133 matches
-
expresiei, sunt marcate numai enunțurile (sau componentele acestora) negative; mărcile distinctive principale ale acestor enunțuri sunt adverbul de negație nu și conjuncția copulativă nici, întrebuințată în mod frecvent adverbial: „Nu-i vina mea, nu-i vina nimănui / că sufletul ca țărna mi-i bogat, că pătimaș și bun ca dânsul nu-i / un altul sau ca dânsul neîmpăcat.” (M. Isanos) „Căci unde-ajunge nu-i hotar, / Nici ochi spre a cunoaște.” (M. Eminescu) În enunțurile asertive sau imperative adverbul negativ nu poate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acuzativ a pronumelor personale, complementul direct este în mod frecvent reluat sau anticipat prin forma lungă a acelorași pronume, prin pronume nepersonale, prin substantive sau prin propoziții: „Lumea-l crezuse mort pe FătFrumos.” (M. Eminescu) „Apoi ca frunza cobori. Și țărna / ți-o tragi peste ochi / Ca o gravă pleoapă.” (L. Blaga) „N-avea să-l mai întâlnească niciodată pe cel ce-i salvase viața.” Propozițiile completive directe introduse prin pronume relative pot fi reluate prin pronumele nehotărât toți: „Câte drăcării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bun pianist. c. complex: În loc de a ajunge ceea ce doriseră părinții lui, el s-a dedicat picturii. d. propozițional (completiva opozițională): „Poezia e ca o margaretă care, în loc să atace cobra, îi cântă.” (O. Paler, Viața..., 58) e. multiplu: Vino, tinere / ia țărnă în pumn și mi-o presură pe cap în loc de apă și vin. / Botează-mă cu pământ.” (L. Blaga, 87) „Lumina lămpii de pe noptieră vine însă din spatele meu, încât fața mea e într-o umbră ușoară, pe când e luminată în plină
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Halios la joc să iasă singuri. Luară ei o minge profirie Frumos lucrată de Polib știutul Și unul o svârlea până la nouri Plecându-se ‘napoi. Cellalt pe urmă, Sărind, o tot prindea din sboru-i lesne, ‘Nainte de căderea ei pe țărnă. La expoziția Olimpiada în monumente ale istoriei și culturii, deschisă în 1980, în cadrul Muzeului Arheologic din Odessa (Ucraina), este expusă o vază din secolul III î.Ch. pe care este înfățișată o scenă dintr-un joc cu mingea, asemănător cu
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
aparține iubita stă sub semnul inimii. Lexical este dominat de cuvinte ca: „aprinde”, „rug”, „aură”, „ardoare”, „văpăi”, „cenușă”, „scânteie”, „foc”. Cuplul devine un dumnezeu pe pământ, supus focului pasiunii, erosului, dar care devine creator la rândul său: „iubirea țâșnește din țărnă și face pământului aură”, așa cum Marelui Orb: „țânțarii îi fac o aureolă peste cap”. Flacăra iubirii devine măsura a trecerii timpului: „flacăra (...)/oricărei făpturi pământene,/și drumul i-aține, și ceasul.” Antiteza dintre iubirea pământească și cea divina este evidențiată
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
vorbi cu noi ceva Măcar două-trei cuvinte Să le ținem și noi minte.” Sau în cazul surorilor sau fraților: „Ie-ți Marie, ziua bună De la soare, de la lună Săracă Marie, dragă Astăzi în pământ te bagă Și te-i face țărnă neagră.” Frumoase și gingașe sentimente sunt exprimate în cântecele de leagăn: „Nani, nani copiliță Draga mamei garofiță Că mama te-a legăna Și pe față te-a spăla Cu apă de la izvoare Ca să fi ruptă din soare Și să n-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
roșii, în pădure și pe deal. Aici am cules floare de soc și frunze de podbal, floare de tei și tulpini de coada șoricelului. Aici am văzut busuiocul cel de dragostea fetelor, aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
