557 matches
-
găleată, jocuri: horă, sârbă, polcă, câmp (pole, feld, field), cot, carte. • lungimea razei soarelui: păr, fir, rază, lână, șir, rând, serie, deget, dinte, glonț, penis, acțiuni: a arunca, a azvârli, a semăna. • arme: săgeată, pai, sabie, suliță, sulă, cui, par, țăruș, băț, război, fluviu, șarpe (lungi ca o rază de soare), șopârlă, râu. • mare, uriaș, putere, sănătos, serios ↔ comic, viață ↔ moarte, înțelept, liber, amar, pelin. • culoare roșie ori galbenă, foc, roșu, facără, sânge, rană, vin, a cânta, aur, galben. • (temperatură): cald
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
ambele în America). În sfârșit, si telum era o sulița de aruncat, lance al cărei nume se apropie de sem. țel „deal“ dar mai ales de tile „soare“ în bamana (Mâli, Burkina Fâso) și chiar de țig. tile, tilé „par, țăruș“ (variante ale lui kiló, é). La greci sulița cea mai cunoscută era dory, al cărei nume a fost comparat cu alb. dorë „mâna“, în realitate apropierea trebuie făcută de dârî „soare“ în tagota, limba din arhipelagul Vanuatu, în Oc. Pacific
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
în amblong cu sare „soare“ în kaipi, toaripi (Papua N. Guinee) sări „săgeată“ în ngwatua. Aici trebuie amintit și numele avest al suliței sura, identic cu sura „soare“ în v. indiană, cf. magh. szúr „a înțepă“ și lat. surus „țeapă, țăruș“. Tot un fel de sulița la greci e kamaki unde trebuie să vedem ind. kam „soare“ (kham în nagameză, țig. etc.) Se vede clar că -isa (issa) e un sufix că și în sulița românească și slavă (< sol „soare“) cf.
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
alte ciudățenii. Germ. spiess și ucr. șpis „sulița“ seamănă cu soarele fenician sipis = sepes = sapas, berva în umbriana explicată prin * gwern - e asemănătoare și cu veru latin și cu beru în malto (dravidiana), zulu klwa = iklwa (Africa de Sud) - similar bg. kolve „țăruș, țeapă“ (la pl.) iar umkhonto se apropie de gr. akondio (= akontio), keka, sulița în ayapathu (Australia) aduce cu kuikae „soare“ în kapishana (Venezuela, Brazilia) cf. și qwick „rapid“ în engleză! În schimb sulița rusă kopio seamănă cu kap „cerul“ protohitit
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
ar fi subula care se vede că e saule cu u > b că în sabie, în engleză sula se zice awl apropiat de noi de kimric hăul „soarele“. Tc. mizrak „sulița“ ~ georg. mze „soare“, iar [girit] ~ niger-congo giră „soare“. Părul, țărușul au fost printre primele arme. Lat. avea surus (!) față de soarele sur, dar și palus cf. Apolo, Apol- (și în engl.) ungurii au karo, acuz. karot comparabil cu soarele kart (vezi Crăciun, gr. krat- „forță“, sem. kart „oraș“, tc. kurt „lup
FAMILIA SEMANTICĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359836_a_361165]
-
orice craca, buștean retezat are cercuri concentrice după care se numără anii. În toate limbile cuvintele pentru craca, ramura derivă de la ”soare”. Căutați pe Google branch, Wiktionary la traduceri. Iată numai câteva exemple: surcea, surcel cf. sur “soare” (surus “par, țăruș”), pola “ramură” în galiciana cf. Apolo, sanga în tagalog: sngi “soare” în khasi, India; gally în ungurește cf. ghali soare în klatskanie, Oregon; sal în monguoră: ”sal” soare în gări, India; dal în turcă și indiană față de hadali soare în
ETIMOLOGIA CUVANTULUI CRACIUN de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359976_a_361305]
-
pierdut perechea. Acest plâns ține așa fără încetare o lună de zile, după care dacă nu este prea slăbită mai trăiește dacă da, moare și ea. Tudor și-a încropit un cort din crengi și frunze a mai bătut niște țăruși în pământ și astfel a făcut un pat moale ca să poată dormi mai sus de pământ. După ce a terminat totul și-a dat seama că de fapt nu se gândise deloc să caute apă cât era lumină. A văzut alături
ASCUNS IN PADURE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 483 din 27 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359216_a_360545]
-
clasa a V-a, ciclul II. Între oameni se zvonea că vom fi duși în Siberia. „Norocul” nostru a fost că, după câteva zile de mers în condiții cumplite, am ajuns... în Bărăgan. Acolo ne așteptau noile ...locuințe. Existau niște țăruși înfipți în pământ, cu numele familiilor. De la halta unde ne-au dat jos, ne-au cărat calabalâcurile cu niște care, conduse de soldați. Ne-am luat țărușul în primire și ne-am pregătit... locuința. Am pus bruma de mobilă astfel
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
