212 matches
-
cosmicizează senzațiile imediate ( G. Călinescu), relevă latura simbolistă a acestui lirism, prefigurare a poeziei noastre interbelice. Torsul pisicii se racordează secret la cel al fusului, al vântului și al astrelor, într-o armonie ce depășește casnicul și terestrul. Plânsul ploii, țârâitul monoton al burlanelor, cântecul vântului în horn împletesc o melopee dialogând cu bacovianul plâns al materiei. Întrezărită o clipă, steaua căzătoare este o strună plesnită a Lirei cosmice, sfârșitul unui cântec în armonia celestă. Poeta preferă grădinii natura sălbatică, buruienile
CALUGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286047_a_287376]
-
iar sânii fermi și puternici îmboldeau pieptul meu. Pentru un timp simțurile noastre au scăpat de sub control și neam îndreptat îmbrățișați, ușor, către canapeaua din imediata apropiere, care părea că ne aștepta îmbietoare. Când mai era un pas până acolo, țârâitul asurzitor al soneriei ne-a trezit la realitate. Ne-am oprit, desfăcând brațele ce uniseră pentru câteva minute trupurile noastre în confruntarea vulcanică a simțurilor tinere. Cornelia și-a aranjat ținuta și a mers la ușă pentru a vedea cine
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
spital, să-mi dea niște medicamente. De aceea nu era nimeni acasă în acel moment. Pe drumul de întoarcere de la spital, am vrut să cumpăr niște flori, fusese Higan și am luat-o încet spre casă. Tocmai ce se auzea țârâitul telefonului. În cele din urmă sora mea mai mare a dat de mine și mi-a spus: — V-am sunat de o mie de ori. Nu ați văzut știrile? — De ce m-aș uita la televizor pe așa o vreme frumoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Nu avem timp de așa ceva. Nu știm cine și unde este.» Mi-au închis telefonul în nas. Așteptam lângă telefon. La 10.00 a sunat. «Veniți imediat la spital!» M-am pregătit și, când să ies, am auzit din nou țârâitul telefonului: «A murit!» Cred că era șeful soțului meu. Se pare că el l-a însoțit la spital. Mai întâi mi-a spus: «Fiți calmă! Vă rog să vă liniștiți!» Le-am spus și vecinilor: «Plec, deoarece soțul meu a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
păi crezi că l-am luat numai pentru mine? îl pun dimineața să sune, ca să ne trezim cu toții să nu întârziem la cursuri! Și noi care credeam că era un tip egoist! Dimineața, săream ca arși din pat, neobișnuiți cu țârâitul strident al soneriei ceasului. Și culmea, tocmai el dormea sforăind viguros, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Trebuia să-l zgâlțâim noi ca să se trezească. Azi așa, mâine la fel, încercam cu toții o ură nejustificată față de bietul mecanism care
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
cultiva de ani de zile zarzavaturi, și despre mobilele din lemn de brad, bine lustruite, despre vesela de Lugdunum pe care soțul ei o cumpărase pentru ea și de multe alte lucruri. Sufla un vânticel cald, ce mângâia frunzișul copacilor. Țârâitul neobosit al greierilor se suprapunea peste murmurul încet și regulat al cascadei. Se plimbară o vreme pe lângă palisada șubrezită, pe ale cărei trunchiuri, în vreme ce vorbeau, Lidania își lăsa să alunece distrată degetele. Ascultând-o, Sebastianus o privea ca și cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
urma. De asemenea, trimise copii șefului poliției și inspectorului sanitar șef. Inspectorul sanitar șef nu primi copia sa după plan deoarece stătea în spatele ușilor închise, într-o stare febrilă de ipohondrie avansată. Bând litri întregi de suc de ceapă, ignorând țârâitul insistent al telefonului, schița, cu o mână tremurătoare, propria propunere de pace pentru Shahkot. Veți fi, poate, surprinși să aflați că un om atât de preocupat de propria-i sănătate reușise să-și distragă suficient de mult atenția pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
învăț de unul singur. Am încercat să învăț singur ce e autodisciplina. Și totuși, nu reușesc să merg până la capăt cu ea (nu e prea distractivă autodisciplina) și mai totdeauna povestea se termină ca un chef pe cinste. Am auzit țârâitul soneriei de la intrare și m-am ridicat în picioare, cu mâinile înfundate în buzunarul cu bani. — Ți-ai mai tras-o în ultima vreme? În fine, seara a ajuns la momentul promis, la faza pentru care era destinată. Tocmai ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ei masculinitate. O poți mirosi, lipsa de feminitate, acreala, hormonii neamestecați. Slavă Domnului, vizita mea aici se apropia de sfârșit. Curând voi fi iar afară cu banii și cu femeile mele. În timp ce mă apropiam de masa lui Alec, a explodat țârâitul strident al unei sonerii. M-am oprit. Îmi observă ușurarea de pe față și se învioră. Mă privi fix, cu vechiul lui spirit de contrazicere. — Contractul pentru lichidarea ta. — A, da, am răspuns eu cu răceală. Angajamentul de cincizeci de sterline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
