1,275 matches
-
lat! Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Supararea_lui_boschito.html [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
cu nectar îmbietor de fragă aromată. - Ce necaz!... Vă doare, conașule? - Cum ustură sarea-n ochi, omule... - Nu-mi spuneți că sunt pățit: pe mine m-au mușcat câteva viespi de fund, când îmi făceam treaba ca tot omul... după șură și, ale dracului de zbârnâitoare... s-au agățat de traista ouălor... că o lună de zile am umblat târând între picioare un „drob de sare” că ziceam că e uger de capră. - Ah!... (aducându-și aminte că-i sub efectul
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
zidul ceresc, de la zenit la nadir, semn că pe aici trec, doar cei ce iubesc Poezia. Atâtea « Căutări în neant » : « caut în lumină / rătăcesc în întuneric / pipăi o imagine de cremene / cuvântul țipă de groază / ca și mine prins între șuri / boncăit de un vițel nărăvaș/ mă trezesc / apăs un buton / un fir de lumină / de la lampa de veghe/ deseneză conturul nonsensului / căutărilor mele ». Modelator în lutul cuvântului până ia forma amforei - acesta este poetul, uneori făcut țăndări de propria creație
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Cartile_seniorilor_citind_gerunzii_cezarina_adamescu_1350294046.html [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
de pădure, Printre copaci scăpați de sub secure Făcând zăgaz din crengi de viscol rupte. Șiroaie mici tot cresc și-ncep să fure Teren viran, din mâluri să se-nfrupte, Dând iama cu vârtejuri ne-ntrerupte Spărgând asfalt și gard, grădini ori șure. Spre cer priviri se-nalță rugătoare, Lansând chemări spre grabnică salvare A rodului și-a vieții trecătoare. Se face cald sub razele de soare, Apar poieni cu iarbă-n lăcrimare Și ghiocei prin vechile ponoare. Referință Bibliografică: Sonetul așteptatei primăveri
SONETUL AȘTEPTATEI PRIMĂVERI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 by http://confluente.ro/marian_malciu_1487411475.html [Corola-blog/BlogPost/342782_a_344111]
-
de biserici din lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cuțuieștilor din Broșteni, Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Căpățănești, Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului Biserica Intrarea Maicii Domnului În Biserică,sat Govodarva, Biserica de
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
lemn Sf Ioan Botezătorul din Ploștina, clopotnița din Ploștina, Biserica de lemn Sf Voievozi din Leurda., Biserica din lemn Sf.Nicolae din Slivilești,Cula Cioabă-Chintescu Șiacu, Biserica de lemn Sf.Nicolae, Știucani, Biserica de lemn Sf.Nicolae Șura, clopotnița din Șura,28Biserica Sf. Împărați a fostei mănăstiri a Cuțuieștilor din Broșteni, Biserica de lemn Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul din satul Căpățănești, Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului Biserica Intrarea Maicii Domnului În Biserică,sat Govodarva, Biserica de lemn Sf. Voievozi
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
bă, io-te, bă, la aia cu chiloț’ verz’ cum dracu poa’ să fie așa dă scroafă să să chiorască dupe oamini pă plaja noastră bă, ia scoală și zî-i fo’ două să să sâmtă că nu-i în șura mă-sii, ie pă plaja poporului, scoală, bă, că dacă nu îi zâc io, d-o trece udu’. Da, io-ti-ti-le, bă, șî p-ălilea, că parcă-i sfintele Vineri, numa ciolanele-i dă ele, da numa figuri pă iele, dar-ar
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Prietenul_nostru_heimlich_di_mihai_batog_bujenita_1375369736.html [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
hârtia și vru s-o arunce, dar se gândi, o împături și-o puse la loc, înfășurând chipul femeii cu ea. -Mihai, ce-i cu tine, mamă? - se auzi de undeva glasul Ralucăi, surprinsă de venirea băiatului. Mihai privi spre șură, se sculă și o îmbrățișă: -Sărut mâna, mamă! Ce să fie? Am venit acasă... -Și examenele? -Nu le-am mai dat! -Aoleeeoo, ce-o să zică taică-tău? -O să zică până o să tacă! -Și-am dat de rușine și cu domnul
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398768900.html [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
au pregătit pe îndelete, au gătit-o pe micuță cu rochiță și săndăluțe noi și au pornit cu ea de mână către locul cu pricina. Drumul era mărginit de salcâmi înalți și umbroși și trecea pe lângă o pădurice, grajdurile cailor, șurile uriașe din baloți și pe lângă Stațiune. Copila privea curioasă în stânga și în dreapta, descoperind noi locuri și privirile îi străluceau de încântare. Nu zicea nimic dar nici nu asculta discuția celor doi, fiind absorbită de ceea ce descoperea. La început rămase uimită
