6,467 matches
-
cu atât riscul imposturii este mai mare. Nu putem compara humanoidul viitorului cu omul complet produs de societatea satului distrus sub ochii noștri. Și același muzeu sătesc, trebuie, în al doilea rând să arate românismul, sub formele sale de manifestare - țărănești ori urbane, locale ori naționale. * Domneștii Argeșului este o comună aflată la jumătatea drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Icoanele mai mici sunt din cele care împodobesc casele creștinilor mai mult sau mai puțin înstăriți. Și acestea au stiluri și proveniență diferită, unele cu ținută artistică remarcabilă, altele create în serie și unele pe care le putem numi naive, țărănești. În patrimoniul comunei mai există și un număr de 16 pristolnice și cruci de mână, vechi, unele remarcabil realizate Icoanele acoperă o perioadă foarte lungă de timp, începând cu secolul al XVI-lea, până în secolul al XX-lea. Putem concluziona
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
Carmen Alexandina reușește să realizeze saga unei familii ale cărei destine sunt modelate de istorie. Schimbarea de regim politic a condus la compromisuri sociale ce au avut ca efect suferința individuală și colectivă. Căsătorindu-se cu un bărbat cu origini țărănești, Roza n-a crezut că acesta nu va înțelege necazul pe care i l-ar produce surorii sale aducerea pe lume a bastardului lui Eugen, câtă vreme ea încă îl iubea pe Mihael. Astfel, ele concep un plan pentru a
DESPRE CĂUTAREA FERICIRII PRIN IUBIRE, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_c_utarea_fericirii_prin_al_florin_tene_1362132055.html [Corola-blog/BlogPost/345550_a_346879]
-
vor număra niciodată printre ei, niciodată n-au să știe ce au pierdut! Plutește la Irina o aromă a călătoriilor, ospețiilor și petrecerilor de altădată. Este adusă vârsta frumuseții statorniciei altui timp, în ambianța civilizației moderne de acum. Miresmele culturii țărănești, ale tradiției petrecerilor - nunți, cumetrii, ori obștești rânduieli creștine - nu sunt rupte de armonia unui loc specific de popas, cu un design modern, de interior, prin dotările care conferă confort și decență. Aici, nu poate fi separat noul, de atmosfera
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Irina_tebeica_la_hanul_arti_aurel_v_zgheran_1388575655.html [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
cu curaj întâietatea poporului (identifică glasul acestuia cu voința Cerului!) și susține sus și tare că „uciderea unui tiran nu constituie un regicid”, ba chiar propune un proiect de umanizare a sistemului funciar de la acea vreme - organizarea rațională a familiilor țărănești și desființarea șerbiei prin împărțirea pământului. Tot așa, în tratatul „Destinul omenirii”, gânditorul român P.P. Negulescu prezintă îngrijorarea învățaților europeni din perioada interbelică vizavi de „uniformizarea, depersonalizarea și mecanizarea omenirii”, proces în desfășurare prin care „omul nu mai este decât
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1484383365.html [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
Hurley face o încercare de a convinge românii să descopere atât comoara neprețuita pe care o reprezintă tradițiile populare, cât și responsabilitatea care le revine pentru păstrarea acestora. „Irlanda este o țară străveche, dar noi trăim cu vestigiile civilizației noastre țărănești. În România, aceleași tradiții le găsești încă vii. Este un aspect definitoriu pentru tot ce înseamnă poziționarea României”, afirmă Peter Hurley. La 26 noiembrie 2012, Peter Hurley a pornit într-o călătorie de 650 de kilometri, singur, pe jos, având
„Drumul crucilor” – ”the Way of the Crosses” by http://www.zilesinopti.ro/articole/6235/drumul-crucilor-the-way-of-the-crosses [Corola-blog/BlogPost/97898_a_99190]
-
aparatului de stat, semidoctismul intelectualilor, parazitismul social din vremea lui. Dispărând din București, Toma Nour este prezent în Copenhaga, Torino și în fine, din Germania trimite jurnalul său povestitorului, jurnal în care ni se dezvăluie povestea vieții lui. De origine țărănească, întâlnește de mic durerea, prin pierderea mamei și în timpul studiilor la Cluj, cunoaște pe Ioan, care va deveni tribun în mișcarea lui Avram Iancu. În urma unei vizite făcute familiei Sofiei, iubita lui Ioan, în urma decesului acesteia, Nour se îndrăgostește de
Proza eminesciană (I). Referat, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/proza-eminesciana-i-referat-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339515_a_340844]
-