buzunar și-mi dădea câte o mână de bani zicând: "poate îți vor prinde bine". Dar a murit și el foarte degrabă, cam prin 1905, că-i plăcea să bea. Bunul Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică, lui Vasile Rotărescu care a fost un suflet foarte bun. Când eram mic de țâță, mama mă lasă la Tasia, soția lui Grigore Chetreanu, țiganca din Râșca, dar eu nu vream să sug că avea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Doamnă de mare frumuseță și foarte bună la inimă. Tare se mai îndămânau oamenii cu ei ! Și nouă, Saie Marcus și cu doamna Sura, ne-au făcut numai bine și nici un rău. Dumnezeu să le ierte păcatele, să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică, că de mult îs plecați amândoi pe calea veșniciei. Mi-am pus în gând să mă duc la concurs la Școala normală la Iași, cu un elev din Cotu Băii, care trăiește și azi Vasile Lupașcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Moruz a fost un învățător și un om foarte bun și cinstit, a trăit în comuna Avrămeni, județul Dorohoi. A murit în județul Dorohoi, orașul Dorohoi, în vârstă de 89 de ani. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică ! Că a fost un om foarte bun și cât a trăit a făcut numai bine. A luptat la Mărășești cu gradul de căpitan. Deci a fost cineva. Și a fost de mare modestie. I-a murit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
povești foarte frumoase, cu zmei și paralei. Noi copiii i-am zis: Moneiu, că nu puteam zice moșu. El ne-a dat și pământ și casă și sufletu bun fără pereche. Dumnezeu să-i ierte toate păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică a lui Vasile Sofroni Iftimie, căruia oamenii îi mai ziceau Ciobănosu, că era foarte bărbătos. Când am venit acasă de Crăciun, am găsit pe bunica Ancuța, mama mamei mele, foarte slăbită și cu un chic de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
1965 când a închis frumoșii ei ochi pe veșnicie. Soțul ei a murit mai înainte. Au fost doi feciori preoți, unul învățător și unul factor poștal. Au trăit în satul Oprișeni. Dumnezeu să le ierte păcatele și să le fie țărna ușoară și amintirea veșnică! Cine a fost Vasile Călugărescu din Rădășeni? A fost un flăcău foarte frumos, blond, înalt și mustecios și cu 3 ani mai în vârstă ca mine. A fost negustor de mere. Cumpăra mere și le vindea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
-și facă nevoile. Și cum era beat, 2 copii răi l-au omorât și i-au luat 70 de bani din curea că atâta avea. A fost om bisericos și mare naționalist. Dumnezeu să-i ierte păcatele, să-i fie țărna ușoară și amintirea veșnică lui Vasile Călugărescu din Rădășenii cei vestiți! În toamna anului 1906, s-a făcut Expoziția Jubiliară, 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Am fost și noi din Baea, 30 de țărani sub conducerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bunici la morminte! Să puie și prin case! Vă urez drum bun, o primăvară frumoasă și să fie pace în țară, să-l văd și eu pe Ilie al meu, să vină și să-mi deschidă ușa cât mai este țărna asta! Mergeți sănătoși !” Măicuța Natalia ne-a condus de data aceasta pe străduță până la colțul cimitirului, rămânând acolo să ne petreacă cu privirea, hăt până departe, și de fiecare dată când întorceam capul măicuța era tot acolo, ne făcea semn
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
mai ajungea ușor acasă. Eu îi spuneam: nu mai bea, măi! Da’ când am să beau, când am să mor?> Apoi acuma ce i-am spus: hai, moșnege, acasă și ai să bei vin! Da’ de unde să mai vină? Din țărnă să mai vină? Mă luați cu vorba și cu povestitul și mai uit de icoană și de vama aceea. Nici măcar n-am văzut-o bine, icoana, și mi-au luat-o! Eu v-am mai spus, n-au avut părinții
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
război! "Vae soli! Vae victis!" filozofează totuși Țamblac. Vae, boier Țamblac! Vae! Cerșesc milă! Dar lor le-a fost milă când mi-au secerat atâta tinerețe în floare?! Mă uit la plaiurile Moldovei 'nălbite cu vitejii mei ce stau cu țărna-n gură și mă cuprinde o jale sfâșietoare. Unde sunt flăcăii mei frumoși și veseli, și isteți, și viteji?... Să plătească! Să plătească! Ce-au cătat în țara mea?! se dezlănțuie Ștefan înverșunat. Noi n-am făcut alta decât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țărnă la rădăcina unui păpușoi. Și Nic’a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
