377 matches
-
martie 1883] ["ARMATA NOASTRĂ... Armata noastră posedă o pletoră atât de mare de oameni speciali, cu cunoștințe profunde, strategice, tactice, fortificatorii, atâta amar de învățătură încît ne mai putem și lipsi de câte unul din ofițerii generali, dovediți buni, dovediți știutori de arta lor. La urma urmelor nu ne rămâne generalul Călinescu, Serurie, întreg statul major al gardei civice, n-avem armata bravilor "apărători ai independenței", n-avem "baioneta inteligentă" care face de prisos orice altă baionetă? Există un pericol atât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
A‘maš). Cele două verbe au fost înțelese în mod unanim că referindu-se la subzistență (rizq, „hrană și alte bunuri”), pe care Dumnezeu o poate acorda sau retrage, manifestându-și astfel stăpânirea asupra vieții fapturilor sale. 2.1.8. Știutor În acest câmp semantic se înscriu numele cu cea mai mare ocurenta. Destinatarii Coranului nu trebuie să uite nici un moment că Dumnezeu cunoaște totul și nimic din ceea ce săvârșesc nu-i scăpa. 2.1.8.1. ‘!lim apare doar în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
1.8.2. ‘All"m, forma intensivă de participiu activ. Apare într-o expresie sinonima cu cea menționată mai sus: ‘All"m al-ghuyób (5, 109/108.116; 9, 78/79; 34, 48/47): SOI „Tu știi cele ascunse”; ASM „Marele Știutor al celor ascunse”; GG „Cunoscător al Tainelor”; Marr „Cognitor arcanorum”; RB „Tu aș toute connaissance des Inconnaissables”; DM „Țoi seul connais parfaitement leș mysteres incommunicables”; Arb „the Knower of the things unseen”. Semnificație de bază: cunoscător al tainelor. 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Tu aș toute connaissance des Inconnaissables”; DM „Țoi seul connais parfaitement leș mysteres incommunicables”; Arb „the Knower of the things unseen”. Semnificație de bază: cunoscător al tainelor. 2.1.8.3. (al-)‘Alm: SOI „știutor”, ASM „Cel Atoateștiutor”; GG „Știutorul”; Marr „Sciens”, „cognitor” (2, 127/128.158/160, „Scitor” (2, 137/138); RB „l’Omniscient”, DM „celui qui sait (tout)”, YA și Arb „the All-knowing”. Este considerat un intensiv al lui ‘"lim. Apare de peste 150 de ori, cel mai adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
r (4 ocurente), de al-′alm (22, 59; 33, 51). Este prezent și în expresii ce semnifică atotștiința divină: - bi-kulli šay’în ‘alm (2, 29.231 etc. - 20 de ocurente): SOI „le știe pe toate”; ASM „a toate știutor”; GG „Atoateștiutorul”; Marr „în omni re sciens”; RB „omniscient”; DM „connaît toute chose”; YA „hath full knowledge of all things”; Arb „hâș knowledge of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
SOI „le știe pe toate”; ASM „a toate știutor”; GG „Atoateștiutorul”; Marr „în omni re sciens”; RB „omniscient”; DM „connaît toute chose”; YA „hath full knowledge of all things”; Arb „hâș knowledge of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
of everything”; - bi-kulli ƒalqin ‘alm (36, 79): „Știutor a toată făptura” (GG); - ‘alm bi-:"ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-)Habr: SOI „cel știutor”; ASM „Bine știutorul”; GG „Cunoscător”; Marr „peritus” (4, 35/34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ț al-œudór (64, 4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-)Habr: SOI „cel știutor”; ASM „Bine știutorul”; GG „Cunoscător”; Marr „peritus” (4, 35/34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB „l’Informé”, „clairvoyant” (când e predicat nominal nearticulat); DM „bien/parfaitement informé”; YA „Acquainted with all
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
4): „cunoaște lăuntrul inimilor” (GG); - fawqa kulli : ‘ilmin ‘alm (12, 76): „Deasupra tuturor celor care stăpânesc o știință, El este Știutorul.” Semnificație de bază: cunoscător a toate. 2.1.8.4. (al-)Habr: SOI „cel știutor”; ASM „Bine știutorul”; GG „Cunoscător”; Marr „peritus” (4, 35/34); „commonitus” (4, 94/93), „cognitor” (17, 17), (precedat de ‘) „plene instructus” (31, 34); RB „l’Informé”, „clairvoyant” (când e predicat nominal nearticulat); DM „bien/parfaitement informé”; YA „Acquainted with all things”; Arb „the
