681 matches
-
și ceva de ani. Zdruncină, doamnă, zdruncină creierii. Să nu credeți că există zi la mine să nu mă gîndesc. Nu la tata, mai mult la alții... Cel mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am făcut țărănist. Ia mai dă-i, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
la mine să nu mă gîndesc. Nu la tata, mai mult la alții... Cel mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am făcut țărănist. Ia mai dă-i, mă, fir-ar mama lui a dracu și murea, doamnă. Eu eram crud atunci, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mai mult se gîndește la țărăniștii pe care i-a ucis: "La țărăniștii ăia cînd murea cîte unul și-i spunea: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? Oameni simpli, doamnă, oameni tineri. Îi zicea ăla: De ce te-ai făcut, mă, țărănist? De-al dracu m-am făcut țărănist. Ia mai dă-i, mă, fir-ar mama lui a dracu și murea, doamnă. Eu eram crud atunci, și acum mă gîndesc cît era ăla de creștin și de român, și cît eram
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
au venit cu răzbunare, dar ei, comuniștii au ce au cu național-țărăniștii. Eu, cînd m-am dus în casă la bătrînul ăsta... Primul, eu m-am spovedit în casă la un învățător. Era de față și el, și nevastă-sa. Țărănistul ăsta, Joian, pe care-l persecutasem în '46. Amîndoi, învățători. La ei m-am dus să le spun. Și el a spus: Mă, Franț, mă, dacă ar fi toată lumea ca tine, ce bine ar fi! Altul, dacă era un răuvoitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1950 ca închisoare a elitei politice românești. Din arhipelagul ororii, Pitești a fost insula cea mai odioasă, în care s-a experimentat reeducarea prin tortură pe loturi de studenți. Botoșani, închisoare politică din 1960, sediul pentru deținerea reprezentanților partidelor politice, țărăniști, liberali, social-democrați. Aici s-a practicat reeducarea non-violentă prin convingere. Un infern a creat Goiciu pentru țăranii revoltați din Vrancea, dar și pentru liderii țărăniști, foame, frig, izolare, solitudine. Între anii 1945 și 1956, Mislea este închisoarea centrală a deținutelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
revoluția din 1848 până la Primului Război Mondial s-au pus bazele sistemului feroviar și primelor industrii cu capitaluri străine la noi. Marea Unire a deschis și mai larg porțile capitalurilor industrial-bancare occidentale, completate de cele funciare, cu un sistem cooperatist-privat preluat de țărăniști din Danemarca. Toate acestea s-au reformat odată cu reîmpărțirea imperială germano-italo-bolșevică din anul 1940. După 23 August 1944 a venit tăvălugul modernizator sovietic. Nici unul din imperii nu a reușit să distrugă toate tradițiile și obiceiurile identitare, dar le-au stânjenit
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
țară că iaste lipsa mult,... la trimetea...pînă ce au ajunsu oamenii la secera de grîu..." După cum apucai de zisei mai îndărăt. P.S.: Toate că toate. Dar acum venim și zicem,... ori venim la subiectu. Cum ar clama, culmea, un țărănist, trecut pe la Fanar: Ci dar să venim la prochimen. Or, la obiect, domnilor, la obiect cum ar strigă arțăgoasa opozițiunea, fir-ar a fire... (Citate din Cronicari munteni, volum apărut în colecția Lyceum, Editura Albatros, 1973)
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
politic: au trăit și continuă să trăiască laolaltă profesori universitari și muncitori, doctori și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și șomeri, activiști de partid de grad inferior și ingineri, turnători și foști deținuți politic, curve și popi, peremiști și liberali, țărăniști și pesediști, artiști și, mai ales, "simpli spectatori" . În mod normal, acest articol ar fi putut fi un elogiu amuzat, autoironic, al vieții la bloc. Dar nu e. Măcar pentru că, din cauza restanțierilor, a rău-platnicilor, a neplatinicilor și a administratorilor necinstiți
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