că-i vulpea și telefonul sună, smucește receptorul. Știu, vulpea! (închide,) Vulpea! Vulpea! Au telefon și toată ziua: țârr... țârr... Nici nu se gândesc să-i respecte timpul pentru învățat. Halal colegi! (telefonul sună, el azvârle o pernă peste telefon. Țârâitul se aude înfundat, apoi tace. El dă perna la o parte. Telefonul sună din nou. Șerban își îndeasă perna pe cap și aruncă cartea de geografie spre telefon și începe să (țipe din răsputeri). Vulpea! Vulpea! Vulpea! Știu! Vulpea... fir-
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
pentru o persoană e cald și cu adâncituri în locul unde a stat ea cu fundul, cu coapsele - ea pleca așa devreme ca să prindă autobuzul de dimineață spre serviciu. Dar la cinci n-a plecat încă, prin ușile deschise se aude țârâitul apei de la duș. Dușul Antoniei dura atât de mult, încât, până să se întoarcă ea în cameră, adormeam cu radioul deschis, ți-am mai spus de micul aparat cu tranzistori pe care mi-l făcuse cadou prietena din Germania; dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Chinei e înțesată de mareșali și generali. Cu poza lui Mao agățată deasupra hărții, acțiunea începe. În jurul mesei sunt așezați comandantul-șef mareșalul Ye Jian-ying, Hua Guo-feng, vicepremierul Li Xian-nian, Chen Xi-lian și nou-avansatul comandant al garnizoanei 8341, Wang Dong-xin. Țârâitul unui telefon sparge tăcerea. Wang ridică receptorul. După câteva secunde, raportează. Dușmanul și-a făcut mutarea. Serviciul secret al marinei din Marea Chinei de Est a descoperit că fabrica de vapoare din Shanghai a transformat două vase în nave înarmate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
despletise și îi acoperea umerii firavi. Pe un gheridon era o vază cu stânjenei galbeni. Umbra unei flori tremura peste mânile cu care își acoperise ea fața. Îi trecuse prin cap că poate tremura de teamă. Prin fereastra deschisă auzea țârâitul greierilor din grădină. Trist. Descurajator. Îngenunchease și el în colțul patului. Își privea mâinile împreunate peste broderiile fine ale așternutului. Știa că ea le cususe special pentru acea noapte. Ultima ei noapte de fată, prima noapte de femeie. Se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
urma. De asemenea, trimise copii șefului poliției și inspectorului sanitar șef. Inspectorul sanitar șef nu primi copia sa după plan deoarece stătea în spatele ușilor închise, într-o stare febrilă de ipohondrie avansată. Bând litri întregi de suc de ceapă, ignorând țârâitul insistent al telefonului, schița, cu o mână tremurătoare, propria propunere de pace pentru Shahkot. Veți fi, poate, surprinși să aflați că un om atât de preocupat de propria-i sănătate reușise să-și distragă suficient de mult atenția pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
amăgească, lipindu-se de ce i se pare că i s-ar potrivi și i-ar îndulci amăreala - o familie, niște copii, o slujbă, o agoniseală, banii, banii... De cum închise ușa șifonierului, tresări auzind soneria. Să țină de bani, deh, și țârâitul prelung răsucindu-se-n creier, nu se mai termină, nu se mai termină, te strivește și te ia cu leșin. E Mugurel, vine de la școală... Degeaba i-a pus cheia de gât legată cu șnur, degeaba îi spune în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Încă stupefiată, am privit către Chestie. Pe viitor, trebuia să mă deprind să-i spun Planeta Nedescoperită. Dar, cum aveam să-i zic Fiicei Chestiei, dacă vreunul dintre clienții lui Felice Îmi va comanda să o fac? S-a auzit țârâitul soneriei, iar eu m-am chircit de frică. Doamne, să nu fie iarăși Felice. Încă nu mă refăcusem complet; pentru asta, aveam nevoie să stau câteva zile Întinsă undeva, În liniște absolută. Trebuia să Încep neîntârziat să mă antrenez pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
venite din altă parte. Devin imediat suspecte. Un control, și am fi fost pierduți. Băieții erau și ei morți de frică. Nimeni nu scotea un cuvânt și mai întâi am lăsat jos geamurile mașinii și am tras cu urechea. În afară de țârâitul greierilor, nu se auzea nimic. Dar e știut că grănicerii nu umblă la vedere și nu anunță: Aici suntem, venim acum». Deci trebuia să ne hotărâm și în mașină mirosea greu, a fum de țigară, ei fumaseră ca nebunii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
