2,363 matches
-
și Cântecu lu Angealâu, baladă neatestată de nici o colecție folclorică și pe care n-o posedă nici Institutul de Folclor. Balada aceasta, consider eu, că e neîntrecută în folclorul românesc în privința conținutului social, glăsuind despre cele mai grele dajdii impuse țărănimii în epoca fanarioților, sub domnia lui Constantin Hangerli. Cele 400 de piese folclorice ce vor apărea în Folclor din Oltenia și Muntenia 4, nu înseamnă mare lucru. Eu m-am și supărat un timp pe Șerb5, pentru că mă înțelesesem cu
Scrisori către poetul Nicolae Ungureanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3965_a_5290]
-
Analiza lui Vladimir Streinu conține o serie de observații fundamentale: tendința spre enorm și marele simț al limbii, culminând cu "crengismele", viziunea homerică pe care o mai semnalaseră și alții (N. Iorga, G. Ibrăileanu), humuleșteanul făcând "operă de Homer al țărănimii românești", creînd "un adevărat ciclu rapsodic țărănesc." Nimeni dintre scriitorii noștri, afirmă criticul, n-ar fi fost mai indicat să traducă Odiseea decât Creangă. Semn al unei construcții sufletești primitive, marelui povestitor îi lipsește sentimentalismul, erosul său nedepășind nivelul instinctului
Centenar Vladimir Streinu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/15173_a_16498]
-
impresii din anii 1906-1913, cuprinzând însemnări despre oameni și locuri (excursii la mănăstirile moldovene), subiecte și personaje, lecturi, citate și conspecte, listă de cărți împrumutate sau de cumpărat, experiența unei chinuitoare concentrări în armată în august-septembrie 1906, note despre starea țărănimii în 1907, impresii dintr-o călătorie în Dobrogea și în Deltă, însemnări despre lumea bordeienilor, un jurnal al mobilizării în Bulgaria, în 1913 (,O tânără și nefericită Bulgarie!"- exclamă militarul, p. 100). Partea a doua cuprinde însemnări din anii 1919-1927
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
fi consecvent cu convingerea să că Regele joacă un rol istoric de protector al clasei de jos, al țărânilor nevoiași. Pentru sociologii care vor rămâne fideli Școlii Monografice, Carol al II-lea avea să fie Regele țărânilor pentru că Monarhia chema țărănimea de partea ei și pentru că Dinastia se putea sprijini pe țărănimea română. La un Congres al Caminelor Culturale din 1938, din poziția de director al Fundațiilor Culturale, Gusti mărturisea susținerea să pentru Monarhia socială și pentru Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen: "Satul
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
de protector al clasei de jos, al țărânilor nevoiași. Pentru sociologii care vor rămâne fideli Școlii Monografice, Carol al II-lea avea să fie Regele țărânilor pentru că Monarhia chema țărănimea de partea ei și pentru că Dinastia se putea sprijini pe țărănimea română. La un Congres al Caminelor Culturale din 1938, din poziția de director al Fundațiilor Culturale, Gusti mărturisea susținerea să pentru Monarhia socială și pentru Dinastia de Hohenzollern-Sigmaringen: "Satul românesc a pornit pe toate drumurile încoace ca să poată să stea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
amatorism, invitându-i să adere la Scoala să de cercetare și de acțiune la sat, în fapt o alternativă la extremismul și mesianismul "religiilor politice" contemporane. Echipele monografice ale Fundațiilor Culturale Regale au promovat o monarhie socială, preocupată de soarta țărănimii române, în numele căreia au intervenit la sate. Sociologul Dimitrie Gusti a creat o școală multidisciplinara, unde se puteau întâlni intelectuali că formație și opțiuni politice variate, în care erau bineveniți intelectuali preocupați de cercetare socială pentru înțelegerea profundă a societății românești
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
început de veac", Rânduiala, Arhiva de gand și faptă românească, volumul ÎI, Caetul 1, Tipografia "Bucovina", I. E. Torouțiu, București, 1937, pp. 36-40. 50 Vezi Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937, si Traian Herseni, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. 51 H. H. Stahl, Amintiri și gânduri din vechea școală a "monografiilor sociologice", Editura Minerva, București, 1981, pp. 15-70. 52 Zoltán Rostás, op. cît., 2000, p. 28. 53 Anton Golopenția, op. cît., 2015, pp. 70-71, p.
