1,266 matches
-
vorbesc...se duceau vecinele și stăteaaaau cu ochii holbați, și nu le venea să creadă, dar de înțeles, nu înțelegeau nimic , parcă vorbeau în altă limbă. Bogat, bre, frate mai ai, parcă ar face banii la nicovală, îi spusese odată țața Maria lu’ Tătălică lui nenea Costică, însă nimeni nu-și închipuia că datoria ăluia de asistent era să colecteze banii de operații pentru tovarășu’ doctor, el rămânea doar cu ceva, acolo, ca omu. De când i-a spus așa ceva , gata, nu
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
Autorului Casa aceea nu era ca toate casele din sat, poate unde era așezată în pantă la marginea satului în locul în care ulița cobora spre bentul unde pașteau vitele. A observat asta și Lăcrămioara deși avea doar patru ani. Casa țaței Leana avea fundație înaltă și urcai pe o scară de lemn ca să ajungi pe galeria ce o înconjura. Era o casă suplă și curată și avea un brâu de vopsea de câteva palme, de un albastru intens, peste varul alb
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
putea abține să nu tragă de caietele lor. Intr-o zi, exasperate de insistența ei, strigară pe nea Neculai să o ia de acolo și acesta o luă în brațe și-i explică cum că face rău și că are țața Leana ceva pentru ea anume, care o să-i placă foarte mult. Asta a făcut-o să devină gravă și serioasă. Măi, măi ce fetiță cuminte, să nu-i fie de deochi! Era prima dată când cineva îi oferea altceva în afară de
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
Se trezi așezată pe preșul alb de pe prispa înaltă și pe piciorușe i se puse o tăbliță de scris cu ramă de lemn.Tăblița cea neagră i le acoperea de se vedeau doar varfurile degetelor. Apoi nea Neculai Borș și țața Leana începură să o învețe a mâzgăli cu un condei. În primul rând, însă, îi scriseră numele dar ea nu înțelegea nimic, sărăcuța. Află, de la ei, că are timp să învețe literele! Ce-or fi acelea?...Și uite-așa se
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
o tăie în felii cu o ață albă de macrame. Aburi îmbietori se ridicau din ea și fetița deveni nerăbdătoare. Aici, pe masuța de lemn, galbenă ca lămâia era strachina ei cu flori pe care o primise de moși de la țața Leana. În curând laptele se revărsă din ceaunul mare în care aburea misterios și-i trimtea Lăcrămioarei o pofta de mâncare, nebună. O bucată de mămăliguță, parcă ruptă din soare a făcut baie în laptele dulce din strachina ei și
DARURILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Darurile_lacramioarei.html [Corola-blog/BlogPost/356504_a_357833]
-
indiferent câtă carte știe, ce maniere are, cum se manifestă în relația cu oamenii, ce aport personal are în raport cu viața culturală, confesională, economică... a comunității. Frumoasă, ori lălâie, inteligentă ori bâtă, sau mai în termeni, „tămâie” la știință, elegantă, ori țață, nobilă ori grosolană, bună ori zbir, rafinată ori opulentă, snoabă și așa mai departe..., „cucoana preoteasă” e tabu, nimic mai puțin! Este vorba, firește, despre acele soții de preoți, nu de toate, care epuizează o colosală energie pentru a se
OMENIA, STRAI ŞI OGLINDĂ DE IDENTITATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438769292.html [Corola-blog/BlogPost/380206_a_381535]
-
aceea nu știe ce să facă și își adună transpirația cu o bucățică de sticlă folosită la recoltarea sângelui pentru analize. - Nu ai cum să fii un om fără inimă. Este un organ principal ce te ține în viață ... piață, țață, hoață ... - ... ceață, scoarță, clanță ... Vedeți că am o problemă?... temă, schemă, dilemă..? - Hai, domnule! Fii serios! D-ta ești îndrăgostit și ești un pic amețit de iubire. Atâta tot. Vorbești în rime. E clar și foarte simplu! - Ar fi bine
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Consultatie_ad_litteram_lica_barbu_1349593873.html [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
Articolele Autorului Aveam un loc unde alergam desculță, pentru a fi prima la întâlnirea cu soarele. La capătul grădinii era o fâneață acoperită cu mulțime de flori sălbatice din care albinele culegeau polenul și nectarul, în fiecare dimineață. Joiana, vaca țaței Corina, întâmpina și ea soarele în același loc. De cum mijea de ziuă, păștea priponită de un țăruș iarbă proaspătă, spălată de rouă. Nucii uriași din grădină nu lăsau soarele să încingă pământul. Aproape toată ziua aerul era răcoros și umed
FÂNEAŢA ( DIN RAIUL ÎN CARE AM FOST-POVESTIRI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Faneata_din_raiul_in_ca_dorina_stoica_1393015299.html [Corola-blog/BlogPost/340582_a_341911]
-
Și la mine-a poposit, Că roua era prea mare Și-a udat-o la picioare. Am crezut, că s - a-ncălzi.. Dar acum n-o pot trezi. 12.-Mulțumesc Grivei-stăpâne, Pentru, că ești un bun cîine. O strig pe Țața încoace Să ți se-nchine cu pace 13. Rața și-a cerut ertare De la mic până la mare. De la toți cei din ogradă: Eduței fără de coadă, De la curca Găgărița Și de la căprița Rița, De la gâște și purcei, De la micii șoricei. Și