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuriile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
din capătul grajdului care nu se mai termina. Se uita în urmă și părea că-i numără treptele dar era prea mică pentru asta. Mai târziu, pe drumul de țară o uimiră salcâmii și forma coronelor uriașe. Uriașe erau și șurile geometrice, din baloți de lucernă, de care tatăl vorbea cu mândrie, că doar el și colegii lui îi căraseră cu tractorul, din câmp. Erau multe șuri acolo, adevărate piramide, înalte de 30 de metri și luuungi de 200 de metri
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuriile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
pe drumul de țară o uimiră salcâmii și forma coronelor uriașe. Uriașe erau și șurile geometrice, din baloți de lucernă, de care tatăl vorbea cu mândrie, că doar el și colegii lui îi căraseră cu tractorul, din câmp. Erau multe șuri acolo, adevărate piramide, înalte de 30 de metri și luuungi de 200 de metri. Și drumul i-a dus încet, încet la Stațiunea Zootehnică. Cei trei au trecut prin incinta localului și grădina de vis a cestuia. Clădirile joase și
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Bucuriile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
spre Mureș și praful se ridică încet în urma atelajului.Apa vioaie cântă în drumul ei spre marea apă antrenând un popor gălăgios de rațe și gâște.Curtea bunicii din partea tatălui e largă și lungă terminată la un capăt cu o șură mare.Bunica are o atitudine marțială,rece.Îmbrăcată în negru de când mă știu, obrazul moale stafidit în trecerea anilor și doi ochi căprui care privesc mereu, iscodesc.Femeie foarte puternică, se poate zice dură ca granitul dar cu un suflet
AMELY P 6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p_6_florin_ciprian_ispas_1349804214.html [Corola-blog/BlogPost/343655_a_344984]
-
Acasa > Versuri > Farmec > INTERZISĂ Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 201 din 20 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ecoul vine de undeva dinspre Cadiz spre crucile franjuri amurgul acesta lânos îmi intră în gură pe șură o babă descântă de iubire oho cerate figuri supui la picioarele prinse în ferigi delirezi o păpușă blondă un dialog două nopți un vis doi amanți o ceașcă de cafea zace prea dulce în prea diminețile tale așa cum vine nefericirea
INTERZISĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interzisa.html [Corola-blog/BlogPost/366661_a_367990]
-
zăpadă parcă-noată. Ciorile îi fug din cale, Valvârtej vine acasă; Trupu-i îmbrăcat în zale, Iar privirea, veninoasă. Ochii roșii, nasul mare, Bot de broască-n loc de gură, Dinții strâmbi, ca niște gheare Și-i înalt cam cât o șură. Lângă zid, flăcăul vede, Într-o clipă-i foc și pară, Că-i adevărat, nu crede, Și-i azvârle o ocară. Capul său, cam cât bostanul, Multă minte nu prea are. Iată, saltă buzduganul Și-l aruncă, să-l omoare
FLĂCĂUL CEL VITEAZ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417334596.html [Corola-blog/BlogPost/371981_a_373310]
-
de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar. Ca să ajungem la Thelința trebuia să trecem Someșul cu luntrea sau cu podul plutitor. Acum, după ce multe poduri de pontoane
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 by http://confluente.ro/Miniexpeditii_in_padurea_chelintei.html [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
satu-l știe! Eu chiar încă din copilărie. Cum bătea el toba, tată, Fie îi musai, fie nu Și striga în gura mare, Să se audă îndepărtare, Să votăm cu Pâclișan, Ba cu Coltor, că-i primar, Să urcăm în podul șurii, Că la noapte curg șuvoaie, Apele ce o să ploaie, Că o să vină viitura Și o să treacă peste dig, Să plecăm acum de acasă, Cât mai este puțin timp. Mi-amintesc cum povestea, Că a murit Drăghici bătrânul Și cum deloc
LUCA POŞTAŞUL DE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2001 din 23 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1466687910.html [Corola-blog/BlogPost/378284_a_379613]
-
Că Măgaru-mbătrânise și-n dambla aproape- a dat. Da' -ntre timp, nașu' Măgar avansă șef de senat: De la finu' un mic dar, vezi... pentru laptele păpat. Însă cele trei metrese, astâmpăr nu mai aveau... Pe Măgar l-au dus în șură, unde ei se giugileau. - Ia Prian, prinde putere, glas în parlament să ai; Suge că simt o căldură... când în fân cu mine stai! A plecat năuc Măgaru..., ce putea la șef să-i facă? - Uite ce-mi făcu tâlharul