se împletește în Amintiri... cu motivul fricii, al spaimei. Chiar în episodul urmăririi de către cei „doi hojmalăi”, ceea ce îl salvează pe urmăritul Nică este intensitatea fricii. Numai o spaimă „ca aceea” ar putea explica performanța de a reuși îngroparea „în țărnă la rădăcina unui păpușoi”, oricât de bine prășit. Frica turtește, micșorează, îl face și mai „prizărit” pe cel bine înzestrat cu disponibilitatea de a o trăi. Readus în Humulești, de la stâna din Dumbrava Agapiei, unde holera de care voiseră să
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
n. la 01.01.1905 în Filipeni și Parascovia) și Zinaida, născut la data de 23 februarie 1973 în localitatea Leova, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Moscova Bd. nr. 2 ap. 69. 210. ȚĂRNĂ LUDMILA, fiica lui Țărnă Mihail și Ana (fiica lui Fărîmă Teodosie n. la 17.04.1904 în Nisporeni și Agripina), născută la data de 8 decembrie 1974 în localitatea Nisporeni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova
HOTĂRÂRE nr. 4 din 5 ianuarie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
1905 în Filipeni și Parascovia) și Zinaida, născut la data de 23 februarie 1973 în localitatea Leova, județul Leova, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Moscova Bd. nr. 2 ap. 69. 210. ȚĂRNĂ LUDMILA, fiica lui Țărnă Mihail și Ana (fiica lui Fărîmă Teodosie n. la 17.04.1904 în Nisporeni și Agripina), născută la data de 8 decembrie 1974 în localitatea Nisporeni, județul Nisporeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Fierarilor nr.
HOTĂRÂRE nr. 4 din 5 ianuarie 2006 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173571_a_174900]
-
de 22 iunie 1966 în localitatea Unțești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. M. Sadoveanu nr. 26, bl. 1, ap. 113. (4.861/2004) Copii minori: Tofan Natalia, născută la data de 13.08.1992. 146. Țărnă Emanoil, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 8 aprilie 1977 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.006/2003) 147. Țărnă Gheorghe, fiul lui Ion și Maria, născut
ORDIN nr. 2.456/C din 11 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215277_a_216606]
-
la data de 13.08.1992. 146. Țărnă Emanoil, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 8 aprilie 1977 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.006/2003) 147. Țărnă Gheorghe, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 6 noiembrie 1974 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.007/2003) Copii minori: Țărnă Mădălina, născută la data de 6
ORDIN nr. 2.456/C din 11 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215277_a_216606]
-
satul Ciutești. (3.006/2003) 147. Țărnă Gheorghe, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 6 noiembrie 1974 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.007/2003) Copii minori: Țărnă Mădălina, născută la data de 6.07.2005. 148. Țărnă Petru, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 10 iulie 1978 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.005
ORDIN nr. 2.456/C din 11 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215277_a_216606]
-
Ion și Maria, născut la data de 6 noiembrie 1974 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.007/2003) Copii minori: Țărnă Mădălina, născută la data de 6.07.2005. 148. Țărnă Petru, fiul lui Ion și Maria, născut la data de 10 iulie 1978 în localitatea Ciutești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, raionul Nisporeni, satul Ciutești. (3.005/2003) 149. Țăruș Zinaida, fiica lui Țăruș Afanasie și Svetlana
ORDIN nr. 2.456/C din 11 septembrie 2009 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215277_a_216606]