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Tipografia Fundației "Principele Carol", 1938. HEINEN, Armin, Legiunea Arhanghelului Mihail. Mișcare socială și organizației politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. Lagrave, Rose-Marie, " Un exemple de compromis entre sociologie et politique: la figure de DIMITRIE Gusti", în Leș Études Sociales, Nr. 153-154, 2011. MIHĂILESCU, Vintilă, "Durată lungă a "chestiunii țărănești"", în Dilemă Veche, ăn X, nr. 473
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
bolnavi de agramatism, ai politicii stalinist-globaliste, “miros” faptul că lupta este nu izolată, ci...cu “gemenii Duhului - “cultură” provenind din placenta “cultului”!): “Din lipsă muncii culturale /asociații religioase, mai ales Oastea/Domnului, care sub influența religiei/atrăgea masele largi ale țărănimii/muncitoare pe calea bisericii/și abonamentele erau tot religioase...” (cf. Cultul liber, p. 39). A se observă că sintagma “abonamente religioase” nu caracterizează limbajul stalinist (pseudo-revolut...), ci cel al glo balismului ecumenist, unde, spre pildă, la bisericile scientologice și umaniste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cum sunt și altele importante, idolatrizat de fiică (,cea mai mare sursă de lumină din viața mea"), era un umanitarist și un socialist, crezând în valori, ca dragostea de oameni, mila, onestitatea, aplecându-se comprehensiv asupra stării de înapoiere a țărănimii și a muncitorilor. Era, cum s-ar zice, un idealist, ca și prietenul lui, Gala Galaction (pe atunci, Grigor Pișculescu). A avut mai multe profesii: învățător, funcționar de minister și la o editură. Scriind versuri și mai apoi proză, a
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10908_a_12233]
-
Barbu Cioculescu De clasa muncitoare, de țărănimea muncitoare, de intelectualitatea alăturată acestora s-a ocupat cu asupra de măsură - dar nu și cu reușite - literatura unor decenii de comunism. De ,high-life"-ul clasei muncitoare sus ajunse și în fruntea bucatelor instalată, de viața nomenclaturii în schimb nu
Bal, în paginile Biancăi Balotă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10940_a_12265]
-
socoate, în genere, pe cei din pătura neamurilor, adică pe micii boieri și pe țăranii liberi, adică pe mazili și pe răzeși, care se delimitau de cei aflați mai jos de ei și nu înțelegeau să aibă nimic comun cu țărănimea. O surpriză a însemnat pentru el atunci când, la Căprești, a dat peste o tânără evreică ce nu pricepea o boabă rusește, dar se exprima într-o limbă curat moldovenească, într-o moldovenească limpede (p. 42). Lucru cu atât mai de
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
de clasă văzută sub cheia de interpretare a dominației sociale. Iar aceasta nu putea fi menținută decît prin înființarea și susținerea unei mișcări politice ce avea ca obiectiv distrugerea organizațiilor proletariatului, impunerea terorii împotriva acelor reprezentanți ai clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualilor care doreau schimbarea raporturilor sociale în interiorul raporturilor de putere ale regimurilor liberale italiene. Note 1 Maurice H. Dobb, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950, p. 250. 2 Stein Ungelvik Larsen, Bernt Hagved, I fasciști un opera indispensabile
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cetățenilor cu drept de vot, această creștere nu era nici pe departe semnificativă 8. În plus, chiar dacă în noua conjunctură partidele politice erau obligate să caute a-și mari baza electorală, această situație se făcea resimțită doar la orașe, situația țărănimii, din punct de vedere al implicării politice, rămânând, ca și până atunci, practic nesemnificativă. Anul 1885 aduce cu sine decizia junimiștilor de a se alătura "Opoziției unite". În acest fel, opoziția extraparlamentara dobândea și un sprijin parlamentar. P. P. Carp
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cum sunt și altele importante, idolatrizat de fiică ("cea mai mare sursă de lumină din viața mea"), era un umanitarist și un socialist, crezând în valori, ca dragostea de oameni, mila, onestitatea, aplecându-se comprehensiv asupra stării de înapoiere a țărănimii și a muncitorilor. Era, cum s-ar zice, un idealist, ca și prietenul lui, Gala Galaction (pe atunci, Grigor Pișculescu). A avut mai multe profesii: învățător, funcționar de minister și la oeditură. Scriind versuri și mai apoi proză, a condus
între bunăcredință și conformism (I) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10888_a_12213]
-
nivelului de trai al oamenilor muncii, pentru a înlesni cât mai mult apropierea aparatului de Stat de poporul muncitor, pentru a contribui cât mai temeinic la asigurarea rolului politic conducător al clasei muncitoare și la întărirea alianței clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare, TERITORIUL ROMÂNIEI SE ÎMPARTE ÎN: REGIUNI; ORAȘE; RAIOANE. Regiunile din Republica Populară Română și capitalele lor sunt:...”* Am sentimentul că sunt în 1940, în preajma prăbușirii hotarelor noastre. E de spus numai că fiecare om trebuie să-și dea seama
Dinu C. Giurescu: Manifest către români - "Mergeţi la vot în număr mare!" () [Corola-journal/Journalistic/41323_a_42648]
