1,021 matches
-
mașini treceau pe lângă un cerc de reflectoare ale poliției. Trei mașini se ciocniseră la încrucișarea dintre rampa dreaptă de coborâre a podului și Western Avenue. În jurul lor, o mașină de poliție, două ambulanțe și un camion de depanare formau un țarc deschis. Pompieri și tehnicieni ai poliției munceau la vehicule, acționând cu lămpile de sudură asupra panourilor portierelor și acoperișurilor. Pe trotuare se strânsese o mulțime de oameni, iar pe podul pietonal care trecea peste Western Avenue spectatorii stăteau sprijiniți cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
contrafortul zgâriat de ciment către caverna întunecată a pasajului superior, unde eu și Vaughan ne îmbrățișaserăm printre pilonii de ciment, ascultând traficul care bubuia deasupra. Catherine ridică ochii spre bolțile ca de catedrală ale pasajului superior, ca o succesiune de țarcuri submarine goale. Am oprit mașina și m-am întors spre ea. Fără să stau pe gânduri, am adoptat poziția din care-l sodomizasem pe Vaughan. M-am uitat în jos la propriile-mi coapse și la abdomen, imaginându-mi fesele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
lipsă. - Ce poruncesc eu nu se discută, lămuri el. Vrei să-ți aplic aceeași pedeapsă? Defilară prin urmare În tăcere, cu capetele plecate, strîngînd pumnii ca să-și stăpînească mînia sau poate dorința de a plînge, ca niște oi zorite către țarc, neliniștiți că ar fi putut petrece, poate, trei zile legați fedeleș și cu căluș la gură În cea mai Întunecată peșteră și În cea mai absolută tăcere, temători și că s-ar fi putut Întîmpla ceva cu răpitorul lor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
De cealaltă parte a balustradei, podeaua din marmură cenușie a holului de la intrare arată de parc-am fi urcat pe-o scară printre nori. Pas după pas. Undeva departe, întrebările exigente ale lui Alfa trec la pivnițele pentru vin la țarcurile pentru ogarii rusești de vânătoare. Glasul cu care Alfa solicită în permanență atenția agentei imobiliare e stins ca o emisiune radiofonică ce reverberează din spațiul cosmic. — ... prințesa Brandy Alexander, plutesc în sus cuvintele calde, sumbre ale lui Alfa, e în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
tot mai des În vremea din urmă. Se conserva În acest fel nu atât o rețetă, cât un reper sigur Într-o lume repede schimbătoare, un punct de sprijin Într-o succesiune amețitoare de evenimente care desenau cu viclenie un țarc În care viața intra neștiutoare. Porcul era Împăcarea lor cu lumea, monumentul lor funerar, iar rețeta, un fericit epitaf. 12. Văzută prin perdeaua de tifon a geamului de la bucătărie, Înjunghierea grăsunului Îl Înspăimânta prin precizie și nepăsare. Cu o zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o boltă de biserică sub care aveau loc și cei ca el, altfel spus, cu destule păcate. Se pregătea să-și spună că era atâta liniște În jur că se auzeau mașinile ruginind, când, la câtiva pași de el, În țarcul de lumină al lampadarului, se auzi un grohăit tihnit de porc bine crescut. Și porc era cu adevărat, gras, alb ca zăpada. Tăiase și el câțiva din rasa asta de carne la recomandarea domnului Húsvágó și n-a regretat deloc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am sărutat steril la plecare, ba ne-am ținut pentru o clipă chiar și mâinile, ce nu erau nici calde, nici reci, nici transpirate. Cum a pornit trenul, am început să alerg ca un nebun, ca o vită scăpată din țarc și nu m-am oprit decât la baza unui deal de unde nu mai puteam vedea gara, ca și cum trenul ar fi luat-o la goană după mine. Drumul furnicilor. Sala tronului. Darul. Ieșirea din labirint M-am oprit să-mi trag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bine, nu mai are nici un efect reparatoriu. Rodion grăbește pasul și, fără a spune nimic, îl lasă pe profesor în urmă cu cîțiva pași. În vasta sală de la Palat este lume multă și împricinații sînt puși într-un fel de țarc deasupra căruia trona un fel de juriu. De acolo radia cu o mînie universală profesorul Paraschiv, grangurul judecătorilor. Doct, sever, grav, interoghează: Ce veți...? Cei șase amărîți încep emoționați un repertoriu prost învățat. Vom... Cîteva minute se succed pe fondul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că de văzut, le-a văzut de mai multe ori, numai că de gustat, le-a gustat abia acum pentru prima dată și i-au plăcut foarte mult. Cum sinceritatea fără limite a copiilor nu se poate izola în niște țarcuri delimitate de te miri ce garduri de sârmă ghimpată, alți 3-4 dintre ei s-au aliniat situației lui Vova. Tovarășa vajataia a rămas binișor descumpănită... meditativă în fața atreadului aliniat ca pentru raport.... Cum?? În Saiuzul nostru măreț și bogat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de șarpe periculos. Nea Onuț era un om de poveste. Locuia singur și era cel mai bun prieten al copiilor. Nu știu de ce, dar omul îmi părea un pic altfel decât ceilalți. De pildă, obișnuia să iasă în fața blocului, în "țarc", într-un costum curios, de o culoare gri-deschis, cu dungi late și negre. Avea și o bonetă, în același ton, în vreme ce în picioare târa niște papuci ciudați, cu talpa din lemn. Vreau, zicea Onuț, să nu pierd contactul cu atmosfera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
