414 matches
-
vârstei de un an, la tăierea moțului, o altă ceremonie obligatorie în familia tradițională, când i-au fost puse în față, pe o tipsie, ispitele vieții, respectiv niște bani, o călimară de cerneală, o scrumieră și o minge de fotbal, țâncul a luat mingea și a început să o roadă fiindcă-i dădeau dințișorii. Delir! Toată lumea se felicita pentru intuiție, iar calculele veniturilor unui fotbalist de primă categorie, fură reconsiderate cu un plus semnificativ. Doar că viața, din cine știe ce motive, nu
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
sau se dădeau după câte un copac să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinăzării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu se prea foloseau costume de baie de către săteni. Doar pe la turiști mai vedeai câte unul - două
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
pune flori pe mormintele uitate, și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți, când sunt lacătele puse, pe părăsite porți. Tu nu mai ai rochițe de împrumut, când alergată erai, de fiecare țânc, și aveai vise erotice, ascunse în fântână, și numai știi cum este noaptea noastră, în plină Lună. Aveai apartament,cu telefonul ascultat, când făceai dragoste pe ascuns, cu alt bărbat, și un televizor care ascunde lumea, pe care nu o
COLIVIA ORAȘELOR UITATE de NICOLAE NISTOR în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363732_a_365061]
-
baiera trecută peste umăr. Noaptea umblă copiii mai mari, iar cei mici stau ca pe ace așteptând să se facă ziuă, ca să le dea și lor voie părinții să meargă după ,,colindeți”, nelipsind adesea scenele patetice, rugăminți și plânsete din partea țâncilor. În noaptea de Crăciun, respectiv cea dintre 24 și 25 decembrie, pe la fiecare casă din sat vin în ceată cu colindul tinerii de însurat, băieții. În toată Țara Loviștei, cetele de colindători se numesc ,,preuci”. Acest termen este destul de răspândit
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
A renunțat să mai asculte alt post realizând că ceea ce putea afla de la un post de radio străin era depășit de realitățile cotidiene din țară. Vremea schimbării se anunță înainte de vreme. Peste nu mult timp se va întâmpla. Generația acestor țânci, pe care tocmai i-a auzit cântând, este sortită jertfei. Este generația căreia i se inoculează fervoarea eroismului prin muzică. Acordurile grave ale pianului, devenite acute, pecetluiesc în conștiința copiilor legământul de a deveni eroi, un legământ impus. Atunci când nu
XIX. ECOU RĂTĂCIT (ÎNVĂȚĂTORUL) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365364_a_366693]
-
-l. Regula nu este aceasta când te bați cu cuțitul; cei care se bat frecvent o știu. Cei care imită nu o cunosc însă.... * Când înjuri te simți grozav! Nu credeți? Vi-o poate spune orice tânăr sau puștan, până la țâncii de cinci ani. Bineînțeles, copiii ai căror părinți sunteți nu înjură și nici nu au făcut-o vreodată. - Cine?! Copilul meu?! Nu face copilul meu așa ceva.... Când porți uniformă, cu cât te simți mai frustat de libertate, cu atât simți
IV. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365161_a_366490]
-
spre ea, a început să strige cât îl ținea gura: - Taaati, taaati, uiti, uiti ari cur șî țâți, ari cur șî țâți! Toată lumea care stătea pe bănci de jur-împrejurul rondului cu flori, a întors imediat capul spre ei curioasă, auzind spusele țâncului aceluia cu vorbirea atât de ciudată. Tatăl, luat prin surprindere și el, a reacționat cu destulă întârziere, realizând în cele din urmă că progenitura lui îl făcea iremediabil de râs, unde mai pui că pe bănci erau și câteva persoane
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