-
de G. T. K. le amintește pe acelea din jurnalul Reginei Maria și din memoriile lui Constantin Argetoianu. Era lipsit de voință, incapabil de hotărâri ferme, se vorbea că ar fi avut și patima băuturii. Altfel, își manifesta interesul față de țărănime (în refugiu la Bicaz, se duce, fără să știe nimeni, la o clacă de despănușat porumb), față de vechea cultură și cântecele populare românești, cerându-i învățatului bibliotecar al Curții să-l ajute în descifrarea inscripțiilor de pe zidurile bisericilor, așa cum îl
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
era „Cultură, muncă, organizare”, este remarcabil prin ținuta sa, calitatea scrisului, diversitatea informațiilor (interne, externe, culturale, economice, fapt divers, literatură, și evident, din lumea satului), putând sta alături de oricare din gazetele vremii. A încercat să rămână independent, militând pentru organizarea țărănimii (80% din populație), reprezentarea sa în Parlament, nevoia de cultură și învățământ. Publicația a avut colaboratori din rândul intelectualilor, la un moment dat codirector fiind profesorul Nicolae A. Roșu. A fost sprijinită de intelectuali bănățeni și a fost apreciată de
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
acele petreceri ale lui Peia, orchestra cânta pentru dans, toată noaptea, având și saxofon”. Organizare „Și rostul nostru de a trăi ca gazetă, și va fi și în viitor, ca să afirmăm tot mai sus și tot mai tare, că atâta timp cât țărănimea nu va lua parte la conducerea țării ca forță organizată, ca breaslă puternică și închegată, starea economică a ei nu va înflori, cumpăna dreaptă între valoarea producției agricole și industriale nu se va mai face. Plugărimea ca breaslă va trebui
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
din Timiș, în care se înscriseră individual, unii dintre plugarii mișcării, situația politică a țării fiind fundamental schimbată”. Evident că adevărul nu putea fi spus până la capăt - în numărul din 5 octombrie 1945 Petru Groza era numit „adevăratul Cristos al țărănimii”, iar în cel din 14 octombrie pe frontispiciu apăreau: director, Ioan Ciucurel; director politic George Moțu. Din 9 octombrie, ziarul aparținea Frontului Plugarilor, iar despre adunarea organizației din Piața Unirii, cu participarea lui Groza, se scriau pagini întregi. Sediul redacției
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
pricovițe, covoare etc. Unii țărani erau și iscusiți cojocari, confecționau îmbrăcăminte și încălțăminte din piele. „Camil Petrescu spunea: Este un lucru neîndoios că dintre toți țăranii români de pretutindeni, bănățenii sunt cei mai citiți și cei mai cunoscători de carte... țărănimea bănățeană dă dovadă de un extraordinar simț artistic.“ 2 Ion Vornic Rîncu numit și Moș Ion Rîncu vorbește de satul lui natal, Vârciorova, în poezia „Satu' drag“ punându-l în strânsă legătură cu viața religioasă și anii de școală „Vârșiorova
SATUL CU TRADIŢIILE ŞI OBICEIURILE LUI DESPRINSE DIN POEZIILE ÎN GRAI BĂNĂŢEAN de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382434_a_383763]
-
mare filosof și totodată economist Karl Marx[2] a descris în Manifestul Comunist[3] prezentat public în 1848 realități ale sălbăticiei tranziții spre industrializare a manufacturii. Condițiile de viață ale muncitorimii, clasă socială recent apărută prin „devorarea” la propriu a țărănimii de către oi, au generat revoluția comunistă petrecută cu o jumătate de secol mai târziu. Condițiile inumane de muncă descrise de Marx au fost vremelnice, iar ameliorarea lor, asociată și cu vandalismul Stalinist care a preluat de la „muncitori” puterea politică a
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Locurile natale și ale copilăriei cântărețului prin glasul căruia au vorbit în toată a doua jumătate a veacului trecut și bucuria și lacrima inimii țărănimii ilustre și autentice de altădată a sudului Moldovei, făceau întrucâtva parte din mărginimea Bacăului, dar au fost înghițite bucată cu bucată cu gura lacomă a administrației orășenești, pentru ca azi să fie o falie pestriță de interferență a uliței cu strada
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
„Una din caracteristicile remarcabile ale țărănimii este rezistență ei la necroloage” scrie Frank Uekoetter, profesor la Universitatea din Birmingham, în postfața revistei Martor 19/2014 la a cărei lansare vă invităm vineri, 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la librăria Bastilia din Piață Română. Sub titlul
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]
-
importanță populație rurală, nu a existat după 1989 o dezbatere pe acest subiect în mediul academic autohton, cu atat mai puțin o colecție de lucrări care să analizeze subiectul comparativ cu țările vecine cu care România își împărtășește istoria. Deposedarea țărănimii de pământurile lor prin colectivizare, în lumea socialistă, nu a dus nicicum la dispariția acestei categorii sociale. Țărănimea nu a dispărut, ci a identificat resurse de rezistență care i-au permis să se conserve, si, la limită, să se reinventeze
Lansarea revistei Martor 19/2014 30 ianuarie 2015, ora 18.30, la Librăria Bastilia [Corola-blog/BlogPost/92897_a_94189]