222 matches
-
germane, alese și traduse de el, ca germanul, așa tacticos cum e, are umor.” (Alex Ștefănescu, în Evenimentul zilei, septembrie, 2009, despre traducerea ,Umor german la zi”) Un poet disponibil de Al. Cistelecan, în Vatra, 1993 Ironie și autoironie, Victor Știr cu două plachete: Cava"lerul norilor și" "Adulter cu moartea" alternează poemele laconice cu textele ample vădind o irepresibila înclinație spre sfidarea locurilor comune, a liniștii interioare și a stării de "călduț" din cotidian. Cultivând paradoxul o "speranța": "E/dimineață
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
e un tablou însuflețit de prospețime și reflexii colorate, în care dinamică luminii, a personajelor amintește de pânzele impresioniștilor.” David Dorian, Sarcastic și nostalgic, în Mișcarea Literară nr.1 2014 O frumusețe stranie se degajă din paginile poemelor lui Victor Știr, strânse în copertele pe care stă scris titlul suav Amintiri de libelulă, Editura StudIS Iași, 2016. Poeme ce respira o resemnata înțelepciune la spectacolul pierdut și regăsit al lumii. Amintiri că zborul unor libelule deasupra curgerii râului vieții. Tărâmul paradisiac
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
sunt de găsit, ca și cum, de fapt, asemenea stări nici nu ar exista în omenire.” (Virgil Rațiu-Mesagerul de B-N) din 2.10.2008) = ,Există, fără nici o îndoială. o tensiune existențiala, o încordare ontologica ce hrănește viziunile poetice ale lui Victor Știr. conferindu-le dinamism și amploare idéalistă. Tensiunea ideii se îmbină. în cazul textelor lui Victor Știr eu o specifică apetenta pentru concizie și concentrare a expresiei. Eliptic și dinamic în același timp. discursul poetic se structurează în jurul unor cuvinte-cheie care
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
de B-N) din 2.10.2008) = ,Există, fără nici o îndoială. o tensiune existențiala, o încordare ontologica ce hrănește viziunile poetice ale lui Victor Știr. conferindu-le dinamism și amploare idéalistă. Tensiunea ideii se îmbină. în cazul textelor lui Victor Știr eu o specifică apetenta pentru concizie și concentrare a expresiei. Eliptic și dinamic în același timp. discursul poetic se structurează în jurul unor cuvinte-cheie care sunt exploatate eu obstinație. Starea de grație își are resursele în spațiul geometrie al lucidității. viziunile
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
strofe de frica / taie poemul.” Iulian Boldea-Geometria cuvântului în ziarul Cuvântul liber pg. 3, sâmbătă, 22 oct. 1994 din Târgu-Mureș, 1995. ,Victor Știr-Adulter cu moartea (Tipomur) La Bistrița există un grup de poeți din care face parte și dl. Victor Știr, poet elaborat, abstract: «Gâtul ultimei idei / se taie în peretele de sticlă / al universului.” Nicolae Prelipceanu, Cărți de versuri în România liberă, luni, 4 sept 1995, pag. 2 ,La Borges nu poți afla, să zicem, un poem mai "puțin" genial
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
decât altul. Măreția liricii borgesiane stă mereu în noutatea ei, desi temele generale și preferate de autor sunt aproximativ aceleași. Putem afirmă că lirica lui Borges este implicativă, cu toate că, aparent, e simplă; dar numai aparent. Poate tocmai de aceea Victor Știr "i-a găsit cheia" pentru transpunerile în limba română.” Scris cu acuratețe, putându-se urmări acțiunea fiecărui personaj în parte, românul lui Victor Știr duce încet personajele spre lumea fabulosului. Pe patul de spital, Dima observa că, încet-încet, toate personajele
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
lui Borges este implicativă, cu toate că, aparent, e simplă; dar numai aparent. Poate tocmai de aceea Victor Știr "i-a găsit cheia" pentru transpunerile în limba română.” Scris cu acuratețe, putându-se urmări acțiunea fiecărui personaj în parte, românul lui Victor Știr duce încet personajele spre lumea fabulosului. Pe patul de spital, Dima observa că, încet-încet, toate personajele din jurul ei dispar că în ceață, la fel ca instrumentistul de care nu se va mai auzi nimic.” Virgil Rațiu-România liberă de Transilvania-2005. ,Mereu
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
în direcția unui postmodernism în continuă acțiune de statornicire.” Dumitru Munteanu în Scriitori români la frontiera mileniului III - Dicționar critic - volumul I Bistrița-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. „Cercul scalen” este un român care ghidează personajele spre calea cunoașterii, Victor Știr înfățișând stări dintr-o societate în care de multe ori banii sunt cei care poartă omul pe muchia apei. Citind această carte, redescoperim valențele de bun constructor ale scriitorului care reușește să creioneze un roman pe care il citești cu
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
ale scriitorului care reușește să creioneze un roman pe care il citești cu atenția celui care dorește să cunoască, pas cu pas, o poveste a unor oameni, în care, poate, îi regăsim și pe cei din jurul nostru. Maximinian Menuț-,Victor Știr, Cercul scalen”, în Răsunetul 19.03.2009 ,Apariția, atât de alertă (două cărți într-un an), nu cred că ține de grabă. ci mai mult de nevoia comunicării, Victor Știr demonstrând că la cei 38 de ani ai săi a
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
îi regăsim și pe cei din jurul nostru. Maximinian Menuț-,Victor Știr, Cercul scalen”, în Răsunetul 19.03.2009 ,Apariția, atât de alertă (două cărți într-un an), nu cred că ține de grabă. ci mai mult de nevoia comunicării, Victor Știr demonstrând că la cei 38 de ani ai săi a avut cu adevarat manuscrise păstrate în sertare și că, numai vitregia timpurilor l-a împiedicat să le publice. Oricum, noul volum nu prea diferențiat că lungime și metodă de celelalte