se suise până în vârf, încălecând coama grajdului. Luat la întrebări de ce făcuse așa ceva, copilul le-a răspuns senin: - Păi, voi mi-aț’ zâs sî nu mî sui în copași, nu șî pi acoperișuri! Asta era prea de tot, îi freca un țânc așa cum voia el!... Nu l-au bătut nici de data asta, le era prea drag, dar au intrat în panică: dacă, Doamne ferește, se întâmpla ceva cu nepotul lor, era jale!... După ce au ajuns acasă, s-au sfătuit ce să facă
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
protecție și un motociclist echipat într-un costum cum nu am mai văzut pe la țară, cu cască pe cap și ochelari mari din plastic pe ochi. Pasarela era plină de curioși printre care se mai zăreau și alte capete de țânci ca mine. Bărbatul echipat așa de caraghios cum mi se părea mie, s-a urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
dat câte ceva. Eheee, de n-ar fi fost John să te ia sub aripa lui... - M-ar fi luat dracu' ai vrut să-mi spui, nu-i așa? - Ba bine că nu. - Mare măgar mai poți să fii! - Ascultă, bă, țâncule, cine ți-a băgat ție în cap chestia asta c-aș fi măgar? În noaptea asta te omor, pe toți dracii. - Ai înebunit? - Tu m-ai înebunit. - Te-ai ramolit, John, nu te mai recunosc, bătrâne. Te-ai clătinat de
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
și tovărășească, semnalăm gravele gafe gramaticale, prin care „își respectă statutul” de profesionist-amator, dar, pentru care un licean ar pierde bacalaureatul. Într-o cronicuță laudativă, dar cât o coajă de nucă, scrie, negru pe alb: „mai corect spus”. Și un țânc de clasa a șaptea știe că adjectivul „corect” nu are grade de comparație! Iar, în altă cronicuță, tot laudativă, defilează cu o „perlă” năucitoare: „Fețele prostiei este, de fapt, subiectul”!!! Păi și noi tocmai despre asta vorbeam. Se vede cine
ŢAŢA DIN TAURIDA de JANET NICĂ în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352288_a_353617]
-
maica-n basmaua cu nod, Se moare-n cătune, se moare la țară, Se moare-n orașe, se moare la stat, Se moare-n privat, se moare în gară, Se moare-n tamvai, se moare pe blat, Se moare cu țâncii lepădați în avort, Se moare cu frica de cerșit pe la porți, Se moare cu blugii cârpiți și în șort, Se moare pe credit pentru crucea la morți, Se moare în stradă la fel cum mor câinii, Se moare-n concediu
SE MOARE CU ŢARA – POEM MANIFEST de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1020 din 16 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352455_a_353784]
-
din când în când spre nepoțelul, Care ar vrea doar pentru el scuarul, Sunându-i tricicletei clopoțelul. Cu pălării-ngrijite și cochete, Trei doamne povestesc câte în stele. Par supărate când, pe biciclete, Doi tineri se apropie de ele. Doar țâncii adormiți prin cărucioare, De biberonul lor de griș cu lapte, Zâmbesc ușor când vântul cu o boare, Îi mângâie ca mamele cu șoapte. Se trece ziua caldă spre amiază, Frunzișul țese umbre pe alei, Pe băncile pustii se aciuiază Adolescenții
PARCUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350638_a_351967]
-
protecție și un motociclist echipat într-un costum cum nu am mai văzut pe la țară, cu cască pe cap și ochelari mari din plastic pe ochi. Pasarela era plină de curioși printre care se mai zăreau și alte capete de țânci ca mine. Bărbatul echipat așa de caraghios cum mi se părea mie, s-a urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
Colindăm Doamne, colind Să se bucure în prag Colindăm Doamne, colind Colind Ovidiu Oana azi anul lung mai scade-n trudă și zarea toată-i îngropată sub colburi albe care poartă zvon de tilinci să se audă prin roi de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer chip de pruncuț ce plămădește din bucuria toată strânsă aluat de bucurie prinsă într-o colindă care crește prin glas
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer chip de pruncuț ce plămădește din bucuria toată strânsă aluat de bucurie prinsă într-o colindă care crește prin glas de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer din ea sub țol de fulgi s-adună agoniseli de grâu în brazde dar și credința că din hazne sporește