mai penibile spectacole pe care le-a oferit democrația română. Această ispravă a politicienilor a avut însă urmări din cele mai fericite. Ea a dat literaturii pe romancierul Stere. Pentru acest dar așa de prețios literatura română e recunoscătoare ingratitudinii țărăniștilor. La întoarcere se stabilește la Iași unde-și face studiile la Facultatea de drept. În 1897 susține teza de licență, în 1901 începe cariera de pedagog de la gradul de profesor suplinitor iar în 1913 a fost ales rector. În 1916
Constantin Stere () [Corola-website/Science/306554_a_307883]
-
1945) de susținere a regelui Mihai, care, pentru a salva aparențele unui regim democratic, intrase în faimoasa „grevă regală”. Pentru comuniștii de la Ateliere, cauza tulburărilor amintite se reduce la infiltratrea mai multor „elemente legionare” în rândul „partidelor istorice” (liberali și țărăniști), care au acceptat noile adeziuni pentru a-și completa numărul scăzut de membri. Documentul mai descrie, amănunțit și laudativ, „sistemul stahovenist”, legendarul model de producție introdus în Uniunea Sovietică, grație muncitorului Stahanov, transformat el însuși într-un veritabil zeu al
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
aproape de Prut decât de Dunăre, mai aproape de ruși decât de turci. Dar cunoscut și prin nașterea aici a lui Mihai Ralea, filosoful epicureu, care a revenit la casa lui "din vie" și după ce trecuse dintr-o barcă în alta: de la țărăniști sau liberali, nu contează, la comuniști, devenind foarte curând intimul lui Gheorghiu-Dej, alături de care legenda zice că ar fi petrecut și câteva revelioane "socialiste" la casa din vie. Se pare că-l lega de Dej nu numai oportunismul politic (sperase
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
el, acolo, a fost recomandat pentru o școală de spionaj. Când eram În penultimul an de liceu, adică În ’50-’51, a fost parașutat În țară, da’ nu numai el, ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și având Încredere În noi, ne-a rugat să-l găzduim. Și el a fost prins, Încadrat la crimă de Înaltă trădare și condamnat la moarte, iar noi condamnați pentru găzduire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ceilalți deținuți? Relațiile au fost destul de bune, din toate punctele de vedere, pentru că nu existau animozități... Nu se punea problema ce ești din punct de vedere al originii sau din punct de vedere politic. Unii erau studenți legionari, unii erau țărăniști, alții liberali... majoritatea Însă din punct de vedere strict al proporției, cam 80% erau legionari... Toată Închisoarea..., da’ nu numai Închisoarea, că, În toate Închisorile..., ăsta a fost elementul preponderent, 80% legionari. Cine a fost comandant de penitenciar În acești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
40 am venit În România. Tatăl era negustor, avea moară, uzină, cazinouri În Constanța. Eram dintre cei mai bogați. Am fost o familie Înstărită, avem zece miliarde de luat din Bulgaria. Pe tata au vrut să-l facă președinte la țărăniști, da’ el a spus: „Eu vă ajut, dar nu pot să fiu și negustor și președinte”. Puteți să-mi descrieți momentul arestării? Cum s-a Întâmplat? Eu lucram În construcții și acolo, an de an, se vorbea despre istoria rușilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și mi-au zis: „Oameni din ăștia ne trebuie nouă, simpli, care nu fură”. Și zece ani nu i-am mai văzut... După ’90, ce preferințe politice ați avut? Din ’90 am trecut unde nu există comuniști, am trecut la țărăniști, la Corneliu Coposu, și am mers cu ei 15 ani, până acum, când ne-a dat afară de la țărăniști pe toți cei bătrâni și pe cei care au fost deputați... Au venit niște strungari, oameni ai nimănui, și au distrus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am mai văzut... După ’90, ce preferințe politice ați avut? Din ’90 am trecut unde nu există comuniști, am trecut la țărăniști, la Corneliu Coposu, și am mers cu ei 15 ani, până acum, când ne-a dat afară de la țărăniști pe toți cei bătrâni și pe cei care au fost deputați... Au venit niște strungari, oameni ai nimănui, și au distrus Partidul Țărănist. A devenit Partid Popular Creștin Democrat. De doi ani de zile nu mai facem politică. Venim la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