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Arb „the Bountiful”. Context: 2tanzl al-Kit"b min All"h al-‘Azz al-‘Alm 3al-Gh"fir al-:anb wa-Q"bil al-tawb Šadd al-‘iq"b 9ó al-”awl... (40, 2-3): „2Pogorârea Cărții este de la Dumnezeu, Puternicul, Știutorul, 3Iertătorul păcatului, Primitorul căinței, Aprigul la pedeapsa, Largul la mână...” (GG) În cadrul acestei liste, e firesc că interpretarea semnificației să se facă în lumina numelor precedente. De aceea, probabil, unii dintre traducătorii europeni citați l-au tradus cu „îndelung-răbdător”. Și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
divină asupra vieții omului este amintită spre a trezi nădejdea chiar în fața suferinței și a morții: cel de-al doilea termen este „da viață”, „aduce înapoi din Șeol”. Semnificații de bază: stăpân absolut al vieții omului, izbăvitor. 3.1.9. Știutor 3.1.9.1. ’Ql dQ ‘Ät: „Dumnezeul cunoștințelor” (SC, Blaj); „Dumnezeul cunoașterii” (BVA); „Dumnezeul a toate știutor” (G-R); „Dumnezeul a toată cunoștință” (BS); „un Dumnezeu care știe totul” (C); theòs gnÀseÄn (LXX); „Deus scientiarum” (Vg); „un Dieu plein de
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
al doilea termen este „da viață”, „aduce înapoi din Șeol”. Semnificații de bază: stăpân absolut al vieții omului, izbăvitor. 3.1.9. Știutor 3.1.9.1. ’Ql dQ ‘Ät: „Dumnezeul cunoștințelor” (SC, Blaj); „Dumnezeul cunoașterii” (BVA); „Dumnezeul a toate știutor” (G-R); „Dumnezeul a toată cunoștință” (BS); „un Dumnezeu care știe totul” (C); theòs gnÀseÄn (LXX); „Deus scientiarum” (Vg); „un Dieu plein de savoir” (BJ); „a God of knowledge” (RSV). Expresia este un hapax în 1Sam 2,3c: ... k ’Pl dQ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3.1.9.5.) și TokQn (3.1.9.6.), nume care spun despre Dumnezeu că cercetează, scrutează, sunt specifice limbajului concret al Bibliei. Limbajul Coranului, măi conceptualizat, conține nume cu foarte multe ocurente care îl arată pe Dumnezeu că „Știutor”: ‘!lim (2.1.8.1.), ‘All"m (2.1.8.2.), (al-)‘Alm (2.1.8.3.), (al-)‚abr (2.1.8.4.), Mu≤” (2.1.8.5.). 4.4.8. YÄsQ: (3.1.10.3.), „Întemeietorul”, este
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
de obicei termenii seriei drept sinonime pe care, în cel mai bun caz, caută să le echivaleze diferențiat, prin sinonime românești. Excepție face traducerea ASM, însă doar la prima serie menționată, pe care o traduce astfel: „cunoscător”, „Cel Atoateștiutor”, „Marele Știutor”. 5.5. Diferențele culturale dintre lumea în care a luat ființă Biblia și, respectiv, Coranul, pe de o parte, și lumea cititorului de astăzi, pe de altă parte, fac să fie perceput doar parțial conținutul semantic al unor nume pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ne-am făcut o cinste să pornim. Ținem totuși să precizăm, așa cum am mai făcut-o cu o altă ocazie, că un sofist nu este, cum îndeobște se crede, un autor de sofisme, ci un sophos, adică un înțelept, un știutor, un ingenios. Arta sofistică fiind formal arta de a argumenta orice, oferă mijloacele de a argumenta de preferință teze juste, după cum retorica fiind arta de a susține formal orice cauză, oferă mijloacele de a le susține de preferință pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
șîn misiune - n.n.ț, ca să le vadă credința, și-i trimite aproape, ca să vadă cât respect au pentru el; Îi trimite În misiuni dificile, ca să vadă cât de Înzestrați sunt, și le pune Întrebări neașteptate, ca să vadă cât sunt de știutori; hotărăște termene neprevăzute, ca să vadă dacă se poate bizui pe ei; le Încredințează bani, ca să vadă cât sunt de omenoși șdezinteresați - n.n.ț; Îi anunță că-i așteaptă lucruri periculoase, ca să vadă dacă stau sau nu neclintiți În fața acestora; Îi
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
române. Un Varlaam, de pildă, tipărea în Moldova anului 1643 prima carte religioasă în limba română, în aceeași perioadă în care un alt mitropolit, Ștefan al Ungrovlahiei, traducea Mystirio sau Sacrament în aceeași limbă, sau apariția traducerii Noului Testament de către știutori de greacă, slavonă și latină din Ardeal, așa cum mărturisește mitropolitul Ștefan Simion în Predoslovia cătră cititori 40. Demersuri simultane în activitatea lui Eustratie logofătul și Udriște Năsturel al doilea logofăt, Nicolae (Milescu) spătarul, Miron Costin sau Dosoftei și Constantin Cantacuzino