condiții cumplite, am ajuns... în Bărăgan. Acolo ne așteptau noile ...locuințe. Existau niște țăruși înfipți în pământ, cu numele familiilor. De la halta unde ne-au dat jos, ne-au cărat calabalâcurile cu niște care, conduse de soldați. Ne-am luat țărușul în primire și ne-am pregătit... locuința. Am pus bruma de mobilă astfel ca să încropim un fel de adăpost. Și așa am dormit prima noapte. Norocul (alt „noroc”!) a fost că era vară. În zilele următoare am început să ne
Fragment din romanul Vârtejul dansului, vârtejul vieţii… de Iulian Popescu () [Corola-blog/BlogPost/339661_a_340990]
-
o poartă: Limba noastră-i plâns și cântec/ De aici pân-la izvoare,/ Tot ce bucură și doare/ Și în suflet freamăt are -/ Este limba noastră sfântă.// În poezia Frământări, pe aceeași tema, poeta ridică glasul: Nu bateți în cuvinte un țăruș din lemn. Poeziile Nonconformism sau Sfâșietor (In memoria mamei mele Ana) închinate mamei aflată în mâinile sale în momentul trecerii pragului mare al vieții, sunt tulburătoare, încărcate de substanță, cu sensuri mărturisite sau dezvăluite din subtext, dureri izvorâte din adâncuri
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni () [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
izvor de munte ne agățăm de ultimul dans când păsările ciugulesc din palme atunci învățăm să fim darnici arbitri necunoscuți ne măsoară pașii figuri strecurate în născociri de-o clipă în ramă îngheață minutul să renască fotografia din propria umbră țăruș înțepenit, ulițe în respirație nu vor crește păstăi, zambile nici lacrimi agățate de vreji de fasole care întârzie să dea roade fără să trimiți acasă păsările călătoare Suzana Deac Referință Bibliografică: Timpul ascultă / Suzana Deac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TIMPUL ASCULTĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341471_a_342800]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părții lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o alta scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
iluzii optice, clipa cucerită bătea zgomotos în coșul pieptului masiv. Cu mișcări fixate trăgea în barcă plasa plină de pești, i se părea absolut normal, că și azi a prins o mulțime. Ajungând la mal a legat barca de un țăruș. A înhămat calul, așezând coșul cu peștii pe spinarea lui. Peisajul arăta ca și înainte cu mult timp, lui totuși i se părea că totul s-a schimbat în jurul său: mesele, pescarii vecini, peștii, chiar și vocea lui suferea niște
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
capătul grădinii era o fâneață acoperită cu mulțime de flori sălbatice din care albinele culegeau polenul și nectarul, în fiecare dimineață. Joiana, vaca țaței Corina, întâmpina și ea soarele în același loc. De cum mijea de ziuă, păștea priponită de un țăruș iarbă proaspătă, spălată de rouă. Nucii uriași din grădină nu lăsau soarele să încingă pământul. Aproape toată ziua aerul era răcoros și umed, dar când ajungeai la movila cu fâneață, soarele strălucea în toată splendoarea cât era ziua de lungă
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
Mehedinți 9584 SPUZĂ ANA 3114/3440 Practicant Mehedinți 9585 STĂNESE IONELA- LILIANA 6882 Principal Mehedinți 9586 ȘTEVIE CRISTINA 0505/505 Principal Mehedinți 9587 STOICA ANA-CAMELIA 5092 Debutant Mehedinți 9588 STOICHIȚA GEORGIANA- LOREDANA 7489 Debutant Mehedinți 9589 ȘUIU IRINA 3021/3346 Principal Mehedinți 9590 ȚĂRUȘ IRINA-CĂTĂLINA 3030/3355 Principal Mehedinți 9591 TINGIRICĂ NICULINA 8322 Principal Mehedinți 9592 TOPALA LIVIA 3001/3326 Principal Mehedinți 9593 TRUȘCĂ IOANA-ELENA 5613 Debutant Mehedinți 9594 TRUȘCULESCU LARISA- MIHAELA 7697 Debutant Mehedinți 9595 TUDOR DIANA- VALENTINA 12437 Debutant Mehedinți 9596 TUDORESCU MARGARETA 3006/3331
REGISTRUL NAȚIONAL din 13 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298149]
-
pădure Cei mai tineri ulmi și brazi Nu aduni ci mai mult scazi Ce nu pot alții să-ți fure I-am iubit pe aceia singuri Care știu să-și facă vad Și dintre strămoși pe Glad Ce-a bătut țăruș în ringuri Lumea nu mă mai intrigă: Ce numește ea comoară Mâine zbate-se să moară De la rob până la rigă Feri în lături. Te desfid Între noi singurătate Cu o mie de lăcate Stă destinul ca un zid. Referință Bibliografică
TE IUBESC SINGURĂTATE de ION UNTARU în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343825_a_345154]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
