361 matches
-
și frumoasă! Tot ce-am scris eu în român e pură imaginație, n-ai de ce fi supărată pe-o banală fabulație!” Acum știu ce pot să fac: pentru el să mă rog eu și-mpăcarea va veni, de la Bunul Dumnezeu! Țîțîna NICA ȚENE Duminică, 2 iulie 2013 Referință Bibliografica: Țîțîna NICA-ȚENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOȚ (POEZIE) / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]
-
e pură imaginație, n-ai de ce fi supărată pe-o banală fabulație!” Acum știu ce pot să fac: pentru el să mă rog eu și-mpăcarea va veni, de la Bunul Dumnezeu! Țîțîna NICA ȚENE Duminică, 2 iulie 2013 Referință Bibliografica: Țîțîna NICA-ȚENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOȚ (POEZIE) / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
TITINA NICA-ŢENE: IARTĂ-L DOAMNE PE-AL MEU SOŢ (POEZIE) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346244_a_347573]
-
Sasu, tai la dreapta cărărușa: Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit mătușa. Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri; N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri. Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa, Înlontru încă să samce sufletu” ge la mătușa. Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapce Ce-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre. Firongu* ge la fereasta timpul l-o îngălbinit, Cuiele
ÎN GRAI- de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368879_a_370208]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA CÂNTĂRII CÂNTĂRILOR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Dialog imprevizibil monolog al timpului pierdut Tăcere ieșind din țâțâni Cântec amar ce-mi pui viața pe cântar Să-mi măsori fără rușine Răul dac-o duce bine Icoanele mării plutesc în ochii tăi dragoste Parcă ai fi bărbat așa de bine cunoști eternul feminin O cântare a cântărilor gândită
EREZIA CÂNTĂRII CÂNTĂRILOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369400_a_370729]
-
construcții ridicată cu decenii în urmă de un mare principe ca loc de refugiu în cazul năvălirii vrăjmașilor. Câțiva tineri vânjoși forțară poarta de stejar de sub arcada zidurilor ce înconjurau mărețul castel ca pe o cetate. Aceasta scârțâi asurzitor din țâțâni și se deschise. Oștenii pătrunseră călare în curtea năpădită de ierburi și bălării. Descalecară atenți la orice foșnet. La un semn al căpitanului Arnăutu, o parte dintre vânători cercetară curtea până în cele mai ascunse cotloane alături de căpitanul Sasu, iar altă
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
centrul unei lumi de lumină, cum îl numea Sir Steven Runciman și a milenarului imperiu traco-geto-dac, n-au putut fi umbrite, nici de tirania romană, nici de uraganul musulman pustiitor, nici de apocalisul gândirii apusene, care s-a revoltat din țâțâni să deformeze, să calomnieze și să profaneze adevărul istoric. În mod plenar pe împăratul Constantin cel Mare, la interesat dincolo de realizările firești ale unei domnii moral-sănătoase, întemeierea supremă a Ortodoxiei. Girând garanția armoniei Bisericii și consolidând unitatea societății, Împăratul Constantin
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
rămas acestă sărbătoare tradițională căci, ca să fac o paranteză, oamenii lângă care am copilărit eu acolo, sunt plecați la Domnul. Cei tineri sunt la orașe, mai vin sau nu mai vin . Porțile curților sunt căzute pe alocuri, sunt sărite din țâțâni. Unele au lacăte iar satul, ca să fiu sincer, se pare că se macină și încet, încet dispare. Satul meu, Țuscani, este situat într-o covată. Pe acolo eu nu am văzut tren până la vârsta de 14 ani, mașini nu veneau
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA I de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1073 din 08 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353329_a_354658]
-
un car de uscături de la pădure tocmai în zori frânt, nu altceva. Și n-apucase a pune bine geană peste geană, că ce să vezi, zgomote, țipete, o larmă înfricoșătoare îl scoaseră din liniștea somnului. Sări din așternut, smulse din țâțâni ușa, rămânând trăznit de ce i se înfățișa ochilor. Un străin își făcea cu greu loc printre curioșii strânși deja pe la porți. Venea dinspre calea ferată, ducând pe brațe jertfă... chiar pe dragul său părinte. Băiatul dăduse a-l prijoni ca să
TĂMĂDUIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353987_a_355316]