CEARTA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1463737244.html [Corola-blog/BlogPost/368211_a_369540]
-
13. Rața și-a cerut ertare De la mic până la mare. De la toți cei din ogradă: Eduței fără de coadă, De la curca Găgărița Și de la căprița Rița, De la gâște și purcei, De la micii șoricei. Și de la pisica Oața Și-a cerut ertare Țața. 14. Iar în semn de împăcare, Au servit o masă mare. Și trăiesc în voie bună, De atunci, toți împreună. Referință Bibliografică: CEARTA / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1967, Anul VI, 20 mai 2016. Drepturi de
CEARTA de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1463737244.html [Corola-blog/BlogPost/368211_a_369540]
-
chindie, cu vorba mamei, închid oile și înarmat cu un topor merg la prietenul meu ce mă aștepta. -” Mumă, vedeți că diseară joacă banii, mânca-iar mama de copii, poate găsiți voi comoara” - are grijă să ne atenționeze bunica lui Ion, țața Lina, o bătrână peste care anii ce-i petrecuse lăsase urme adânci. Știrea acesta ne-a făcut ca la amândoi în același moment să ne treacă prin cap aceeași idee năstrușnică; să încercăm să-i păcălim pe eventualii amatori de
DE SFÂNTUL GHEORGHE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1423211711.html [Corola-blog/BlogPost/369372_a_370701]
-
tv și prin ziare ne ajută să ne creștem copilul, ei nu se întreabă dacă avem ce să-i oferim copilului, dacă avem ce să-i dăm de mâncare, ei doar dau din gură... Ce să mai spunem de „gura țațelor”, alea care hulesc: copil din flori, copil de fată mare... Există în România un om care s-a gândit la toate astea: Părintele Nicolae Tănase de la Valea Plopului. Un om care a luat asupra sa greșelile altora. Un om care
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
în chip izbitor, uneori este aproape identică formelor primare indo-europene“. Referitor la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10% din lexicul fundamental al limbii, de ex: a da, a ședea, a sta, a învârti, a muri, cu derivatele moarte, mort, a omorî, a vedea, deal, a băga, tu etc. IV
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1455528923.html [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
bucuria. Cu atât mai puțin au cu ele vreun grăunte de potrivire inteligența și talentul, deși unele cred că sunt scriitoare, turnând cu toptanul cărți de clacă, făurite ca mileul, la gherghef, din ață și ac, între două sfădeli de țațe cățăbăioase! Și-atunci, în fața scriitoarelor de prostii livrești, multe cât cuprinde biblioteca din Alexandria, autoîncoronate cu titluri, pe bază de doctorate îndoielnice, citări cumpărate prin zeci de enciclopedii și antologii, apariții degradante în nisipul presei electronice ce face ocolul globului
ARTIŞTI ŞI GRAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1438669229.html [Corola-blog/BlogPost/368888_a_370217]
-
gilimasa Lumea veselești. Le manushen loshaves. Primăvară trece O anglomilai nakhăl Vine toamnă rece, Avel o angloivend o shudro, Oamenii urăsc, Le manush na dehen, Oamenii jălesc. Le manush roven Păsăruica dulce E chirikli guli La loc cald se duce, Țațe thaneste jeal, Șade-n altă țară Beshel avre themeste Pan' de primăvară. Ji anglomilaieste. Asemenea cu păsărica, Sar vi e chirikli Și tânărul nu avea loc, Chi le ternes than leș na sas Deprinde nu putea nimica Khanchi chi dashtilas
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram degeaba cu vecina pentru el. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la zece. Dai tu la orătănii și la
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
N-am idee! I.N.: Mda... Păi dacă ar avea... curu că al lui Ramona... piesă de piesă ar fi Diano! D.G.: Păi fa-i-l I.N.: Îmi bag p...a în făcutul ei... I-am mai pus eu la una țațe și... D.G.: Și ce? I.N.: Și i-am îndreptat dinții și ne-am despărțit. D.G.: Și... I.N.: Iubita mea, tu, i-am îndreptat dinții, i-am luat un Range Rover... da... Du-te-n p...a mea... ce-I faci
DOSAR PROXENETISM. STENOGRAME în dosarul prostituției cu asistente TV by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102334_a_103626]
-
al societății în care trăim și care, în lumea satului, ia forme monstruoase. E vorba de același sexism, de aceeași tendință de a controla sexualitatea femeii, care o face și pe Ramona Ursu să scrie chestia asta: "Mamele voastre sunt țațele alea cu fețele tâmpe, urâte și proaste ca dracu, întinse de tot satul, nu?" Tocmai atitudinea asta față de sexualitate face ca, la sate, violul nereclamat să fie la fel de comun ca mersul la prașilă. Din moment ce, pentru o femeie, sexul este mereu
