimfele și sirenele au drept corespondentă, în folclorul mitic românesc, și pe Știma Apelor. Este reprezentată ca o femeie frumoasă, cu corpul de pește. Fiecare râu, lac sau iaz are câte o Știma Apei care seduce oamenii visători, îi ademenește pe cei care intră în apă și, unii dintre ei se îneacă. Când se înfurie, capricioasa nimfă produce inundații ce aduc mari necazuri oamenilor. Samca. O creație mitică românească este și Samca, aripa
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ancuței, care a ajuns o umbră de amintire. Mai întâi și-a cumpărat terenul, ca un megieș cuminte al noilor acționari ai legendei, care - pot să bag mâna în foc - nu au citit povestirea lui Sadoveanu. Altfel ar fi priceput știma locului... Este un suflet bun, dar să nu-l calci pe sistem! Spuneam mai sus „pelerinaj spiritual”, și nu întâmplător. Ionică a zidit hanul de piatră, cu roate de car pe fațadă, să le vezi de departe, când vii cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]