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer din ea sub țol de fulgi s-adună agoniseli de grâu în brazde dar și credința că din hazne sporește rod de vreme bună ce-l laud țânci și dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer în ochi și inimi ea adastă născând un gând de bună stare smerită în credința care, pe toți ne duce
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer în ochi și inimi ea adastă născând un gând de bună stare smerită în credința care, pe toți ne duce-n calea dreaptă prin cânt de țânci ce dau de veste la toată liota de prin case o, lerui Doamne, lerui ler primim lumina Ta din cer Referință Bibliografică: Ovidiu Oana,colinde / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 341, Anul I, 07 decembrie 2011
OVIDIU OANA,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351393_a_352722]
-
țarini, seamănă poeme, / Pe nume, mamele să-i cheme - // A lui Vieru, sau Sorescu, / Alecsandri, sau Eminescu, / Când urcă-n cer, coboară-n sat, / Să stea cu țara lor, la sfat - // Să are, când, cât de adânc, / S-ajungă fiecărui țânc, / Ce să le dea, din ei, să fie / Și pâine, dar și poezie - // Poeții noștri de la țară, / Chiar dacă vor, nu știu să moară, / Doar se întorc la ei, în sat, / Să facă sfinților, curat - // Și sfinții stau, cuminți, în rame
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
respiră Natura-n care m-am născut C-aș lua-o iar de la-nceput Precum Apollo doar cu-o liră! Dau foc țărani gunoaielor prin curți Ascut securi, repară câte-un gard Nu-ntreabă nimeni de rimel sau fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DOR DE PRIMĂVARĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 790 din 28 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Întoarce-te asemeni primăvară Adu-ne iar în suflete căldură Să ne zburde țâncii pe afară Să miroase câmpu-a arătură! Toată viața noastră-a fost o iarnă Și frigul ca o zodie nefastă Pătrunde iarna frageda lucarnă Și nu e asta singura năpastă Să ne spălăm în rouă pân-la brâu Să ni se-mbete
DOR DE PRIMĂVARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352090_a_353419]
-
cu pensii și salarii; În pușcării viața e mult mai sigură, Când în spitale și sute de azile Se tremură cu genuchii la gură; Că așa au moșit legile ăia, mai marii. Prostituția e peste cea mai mică-nțelegere. Azi țânci de treișpe- paișpe ani, Sub miopia a zeci și sute de trecători, Fac sex fără cămăși și ițari Pe trotuare rezimați de ziduri sau pe capote de mașini, Că ei sunt zilei de mâine prevestitori, Implantând altoiul cu arătătorul de la
GERUL (VARIANTĂ LA BORFAȘII) de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352208_a_353537]
-
el căruț încărcat cu tablă, doi copii se certau pe o minge des umflată, iar ceva mai departe, la umbra unei copertine din pâslă zdrențuită, negustorul de mătăsuri dormita pe un scaun scund. Lângă o crăpătură a zidului, Mahmud, un țânc din vecini, vindea fructe de cactus cu doi dirhami bucata. De fiecare dată când cineva se oprea să cumpere, Mahmud își scotea briceagul din buzunar, desfăcea tacticos fructul, lăsând coaja verde-gălbuie să alunece peste conținutul alb și zemos, apoi îl
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]
-
zemos, apoi îl servea cumpărătorului. Și Ahmed ar fi putut culege fructe de cactus de pe câmpia ce se întindea la poalele Atlasului, dar nu, tatăl său dorea ca el să se tocmească. - Mahmud! strigă Ahmed supărat. Dă-mi un cactus! Țâncul îi aruncă un fruct, iar celălalt îl prinse din zbor, cu prețul a câtorva țepi mici și sâcâitori ce-i pătrunseră în palmă. Mușcă puțin dintr-o parte a lui, apoi se apucă să-l decojească. După ce termină îl înfulecă
BELAY, REGELE MAIMUŢĂ de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/355994_a_357323]