Ramona Ursu, pusă la zid în Cațavencii pentru editorialul "Violeaz-o pe mă-ta cinci minute, mă, psihopatule! Sigur o să-i placă!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/101911_a_103203]
-
Pop Art, primul american care a fost premiat la Bienala de la Veneția, Robert Rauschenberg, a fost unul dintre cei mai prolifici artiști de după război, traversând mișcări artistice și avangarde, fără a face cu adevarat parte din ele. O retrospectivă la Țațe Modern celebrează versatilitatea lui de-a lungul a 60 de ani de carieră, din anii 50 până la sfârșitul vieții, încheiate în atelierul său, cu o pictură terminată numai pe jumătate, în 2008. Decorații de Crăciun pe străzile Londrei “Motivația lui
Călătoriți cu stil de Anul Nou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105885_a_107177]
-
inițiat unul din giganții care au caracterizat epoca sa și anume Institutul de Fizică Atomică Măgurele, de lângă București. Și acest institut a devenit măr al Discordiei deoarece este unicul obiectiv industrial care are realizări palpabile fără aportul iubitului nostru guvern. Țața Florica, care a ajuns la sapă de lemn după îndeplinirea cutumelor la moartea gârbovitului său soț a ieșit să demonstreze vehement împotriva Legii care ar admite înmormântarea fără preot. Un insignifiant măr al Discordiei generat de veșnica campanie electorală în
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
creează avantaje electorale. Fără nici un motiv plauzibil nu admite eliberarea avizelor necesare, blocând astfel lucrarea. Ar fi păcat ca fizicienii noștri să părăsească țara spre o gazdă mai primitoare numai și numai deoarece politicienii noștri sunt veșnic în campanie electorală. Țața Florica, în numele tuturor habotnicilor Ortodocși din fosta Valahie și Moldova, se opune vehement Legii potrivit căreia se admit înmormântări și chiar incinerări fără obligativitatea unei slujbe religioase. Este dreptul ei de a vocifera. Dar să vedem dacă are de ce! Cimitirele
DE CE NU! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1409218888.html [Corola-blog/BlogPost/371556_a_372885]
-
flecare putrede mătuși ce ascultau prin clenci la uși albastre glezne de năluci tăcerea-mi seaca de lucarna cap sec de banița în toamna de surdovleac și nulpistol iubirea e un fel de gol caline fete-n urbea deal dospite țațe că de cal pe vine strâmte de fustița gineam la păsărica crița... Citește mai mult Jocuri erotice cu cumnățica surdălamponul cu erotic clempumbral în paravan cuțitulde foloseai cuvântul cleiîn cale nu-i stăteai mai brezcarnal dospit profet cu briciultreceau și
ADRIAN GRAUENFELS by http://confluente.ro/articole/adrian_grauenfels/canal [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
dospit profet cu briciultreceau și umbre-n bagdadiiabsconse mostre auriiflecare putrede mătușice ascultau prin clenci la ușialbastre glezne de nălucităcerea-mi seaca de lucarnăcap sec de banița în toamnăde surdovleac și nulpistoliubirea e un fel de golcaline fete-n urbea dealdospite țațe că de calpe vine strâmte de fustițăgineam la păsărica crița...... V. AVI SCHEIN - POET STRADAL, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 2041 din 02 august 2016. Avraham Schein - poet stradal - a doua întâlnire toată noaptea m-am frământat să
ADRIAN GRAUENFELS by http://confluente.ro/articole/adrian_grauenfels/canal [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
se vor întoarce iar... Doi țigani, veterani, Se ascund... Grăbiți?...Tiptil!... Răcoriți?... Amețiți De rachiu, sub coviltir. Un bătrân chel și spân Mânios se uită-n sus, (- Plouă des, fără sens, Am făcut aseară duș...). Tac... Privesc... Mă crucesc!... Doua țațe șed în drum, Nu e rost de adăpost, Când e clinci de bârfă, acum. Râd... Mă mir.... Ce delir!.... Ies și eu... ( Plouă mereu ....) V-am mințit!... Păcălit!.... Ceru-ntreg e-un curcubeu. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România) Referință
PLOAIA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1435258344.html [Corola-blog/BlogPost/352840_a_354169]
-
na Stela Neagu, ne-a fost spusă pe scurt de minunatul meu prieten grădiștean. De asemenea, prof. Nicu Negoiță le-a arătat și explicat copiilor cum se țeseau covoarele și alte cuverturi, carpete, preșuri etc. cu ani în urmă, de către Țața Paraschiva, mama scriitorului; cum tatăl acestuia, un vestit lemnar al Grădiștei construia diverse obiecte, o parte din ele fiind exponate în muzeu, dar ne-a vorbit și despre rudele scriitorului, ba chiar am cerut explicații suplimentare despre personajele prezente în
FĂNUŞ NEAGU – CIOPLITOR ÎN MARMURA SUFLETELOR NOASTRE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Fanus_neagu_cioplitor_i_cornelia_viju_1365155878.html [Corola-blog/BlogPost/345682_a_347011]