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care și-o dă cineva pentru alții, din dorința de a răspândi o lectură care pe traducător, personal, l-a mișcat sufletește sau l-a instruit. Numărul unor asemenea exerciții nu poate fi decât relativ mic, în situația în care știutorii de carte reprezentau mai puțin de 6% din totalul populației. În schimb, cine urmărește mersul culturii românești trebuie să stăruie asupra bibliotecilor particulare, când conținutul lor a fost inventariat în epocă. Așa vom ști ce citeau boierii sau clericii. Două
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care măi, mâță Îți spune realmente ceva despre Măcățel, atunci vei Înțelege că lucrurile sunt, pur și simplu, un pic mai complicate, că destinul nostru presupune Îndoială și discernământ, că adevărul nu-ți poate fi oferit pe tavă de niște știutori, nu pentru că el nu este (nicăieri În această carte o asemenea enormitate nu este afirmată. Dimpotrivă) sau pentru că ei nu l-ar cunoaște realmente, ci pentru simplul motiv că tu nu poți avea modurile de a ști ale altuia.țț
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe donatiști, dar, fiind compusă sub forma unui cântec, cu toate tehnicile necesare învățării pe de rost, aceasta trebuia, în intenția lui Augustin, să ajute la instruirea catolicilor, fiind adresată oricui era capabil să recite un psalm, chiar dacă nu era știutor de carte, așa cum, în fond, era situația majorității creștinilor. Astfel, după un scurt prolog, urmează douăzeci de strofe de doisprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în texte fluente. Viețile și istoriile tuturor sfinților traduse, cum spune el însuși, de G., reprezintă secvența cea mai consistentă a colecției (în românește mai sunt transpuse doar indicațiile de tipic, restul fiind păstrat în slavonă). Contactul traducătorului, cărturar rafinat, știutor de elinie și de carte grecească, cu sinaxarele lui Maximos Margunios este neîndoielnic. La fel de adevărat este că istoricul de curte al lui Constantin Brâncoveanu a transpus după versiunea lui Margunios doar atunci când în Viața și petrecerea svinților a lui Dosoftei
GRECEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
pe donatiști, dar, fiind compus sub forma unui cînt, cu toate tehnicile necesare învățării pe de rost, el trebuia, în intenția lui Augustin, să ajute la instruirea catolicilor, fiind adresată oricui era capabil să recite un psalm, chiar dacă nu era știutor de carte, așa cum, în fond, erau majoritatea creștinilor. Astfel, după un scurt prolog, urmează douăzeci de strofe de cîte douăsprezece versuri fiecare, dispuse în ordine alfabetică, de la A la V, însoțite de un refren la începutul fiecărei strofe; textul se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
concluzia că a fi mare scriitor nu este un privilegiu, ci aproape un calvar, de vreme ce literatura mare se naște din inaptitudinea de a trăi. Pe de altă parte, ea reprezintă și o privire edificatoare asupra vieții. Scriitorul mare este un știutor, căci înțelege totul și nimic nu îi scapă. Cu această convingere, criticul îi supradimensionează întrucâtva chiar și pe cei mai mari, fie ei Lev Tolstoi sau Eugen Ionescu. Încrederea totală, aproape religioasă, în ei îl face să valorifice și latura
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
act. Adică spre facere. Prin facere, a fi produce o nouă existență, care îi aparține. A fi duce, prin a face, la a avea. De la asemenea speculații metafizice, convorbitorii ajung (cu incitante ocoluri) la teoria textului. Textele (operele), demonstrează Mai Știutorul, sunt de două feluri: „născute” și „făcute”. Primele „se conjugă” cu a fi, celelalte cu a avea. În ambele cazuri există o „structură pre-textuală”. În primul caz, autorul textului (operei) este acea structură. Structura nu preexistă în sens propriu textului
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
produsul autoimitației, când nu adoptă norme și formule consacrate sau în vogă la un moment dat. Fără să întrebuințeze cuvântul, cei trei interlocutori denunță epigonismul, dar dezaprobă și inovatorismul gratuit, practicat din dorința de a epata. Opunând „născutul” „făcutului”, Mai Știutorul nu omite să precizeze că aceste categorii nu se exclud, ci se completează reciproc. Nașterea include facerea. „Nici identitatea primară (cu sine și cu Lumea totodată, în precuvânt), nici cea secundă (a precuvântului cu expresia sa) nu pot fi obținute
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]