-
că dacă ar fi fost el superiorul meu, mi-ar fi făcut viața un infern. Îl evitam, îl ocoleam, deși trebuia să-l suport în preajma mea, pentru că nu aveam încotro. Într-o noapte, către dimineață, ușa barăcii a sărit din țâțâni și m-am trezit cu Franz peste mine. - Heil Hitler, m-a salutat el militărește. Eram atât de beat încât nici măcar nu-i distingeam silueta. Am înjurat birjărește și l-am luat la rost: - Ce mama dracului crezi tu că
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
ei TRILOGIE. Dar să nu-l uit pe profundul gânditor Mircea Gheorghe, care ne-a oferit PARTIDA DE CANASTĂ, precum și alți cavaleri atentatori pozitivi la înoire. Dar nici în proză și nici în poezie pământul nu s-a scuturat din țâțâni iar marile ecouri nu s-au lovit încă de toartele cerului. Se caută și se tot caută un nou stil de literatură! Alături de Octavian Curpaș ne dorim un personaj extrem al literaturii de azi, măcar din exil, care să ne
O HALIMA... DAR MAI MODERNĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357196_a_358525]
-
puțin cunoscută a Sfântului Consiliu care monitoriza apariția îndoielilor și le corija imediat, însă cu maximum de îngăduință, în așa fel încât să nu se răspândească tâmpeniile vreunui intelectual de doi bani și prin căpățânile altor idioți mai slabi de țâțână. Era vrednicul urmaș al unor oameni de înaltă ținută morală din ținutul vechilor daci, vestiții luptători pentru libertatea și neatârnarea comunei Atârnați. Mai târziu veniseră în vest să aducă și aici lumina înaltelor lor cunoștințe inițiatice moștenite din moși-strămoși, dar
PROFETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357331_a_358660]
-
familia mea, cum individul trecea imediat la ceva general, lăsând impresia că ceea ce tocmai auzise de la mine era total neinteresant pentru el. La un moment dat, sătul să ne tot învârtim ca un câine în jurul cozii, am izbucnit scos din țâțâni: - Domnule, mie să-mi spuneți clar ce vreți, de fapt, de la mine! Și, la urma urmei, în ce calitate discutați cu mine? Nici măcar nu știu cine sunteți! - Tovarășe student, nu am nimic cu dumneavoastră, dar știți, fiind în anul I, veniți din
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
de fecioare diferite, care împreună cu noi, toate cinci, vom doborî Copacul abundenței. O ploaie colorată de bucate va cădea din belșug și ne vom îmbogăți sângele soarelui din casele noastre. Iar bubuitura va asurzi lumea și o va scoate din țâțânile ei. Femeia blondă, îngrozită de cele auzite și văzute pe Internetul celest, ceru imediat să se întoarcă la Tatăl Ceresc și să-I ceară Lui să-i dea ei Securea-Dublă a Patriarhului, ca să doboare cu mâna ei Copacul abundenței pentru
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
Acasă > Strofe > Ritmuri > ACASĂ, POEZIE DE ȚÎȚÎNA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Țîțîna Nica ȚENE Acas a După zeci de ani m-am întors acasă n- am găsit nimic din ce am
ACASĂ, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358763_a_360092]
-
Acasă > Strofe > Ritmuri > ACASĂ, POEZIE DE ȚÎȚÎNA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 457 din 01 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Poezie de Țîțîna Nica ȚENE Acas a După zeci de ani m-am întors acasă n- am găsit nimic din ce am căutat, doar în magazie un picior de masă, stătea, printre fleacuri, singur, răsturnat. În căsuța veche o fotografie, mama și cu
ACASĂ, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358763_a_360092]
-
am găsit nimic din ce am căutat, doar în magazie un picior de masă, stătea, printre fleacuri, singur, răsturnat. În căsuța veche o fotografie, mama și cu tata, mire și mireasă, îi privesc și-mi pare că șunt bucuroși, că-nsfâșit, Țîțîna, s-a întors acasă. În grădina casei, altădată vie, nucul verde, mare și rotat, prin foșnet de frunze azi mă dojenește că de-atâta vreme din sat am plecat. Totu-n jur e vraiște, totu-i dezolant, nu stiu ce sa fac
ACASĂ, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358763_a_360092]
-
grădină, sau cat văd cu ochii iarăși să mă duc? Numai Luna clară sus pe ceru-albastru mă încurajează în felul ei tăcut: “nici nu ști ce-nseamnă să le termini toate și să n-ai în viață nimic de făcut! ” Țîțîna Nica Țene Referință Bibliografica: ACASĂ, poezie de Țîțîna Nica ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul ÎI, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ACASĂ, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358763_a_360092]