interviului - Andrei Lascu, editarea - Adrian Boagiu. Interviul se află În AIO-IICCR, având cota 172. Înainte să fiți arestat ați avut simpatii politice? Cum să nu am! Toți lâncrăjenii aveau În casă poza lui Maniu. Și eu, și tata am fost țărăniști. Eram originar dintr-o zonă cu puternice simpatii țărăniste și am avut un trecut marcat de lupta Împotriva comuniștilor. Ca avocat, În ce procese cu tentă politică ați avut ocazia să apărați? Cel mai teribil, și care i-a deranjat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au făcut... Vulcănescu a spus la Aiud ca un motto: „Să nu ne răzbunați!”. Cred că ăsta a rămas gândul de bază la toți deținuții politici... V-a tentat să faceți politică după ’90? Nu, cu toate că simpatii am avut față de țărăniști, dar m-au dezamăgit și ei... Vă mulțumesc. Petru Anton Codreatc "Petru Anton Codrea" S-a născut la 21 februarie 1931, În comuna Vad, județul Maramureș. Naționalitatea: română. Religia: greco-catolică. Studii: școala tehnică. Profesia: tehnician tipograf. Este arestat În 1948
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și de ce i-a arestat? Nu știam de ce... Știam doar că am discutat și io și cu mulți dintre ei Împotriva rușilor. Și În ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, Într-adevăr, atunci, În ’46, Înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și io și cu mulți dintre ei Împotriva rușilor. Și În ’46 am fost acuzat de un coleg că am desenat pe tablă „ochiul”, care era semnul țărăniștilor. Io, Într-adevăr, atunci, În ’46, Înainte de alegeri, primeam o autoritate de la țărăniști... Veneau din Timișoara și se adunau la noi... Și aduceau manifeste cu ochiul sau alte manifeste și eu le duceam și le lipeam pe la blocuri, pe la case, pe porți, În comune, dar și În oraș la noi, În Sighet... Mergeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
din Ungaria din ’56... După revoluție ne-a ridicat de-acolo și ne-a trimis la Gherla, că s-a desființat fabrica. Da’ vreau să vă spun că acolo la Aiud, la fabrică, am stat cu șIonț Diaconescu, cu șeful țărăniștilor, și cu Sorin Tulea... Ăsta Împreună cu mai mulți ingineri au și-o motocicletă, care e la muzeu aici, pusă Într-o cameră... Și un deținut avea un consătean la pază, și ăla, când era de servici, ne mai arunca câte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
tânăr ca să aveți simpatii politice... Cum să nu? Aveam simpatii... Păi, În 1946, la 19 noiembrie, sunt ultimele alegeri Într-un fel libere, că n-au fost libere nici alea. Era atunci Partidul Național Țărănesc, și am lipit afișe pentru țărăniști... Aveam 17 ani. Și la acea vârstă ești mare... Și, noaptea, lipeam afișe și ne mai băteam cu grupuri de muncitori comuniști, care erau mai puțini, dar erau foarte virulente... Da’ ne păzeam de ei, că poliția era de partea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu..., trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Corvin Pașca și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și Îmi amintesc că era În luna aprilie când a intrat În cameră Țurcanu și s-a dus la Juberian, care a fost șeful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În pușcărie?” „Nu, aici În celulă. Ce cauți dumneata În celulă?” „Nu știu.” Îl Întreabă pe Petre Orban și ăla Îi spune. „Cine v-o băgat la politici? Că voi n-ați putut face parte din partidele istorice nicicum, nici țărăniști, nici liberali, nici legionari, nici cuziști, nici nimic”... „Păi n-am putut. De ce ne-o băgat? Unde Îi musai, cu plăcere.” Da’ n-aveai voie să vorbești cum vorbim noi, numa’ În șoaptă puteai... „Vă faceți bagajul!” Și unde v-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
noi tot ce e mai rău... În perioada aceea erați membru al vreunui partid politic? Făceați politică? Eu eram magistrat și nu aveam voie să fac politică... Însă aveam legături de prietenie cu toți oamenii politici de-aici: și cu țărăniștii, și cu liberalii, și cu legionarii. Sigur că-i cunoșteam din perioada de când am fost avocat stagiar În Baroul Vâlcea, pentru că mulți erau avocați acolo. Despre desfășurarea alegerilor din ’46 ce ați putea să-mi spuneți? În toamna anului 1946
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]