îngrijită, dar eu nu mai am putere. Mi se pare că telefonul sună o secundă, după care se oprește, probabil că a răspuns el, îi aud vocea în depărtare, surprinzător de binevoitoare, din ziua în care se îmbolnăvise, ignorase complet țârâitul telefonului, se apropie de noi, își croiește drum prin fum, se oprește lângă mine, iar eu îmi pun o mână pe umărul lui în semn de reconciliere și îl întreb cu voce caldă, cine era, și el spune, era Avnar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
în care sunt înfipte zece lumânări, iar în jurul ei, sticle cu băuturi răcoritoare, păzind-o asemenea unor soldați. Pe masă sunt aranjate farfurii pline cu gustări, iar unul dintre CD-uri cântă cu o voce plină de veselie, acoperind aproape țârâitul telefonului, eu strâng din buze, numai de nu ar fi încă un copil care se scuză că nu poate veni, o aud pe Noga spunând pe un ton stins, bine, nu-i nimic, data viitoare, ca și când mâine ar fi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fugă, urmate de mormăitul furios al urșilor. Un ger năprasnic pișca, de acum, degetele pelerinilor. Umblau cu mâinile băgate în buzunare până la cot. Din vârful brazilor ciorile croncăneau jalnic. Deși prins între pieptar și maiou, celularul reuși să-și ridice țârâitul până la urechea lui Leo. Când acesta ridică receptorul, un glas fără rost de vesel îi ceru să-și aleagă un număr de la 1 la 90. 29, bâigui profesorul. Ia să vedem, să vedeee...! Aha! ai câștigat o limuzină Mercedes decapotabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
până în uliță, unde se înșirau fetele și femeile care priveau jocul. Așa, când se întîmpla să treacă vreo căruță ― foarte rar, câte una, două ― toată lumea, jucători și privitori, trebuia să se îngrămădească înapoi spre bătătură, țipetele femeilor speriate acoperind atunci țârâitul înflorit al lăutarilor. Acuma hora era chiar în șosea și se legăna lin sub privirile fermecate ale femeilor și fetelor. Lăutarii, numai doi (îi plătea Cârciumarul, care făcea economie, zicând că ori doi, ori trei, același lucru, dar să cânte
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Lambert atinseră mai multe taste. ― Aici Nostromo, remorcher de comerț, înmatriculare unu opt zero, doi patru șase, în drum spre Pământ cu o încărcătură de petrol brut și rafinăria aferentă. Cheamă controlul de trafic special Antarctica. Mă recepționați? Recepție! Numai țârâitul sorilor din depărtări trecu prin difuzoare. Ghemuit între picioarele lui Ripley, Jones, motanul, mieună odată cu stelele, Lambert refăcu procedura. ― Remorcher de comerț Noslromo cheamă controlul spațial Sol Antarctica. Avem probleme de navigație. Acesta este un apel prioritar; răspundeți, vă rog
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
graseiată: trebuia s-o admirăm pe "doamna Bach" gătită într-o fantastică rochie albastră cu model imprimat: crenguțe de cireș înflorit. Eram pitică pe lângă sperietoarele cu gesturi lente care umpleau sufrageria. La plecare, i-am condus pe sub cerul înstelat, prin țârâitul de greieri, până la poartă, de unde doamna Bach a luat-o puțin înainte, iar Egor s-a aplecat adânc asupra mea și mi-a murmurat invitația de a-l vizita a doua zi după-amiază la foișor. "Tu știi să asculți, îmi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
încercase să se ajute cu o oglindă de mână, înrămată și cu mâner de argint. Răsucise în toate felurile mânerul oglinzii ca să se poată vedea din profil, o pusese oblic, dar din profil arăta și mai rău decât din față. Țârâitul ploii de-afară se transformase într-un ropot plin, o ceață umedă aburea geamurile și ascundea chioșcul cu iederă și caprifoi din fundul grădinii. Era frig, foarte frig, oncle Alexandre plecase cu automobilul, avea să se întoarcă, iar Muti și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
dacă suntem totalmente neputincioși și pierduți sub vremi, și voința noastră (chiar colectivă de ar fi, una și indivizibilă, iar nu risipită, cum se arată), voința noastră nu contează nici cât un fir de nisip... Undeva în casă se aude țârâitul încă nefamiliar al telefonului proaspăt instalat. Sophie trebuie să fie prin apropiere, a ieșit doar adineaori să pregătească ceaiul ; iar el pune în termeni clar exprimați și exacți ceea ce tânărul nu reușește, ca de obicei, să pescuiască din adâncul sufletului
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]