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
invenții stilstice. Liniaritatea se menține însă mai ales in tonalitate și atmosfera, volumul situându-se în aceeași zodie a dezabuzării, scepticismului și mizantropiei.” Ion Moise în ziarul Răsunetul din Bistrița Nr. 1457 din 12 septembrie 1995. ,Spirit lucid, el (Victor Știr) este intresat de esențe și categorii în aceste poeme scurte, având farmecul simplității, câteodată enigmatice, fruste și rafinate, controlate de neliniștea unei clarități necenzurate a verbului. Victor Știr intra cu această placheta în rândul poeților ce se bucură de debut
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
din Bistrița Nr. 1457 din 12 septembrie 1995. ,Spirit lucid, el (Victor Știr) este intresat de esențe și categorii în aceste poeme scurte, având farmecul simplității, câteodată enigmatice, fruste și rafinate, controlate de neliniștea unei clarități necenzurate a verbului. Victor Știr intra cu această placheta în rândul poeților ce se bucură de debut editorial în volum și evoluția lui viitoare credem că va fi interesantă.” G. Moldovan, Răsunetul, 4 sept. 1993 Poetul adună imagini și idei; decantate, redimensionate, ni le oferă
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
generous să le transformăm după nevoile noastre sufletești într-un caleidoscop în care ne descoperim uimiți sau șocați, în decoruri și diagnostic surprinătoare. Bologh Jozsef în ziarul Cotidianul-,Bursa manuscriselor” , Un spectacol ludic al abstracțiilor ne ofera și poetul Victor Știr în volumul sau de versuri intitulat " Cinetica iluziei." Spectacolul este unul "rece", hieratic ce-și trădează de bunăvoie mască, iar "cinetica" iluziei - dacă ne raportăm la semnificația lui "kinetikos," este, în ultimă instanță, principiul demascator al realului. Secționări succesive până la
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
tangibilului.(...) Spaimă și neliniștea se permanentizează de-a lungul întregului volum, căci totul se transformă, se "monumentalizează" în tăcere, làsîndu-i ființei doar dreptul de a se iluziona în fața propriului destin.” Cristina Cârstea în Art Panoramă nr. 60 martie 1998. Victor Știr - Cavalerul norilor, Editura TIPOMUR. Autorul bistrițean scrie o poezie (foarte) concentrată, aforistica chiar, el este și "graficianul" care creeaza o stare, un "portret", un "peisaj interior", din doar câteva tuse, dar care mereu surprind, șochează printr-un ceva, ca-n
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare constantă la publicațiile "Confesiuni" din Târgu-Jiu, "Conexiuni" și "Mesagerul literar-artistic", sporadic "Răsunetul cultural și Mișcarea Literară" din Bistrița. Victor Știr
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca neaua ("Nymphaea candida"), piper de baltă ("Polygonum hydropiper"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), pătlagină ("Plantago lanceolata"), pelin ("Artemisia santonicum"), firuță ("Poa angustifolia"), mei ("Panicum miliaceum"), buzdugan-de-apă ("Sparganium erectum"), broscăriță ("Potamogeton natans"), boghiță ("Rorippa sylvestris"), papură-cu-frunză-îngustă ("Typha angustifolia"), papură-cu-frunză-lată ("Typha latifolia"), iarbă grasă ("Portulaca oleracea"), iarbă-bărboasă ("Echinochloa crus-galli") sau păiuș ("Festuca
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 4,01% din populație, apartenența etnică
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p. 12, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 24 februarie 1996, p. 3, Zburătorul nr. 4 - 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvantul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvantul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
nr. 2/2005, p. 19, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valentin Marica, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Ion Ilie Mileșan, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula Aș, 23 mai, 2005, Gabriela Măcănașu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pașii Profetului, (Albă Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ștefănescu, România literară nr. 15/2005, p. 4, pr.
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula Aș, 23 mai, 2005, Gabriela Măcănașu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pașii Profetului, (Albă Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ștefănescu, România literară nr. 15/2005, p. 4, pr. Ovidiu Vintilă, Blaj, manuscris, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 7 decembrie 2005, p. 1. În volume: Traian Ț. Coșovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureș, 1993, Radu G. Țeposu, Istoria
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
Pâslaru. De la 1 august 1977 - octombrie 1988 a slujit P.C. Vasile Turc, în timpul căruia s-au turnat treptele din ciment care duc spre Sfânta Biserică. Au urmat pentru o perioadă scurtă de timp pr.prof. Dumitru Boca, după care P.C. Dumitru Știr. De la 1 februarie 1995 poartă de grijă credincioșilor pr. Vasile Beni, cu ajutorul căruia în anul 1997 s-a reușit să se înlocuiască acoperișul din șindrilă, ocazie cu care a avut loc și o slujbă de mulțumire și de întâlnire cu
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava - Vicșani
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]