să fie pedepsiți de Zamolxe:dacă vor dezvălui vreunui roman unde au ascuns aurul și comorile dacice, să nu li se poată bucura sufletul de odihna veșnică, iar urmașii urmașilor lui să moară mușcați de șerpi veninoși”. Și apoi, „Nunta țărănească măiereană”... am trecut prin Maieru, (jud. Bistrița-Năsăud) și am admirat mereu modul în care se respectă în acel loc tradițiile. Acest capitol a fost una dintre zonele mele de maximă rezonanță din antologie. Nu găsesc cuvinte care să nu pară
ANTOLOGIA FRUMOASĂ TOAMNĂ BOGATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1478853082.html [Corola-blog/BlogPost/381551_a_382880]
-
băncile streine, îndeosebi maghiare. În zadar cerea Românul bani pe credit, nu primea sau chiar dacă se întâmpla să primească, pentru datorii neînsemnate, moșioara românului era vândută fără cruțare“ (Monografia-almanah p.309). „Bihoreana“ va fi un real sprijin pentru micile gospodării țărănești, pentru școală și biserică, dar și pentru mica industrie. Ea reușește să susțină financiar și pe unii studenți de la Academia de Drept din Oradea. Renumele și acțiunile acestei bănci românești ajunseseră destul de puternice pentru a deranja pe reprezentanții maghiarimii. Astfel
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Oradea_lui_iosif_vulcan.html [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
siguranța târgurilor, ocnelor, vămilor și drumurilor mari. Acestor obligații aferente dregătoriilor mari, mijlocii și mici, deținute de boierii olteni, li se adaugă preocuparea acestora de a dobândi moșii și a le face productive. Asigurând un număr mai mare de familii țărănești(dependente)pe moșii, boierii olteni reușau să dezvolte creșterea animalelor- sursa principală de venituri bănești pentru familiile lor, precum și pentru domnie. Practic, aceasta este resursa principală pentru comerțul extern al Olteniei și pentru livrarea de animale, produse derivate și alte
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
familiei boierești ca element de continuitate și atuu pentru ocuparea de dregătorii. Astfel moșia devenea ancora prin care familia boierească rezista tuturor vicisitudinilor (cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
cu condiția ca aceasta să fie exploatată eficient, să aibă forța de muncă îndestulătoare , sate și familii țărănești bine antrenate în muncă-la cultivarea porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
porumbului spre exemplu, dar și la înmulțirea și ameliorarea animalelor- principala resursă economică a satelor și familiilor țărănești ocrotite de stăpânul moșiei( boierul)în fața intruziunilor externe (vezi spre exemplu poziția boierilor olteni de ascundere a cca 1/3 din familiile țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
țărănești de pe moșiile lor față de autoritățile austriece în perioada ocupației Olteniei). Pentru a face față situației de rigoare fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Referință Bibliografică: Dr.Mite Măneanu.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe
DR.MITE MĂNEANU.BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1406805927.html [Corola-blog/BlogPost/349555_a_350884]
-
păstoritului, prin consecvența cu care au păstrat vechi tradiții păstorești. În fiecare an, de Sfântul Ilie sau în preajma acestuia aici se organizează sărbătoarea numită Sântilia-Nedeia Mocănească. Cu această ocazie, toți cei interesați au posibilitatea să vadă aspecte semnificative ale nunții țărănești, așa cum s-a desfășurat ea de-a lungul timpului, în această localitate. Nuntașii s-au adunat în fața bisericii, de unde în căruțe însoțite de aproximativ 40-50 de tineri călare pa cai, s-au îndreptat către micul paradis din Valea Zânelor, un
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
adunat în fața bisericii, de unde în căruțe însoțite de aproximativ 40-50 de tineri călare pa cai, s-au îndreptat către micul paradis din Valea Zânelor, un loc liniștit, situat pe malul Covasnei, înconjurat de brazi puternici și ocrotitori. Asemenea oricărei case țărănești, cabana a fost împodobită pentru sărbătoare, cu brazi la poartă, cu crenguțe de brad și cu ștergare tradiționale pe pereți. După ce mireasa a fost cerută de la părinții ei, au urmat gătitul acesteia, în acompaniament muzical, desculțatul, un obicei străvechi, în
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