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Dupa_fapta_siu_rasplata_marin_voican_ghioroiu_1372527225.html [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
trebuia, ca să nu arate deplorabil caietul meu lăsat în părăsire atâta vreme. Am lustruit conștiincios obiectivele lunetelor, am uns pârghiile și roțile, am pus husele peste toate instrumentele. Am strâns la un loc lemnele risipite prin curte, ducându-le în șură. Apoi, după ce m-am asigurat că am încuiat toate încăperile și după ce mi-am rotit privirea să văd dacă totul este în ordine, am urat noroc și fericire cui o mai trece după mine pe acolo și am plecat. Plecarea
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1470040538.html [Corola-blog/BlogPost/379958_a_381287]
-
în sus miorlăind de durere, iar cocoșul într-o parte, cotcodăcind. „Ia te uită ce prostovan!” se gândi Șușurel. „După ce că are capul cât o nucă, îi mai stă și creierul lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse capul. Un cioroi, pe culmea șurii, privea cu interes coada lui Șușurel, care se mișca în stânga
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
lejer!” Făcu două salturi: unul pe gard, celălalt pe acoperișul șurii. Aici nu-l mai găsea să-l deranjeze muntele acela de cocoș cu creierul cât o unghie. Se întinse. Auzi fâlfâit de aripi. Întoarse capul. Un cioroi, pe culmea șurii, privea cu interes coada lui Șușurel, care se mișca în stânga și în dreapta. Motănelul înțelese. Își făcu vânt și intră în pod. Apoi se ascunse în fânul uscat, „Of, of, of! nici nu te mai poți odihni în ograda asta! De unde
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1459153401.html [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
că dumneavoastră sunteți născută într-o comună din apropierea Câmpiei Turzii, din comuna Viișoara. Cum era viața în comuna Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi, cu flori și cu verdeață. Ceterașii cântau, tineretul dansa, juca jocuri populare. M-a impresionat foarte mult și de asta mi-a și plăcut să adun. Mi-a dat
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1471437319.html [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
bucuram de orice, ne dădeam pe genți, pe derdeluș, ne bălăceam. Întodeauna am zis că suntem generația care am avut copilărie. Copiii de pe stradă formam un grup și făceam piese de teatru, spre exemplu ,,Frumoasa din Pădurea Adormită”, Într-o șură cu lepedeie în loc de cortină, aveam alte preocupări, noi ne-am trăit copilăria foarte frumosă. Cristina OPREA: Ce îi sfătuiți pe tinerii de astăzi, ca fost profesor și director de școală? Ana MOLDOVAN: Să citească. Să lase calculatoarele, să lase muzica
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1471437319.html [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
sertarul catedrei. Astfel respectivul zburdalnic putea face în voie fel de fel de năzdrăvănii. L-am întrebat pe năzdrăvanul de mârlan care-i secretul și acesta mi-a declarat senin: - Ouă! Liniuța și oul! Astfel iluminat, m-am urcat în șură, unde bietele găini se chinuiau ca să se elibereze de prețiosul dar al vieții și am golit toate cuiburile. Ba,într-un cuib am găsit o găină aflată în chinurile facerii,care nu vo-ia să se dea la o parte. Am
POVESTIREA DOMNUL FUSULAN-PARTEA A DOUA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1742 din 08 octombrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1444326536.html [Corola-blog/BlogPost/381773_a_383102]
-
pe gât ceva din glaja cu tărie, bău și ea, apoi și Dumitru care demontase pușca și o ungea cu vaselină de ciubote. Trupul tânărului fu învelit în mai multe cearșafuri și cuverturi din lână, dus de om în podul șurei, iar Măriuca, mezina, un spârnel de fată, primi poruncă să-l îngrijească, să-l hrănească și de trei ori pe zi, să-i dea de băut o cană mare de vin fiert cu scorțișoară, miere plus niște buruieni știute doar
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1428679231.html [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
626 din 17 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Mă țineam după el ca mielul după oaie făr’a zice ceva când a dat cotul la vecinul Caranea.Nimic el, nimic eu, mergeam unul după altul și s-a oprit în dreptul șurii: -Intră! Intru cu sufletul în gură și dau de tata întins pe o cergă, mi-o amintesc că a adus-o de pe front din Rusia .Mă opresc la câțiva pași de el și continui să mă holbez, să nu pricep
AL TREILEA CERC..P2 FRAGMENT. de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Al_treilea_cercp2_fragment_florin_ciprian_ispas_1347883756.html [Corola-blog/BlogPost/343626_a_344955]