-
mă duc? Numai Luna clară sus pe ceru-albastru mă încurajează în felul ei tăcut: “nici nu ști ce-nseamnă să le termini toate și să n-ai în viață nimic de făcut! ” Țîțîna Nica Țene Referință Bibliografica: ACASĂ, poezie de Țîțîna Nica ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul ÎI, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ACASĂ, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358763_a_360092]
-
Mănâncă, să viseze, înainte - Pe masă, un opaiț aruncă -o mână De umbră, și lumină, prin odaie - Și pleoapele, și gândul, mi se-nmoaie - Pe cale, întunericul se-afână - În sobă arde jarul, ca o vulpe De aur, bate vântul în țâțână - Pe ștrec, un felinar se mișcă până Îi iese mocănița dintre pulpe - Alt trup - bunica - îi întinde patul Trupului meu - în tremuratul lunii - În gând, se scoală - când adoarme satul, Sufletul meu - să arginteze prunii ... 28 noiembrie 2011 Referință Bibliografică
CASA RAIULUI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358956_a_360285]
-
savantului alexandrin, Claudios Ptolemaios, sec. al II-lea, e.n.), întreaga sferă cerească se rotea în jurul unei axe ideale care trecea prin centrul pământului. Axa era deci și a cerului, iar punctele în care ea străpungea “terra” erau numite “cardines mundi” - “țâțânele lumii” - ele fiind două, una la nord - axis boreus (“axa boreală”) - și alta la sud - “axis australis”). Unde se aflau aceste “cardinis mundi”? Mai întâi, Pliniu cel Bătrân ne spune că ele sunt în țara hyperboreenilor. În spatele acelor munți trăiește
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
sud - “axis australis”). Unde se aflau aceste “cardinis mundi”? Mai întâi, Pliniu cel Bătrân ne spune că ele sunt în țara hyperboreenilor. În spatele acelor munți trăiește un popor fericit (dacă credem), care este numit hyperboreeni (...) Acolo se crede că sunt țâțânile lumii - “cardinis mundi”. Iar poetul latin Ovidiu indică cu precizie locul lor (...)” (Am citat din eseul “Terra mirabilis sau întâlnirea cu pământul natal” de Anton Dumitriu, Editura Eminescu, 1986, pag. 667). Iar pe axa creștină - ruptă în două de aproape
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]
-
Iisus. Pașcu Balaci HRISTOS A INVIAT! Când inceput-a să se lumineze În cea dintâia zi a săptămânii, În taină ea și-a părăsit stăpânii- Mormântul lui Iisus să cerceteze Maria din Magdala să cuteze Cu-a ei surate, scuturând țâțânii, Să afle sfântul trup, floarea țărânii Si-apoi cu lacrimi să-l imbălsămeze. - Ce căutați pe-aici? - apare un inger. Femeile s-au infricat de-ndată: - Pe Iisus după care și azi sânger! A spus Maria, foarte tulburată. - Nu e
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
esența lucrurilor; au ajuns la cunoaștere și le este scârbă de acțiune; căci acțiunea lor nu poate schimba întru nimic esența veșnică a lucrurilor; li se pare ridicol sau uimitor să li se ceară ca lumea, care a ieșit din țâțâni, să fie pusă la locul ei. Cunoașterea ucide acțiunea”. La care adaug aprecierea că... văd în Viorel Vintilă un viitor prozator de succes. Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 15 august 2011 Referință Bibliografică: VIOREL VINTILĂ - ROMÂNAȘ LA SAN FRANCISCO / Al Florin
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
apa din cisternă. Dar și-a revenit imediat, și-a plecat fruntea de taur și, cu o izbitură, a trecut printre scîndurile ce s-au împrăștiat în toate părțile, a urcat cele două trepte de la intrare, a smuls ușa din țîțîni și a năvlit peste Afrodita care, de uimire, nici n-a mai apucat să înțeleagă ce i se întîmplă, oricum, pentru ea nu mai avea importanță, mai ales că își dorise să i se întîmple una ca asta odată și-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
nici o mișcare. - Săracii, au plecat de mult în lumea cealaltă. Și în amintirea lor decise să le cânte din fluier. Deodată pădurea începu să freamăte, păsărelele să ciripească, puii de căprioare să zburde. În acel moment ușa colibei scârțâi din țâțâni și în prag apăru un bătrîn cu barba albă până la brâu, iar din spatele său se strecură o bătrânică. - Cine ești tu fecior de împărat? - rosti bătrânul. Voinicul se apropie de ei. - Nu sunt fiu de împărat. Am fost un copil
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]