maturitatea și dăruirea cu care au fost interpretate cântecele, de ritmicitatea și vitalitatea dansurilor, de bogăția costumelor care s-au succedat în fața noastră, pe scena împodobită cu cetină, în aer iber, la poalele muntelui. Pentru a crea o atmosferă tipic țărănească organizatorii au amenajat în spațiul de la Valea Zânelor staule cu oi și o expoziție cu obiecte specifice vieții păstorești. Cu toate acestea, simțim nevoia de a urca pe pajiștile munților, acolo unde de veacuri, mocanii din partea locului își pasc turmele
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
încheieturi tip coadă de rândunică, etanșate cu mușchi vegetal, are grinzi, este acoperită cu șindrilă din lemn, la geamuri este prevăzută cu vergele (bare metalice), se compune dintr-o cameră și un pridvor. Domnul Tomoiagă și-a propus refacerea gospodăriei țărănești tradiționale. Astfel în interiorul casei se află obiecte de familie, lăzi de zestre, covoare, straie vechi: sumane, cămăși, ițari, cioareci, opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
copilăria veselă și nevinovată, sub semnul neastâmpărului băiețesc și al poznelor: ,,Așa eram eu la vârsta copilăriei, la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copiii de când lumea și pământul.” 44Autorul povestește istoria unei copilării în mediul țărănesc(Humulești), la vârsta maturității. Își lărgește sfera de sensibilitate și înțelegere, se complică sufletește și se formează ca om. Adevăratul univers al copilăriei, însă, este cel privit din interior, din perspectiva eroului narator aflat la vârsta copilăriei. El este creionat
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Aspecte_ale_copilariei_in_li_al_florin_tene_1372604263.html [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
de scris și de frumosul din lucruri, peregrin prin țară și prin lume în căutarea Fântânii cu apă bună pentru suflet. Mai știu, din mesajele pe care mi le trimite, din când în când, pe internet, că își poartă originile țărănești cu distincție nobiliară, primenindu-și inima de fiecare dată când privește spre „trepiedul de aur” al copilăriei: Dudul, Ursei și Salcâmul aplecat. Miraculos Dudul, frate bun cu „Copacul Gică” al lui Nichita, ori cu (păstrând proporțiile!) „caisul meu, Dănuț, de-
CÂND UMBRA SE FACE ROUĂ DE VIS, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Cand_umbra_se_face_roua_de_v_al_florin_tene_1387052623.html [Corola-blog/BlogPost/363495_a_364824]
-
-șef cu soția, persoană foarte importantă, în gestionarea cheltuielilor evenimentului. Acesta trebuia să găsească posibilitatea de a adăuga la pierderi sau la „protocol” cele cheltuite cu banchetul. S-a profitat de acest eveniment pentru a se da o mică petrecere țărănească, aniversându-se și împlinirea a 110 ani de la atestarea oficială a înființării comunei, perioadă în care s-au stabilit primii plugari veniți din Crimeea, conform documentelor existente, pe o vatră deja locuită de o populație româno-tătară, după cum se transmisese prin
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
Primul pas” (1913) lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Brâncuși era o persoană sociabila și complexă pe care nu multe persoane au reușit să-l înțeleagă. Jovial și bonom, purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea inclinații spre muzică eclectica), știința, filosofie. Viziunea să asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-un amestec interesant și personal. Era aproape un
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie oare
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
fost mirele lui Zsuzsi, care s-a costumat ca mireasă gravidă. (Râdem) Împrumutam costumele de la Krauser! GN: Închipuie-ți, Krauser există și acum în Fabrik! Și azi se închiriază costume de acolo! Iudit: Nu mai spune! Păi, am împrumutat costume țărănești și pentru copii, pentru serbări. Din ’52 am format o gașcă a noastră, cinci fete și cinci băieți. O rudă ne-a adunat și ne-a spus: „De ce nu sunteți voi prieteni?” Ne-am întâlnit la podul Neptun. Băieții și-
DIALOG CU IUDIT ŞI DUCI COHEN (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1487713129.html [Corola-blog/BlogPost/382804_a_384133]
-
consolidare a micii gospodării rurale. Să sperăm că la următoarea aniversare, a implinii varstei de 90 ani, Corneliu Leu o să poată să-și vadă satul așa cum l-a dorit: țărani bogați într-o țară bogată, iar startul aparține micii gospodării țărănești. Gheorghe MANEA București 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: Gheorghe MANEA - CORNELIU LEU ȘI ȚĂRANII / Gheorghe Manea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul II, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Manea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]