protejate: date care sunt caracteristice speciei în cadrul ariei naturale protejate. ... Tabel 11 - A. Date generale ale speciei Spermophilus citellus Nr. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 1335 2 Denumirea științifică Spermophilus citellus 3 Denumirea populară Popândău, șuiță, țâștar, părușel, țăruș, popândoc, cință, chință 5 Descrierea speciei Este un rozător de talie relativ mică, cu o lungime a corpului de aproximativ 20 cm. Corpul este alungit, cu membre și coadă scurte; capul aproximativ rotund, cu urechi mici, rotunjite, ascunse în blană
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287437]
-
marginea comunei la topit, adică la putrezirea părților lemnoase. După vreo două săptămâni aducea acasă snopii aflați în putrezire și începea prelucrarea lor prin melițare, adică prin trecerea printr-un dispozitiv format din două scânduri bătute la capetele a doi țăruși înfipți adânc în pământ să nu se miște, printre care intra o altă scândură care rupea tulpinile așezate pe meliță, până partea lemnoasă se sfărâma și se scutura, rămânând doar fibra. Atunci intra în acțiune bunica, mama tatălui, sau mama
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
zăpada din zăbală de vânturi, când umbra tristeții odihnește absintul și buzele plâng fără tine,săruturi. Minte-mă!azi,pe sub toamnele roase opaițe-aprinse peste gânduri de pluș, când ploaia își spală zgribulită,angoase, și sufletu-mi țipă în strânsori de țăruș. Minte-mă!azi,în beția-ți de geruri frântură de clipă peste viața-mi pustie, când fluturi vor țese pe sub gene creneluri să minți c-ai mințit!doar iubirii...nu mie. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: MINTE-MĂ! / Doina Bezea
MINTE-MĂ! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378877_a_380206]
-
răpuse, Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coate Și-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare sau poate chiar din vină, Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri, Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină, Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri. Târziu, după negări și amânări deșarte, Când nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri, Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte, Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri. Arar, câte
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
de uitări răpuse,Frânturi de umbre terne, s-or ridica în coateși-n ochi îți vor săpa râu de-ntrebări nespuse. Din teamă, nepăsare sau poate chiar din vină,Vei implora ninsori pizmașe peste gânduri,Dar ne-nțeles vor crește printre țăruși și tină,Cruci vii plimbându-și dorul, pe umeri, printre ziduri.Târziu, după negări și amânări deșarte,Când nesupuse clipe se învrăjbesc cu visuri,Cu suflet frânt de iele, în ropote de noapte,Prezumțiilor caută-vei zadarnice răspunsuri.Arar, câte
INES VANDA POPA [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
obiceiurile lui, glumele lui, teatrul lui.” Nunta este tradiția cea mai bine surprinsă de către narator. Veselia din preajma ei este molipsitoare. Aici sunt enumerate dansurile care astăzi nu se mai cunosc: 24 de jocuri folclorice dintre care sunt fugar prezentate: Rața, Țărușul, Hai Joiană la poiană. De altfel distracția la sat era constituită din nunți și baluri. Pe lângă acestea porțiile de cultură se realizau ad-hoc: tinerii înjghebau miniscenete în care parodiau nunta, moartea, pețitul altor tineri din sat. Întîlnirile vesele erau tincturate
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > DANIELA POPESCU - VERSURI (3) Autor: Daniela Popescu Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNTRE ANOTIMPURI Ascut fierul de plug fără recoltă în zare Împletesc funii pentru țărușii din brazdă, Chiar dacă-i furtuna de țurțuri peste ogoare Și ochii-n zadar așteaptă ploaie să cadă. Opritu-s-a-nghețul în pași grăbiți către casă, Răzvrătitele amurguri cad la masa tăcerii; Zadarnic se tot pleacă grâul sub coasă, Căci mușcă foamea din
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
like to capture moments of everyday life that have surprised me, and transported me from the everyday to somewhere less ordinary.’ *** PRACTICILE DE CREȘTERE A ANIMALELOR De cealaltă parte a pârâului calul protestează evadarea. La cea mai mare distanță de țăruș el merge în cerc de jur împrejur. Înspăimântător, zic eu Mie-mi spui, spune Bruce. În zori, săptămâna trecută, un grup de Maori, privind marea, făceau incantații. Și, spune Bruce, delfini se jucau în valuri. Nu-i întâlnești aici în
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MANDY PENTECOST în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374873_a_376202]