tovarăși, să ne gândim nu doar la ce poate face țara pentru noi, ci și la ce putem face noi pentru scumpa noastră țară. Eu, ca un bun cetățean ce sunt, o pot scuti de cheltuieli pentru costum și papuci. "Țarcul" era o zonă împrejmuită pe spațiul verde din fața blocului; vreo șapte metri pătrați, în care nea Onuț înghesuise o masă și două băncuțe. Pe împrejmuirea din sârmă împletită scrisese, cu o caligrafie tremurată, No 11! De ce poartă "țarcul" numărul 11
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și papuci. "Țarcul" era o zonă împrejmuită pe spațiul verde din fața blocului; vreo șapte metri pătrați, în care nea Onuț înghesuise o masă și două băncuțe. Pe împrejmuirea din sârmă împletită scrisese, cu o caligrafie tremurată, No 11! De ce poartă "țarcul" numărul 11, nea Onuț?... Dar nu e numărul 11, deștepților!... Vreau să spun celor care au glagorie că o iau razna dacă intră aici mai mult decât zece oameni... Nu vreau să fie înghesuială, ca "acolo"... Când rostogolea zarurile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
zece oameni... Nu vreau să fie înghesuială, ca "acolo"... Când rostogolea zarurile în cutia de table, Nae Stanciu, vecinul de la doi, întreba în șoaptă, ferit: "Nea Onuț, dar chiar așa de strâmt era în celula aia a matale, ca-n țarcul ăsta?..." Onuț arunca zarul în tăcere și numai după minute în șir zicea: "Cam așa, dar aglomerația era mai mare..." Tăcea, muta, arunca zarul și, dacă, din întâmplare, cineva striga "gherlă", atunci când unul dintre competitori nu mai putea intra în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
de masă, așa cum izbea educatoarea noastră cu nuiaua, de s-a făcut o liniște de auzit musca. Și tot cu ochii roată l-am zărit pe nea Grătărel, tot lângă cei doi milițieni care-l protejau într-un fel de țarc în care stăteau numai ei trei, ca niște belferi, în timp ce în sală lumea era înghesuită ca la balamuc. Nu m-am înșelat: nea Grătărel era un om foarte important, nu numai pentru că toată lumea se uita la el, dar și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Doamne, când văd o fumeie...", moment în care mama mă scoate iute pe ușă, de parcă se anunța în vizită uraganul Donna. E o bucurie fără margini să fii aruncat în out mare, chiar de ziua ta. Merg în fața blocului, în țarcul No 11, și mă tot întreb de ce n-o fi venit nea Onuț la ziua mea; mama îl invitase. L-or fi invitat din nou prietenii sobri la o voroavă mică? N-apuc să trăiesc prea mult drama exilatului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mei de hârjoană își făcuseră treaba cu sârma-capcană. Simt că râde și nea Onuț. O pățise și el, cândva. Pălărioșii își schimbă strategia. Merg în șir indian, cu Burtă Multă pe post de detector de capcane. Ajung în fața blocului, lângă țarcul No 11. La toate apartamentele din jur luminile sunt aprinse. Curioșii sunt la ferestre. Cei de pe scara noastră stau lângă No 11, cu lumânări aprinse în mână. Pălăriosul șef devine iar nervos. Burtă Multă se dă mare: "Ce-i cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ca să intre mai repede în mașini. Moare de ciudă din cauza faptului că nu-i poate depista pe strigători. Țipă către Burtă Multă: "Te scot la pensie, nenorocitule! Uite ce dezordine ai în sector!"... Vecinii așază lumânările aprinse pe masa din țarcul No 11... Nea Pitu către tata: "Hai să facem o tablă, în onoarea lui Onuț. Până mâine, la vorbitor, mai avem o groază de timp..." Burtă Multă prinde ideea și amenință: Dacă nu intrați în apartamente, vă..." Voce din întuneric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Un hă, hă, hă, hă! de toată frumusețea, izbucnit din inimile tuturor, a bucurat întunericul nopții. A fost cel mai frumos salut de bun rămas pentru prietenul meu drag, foarte drag, nea Onuț... Trecuse bine de miezul nopții când, în țarcul No11, eu tot cântam la vioară, pentru nea Onuț, și, pentru prima oară, nimeni nu m-a înjurat, nicio voce nu m-a mai trimis la culcare cu drăgălașul "bă, boule de țambalagiu, du-te-n mă-ta și te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
putea hrăni mai multe zile. Moartea era, după credința lor, trecerea din această lume în alta mai bună. Ceremonii la moarte. Puneau mortul într-un coșciug pe care-l băgau cu opt palme în pământ, înconjurându-l apoi de un țarc de lemn. După moartea copiilor, mamele se duc și toarnă lapte pe mormintele lor, iar uneori îi îngroapă sub pomi în timpul înfloririi lor. Virginienii. Ei cred în nemurirea sufletului. Cei buni trăiesc într-o petrecere fericită, cei răi într-un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
că este în stare de orice, pentru o faptă caritabilă, chiar să interpreteze și să danseze moldovenește, alături de ansamblul "Cununa Carpaților". Pe lângă faptul că a cântat și a dansat moldovenește, Monica Tatoiu a fost nevoită să intre și într-un țarc, pentru a tria puicuțele de cocoși. Deși recunoaște că nu are voce, Monica Tatoiu a declarat, înainte de emisiune, că este încântată că melodiile pe care a trebuit să le interpreteze pentru emisiune sunt cu "strigături". “Voi cânta două melodii. Una
Monica Tatoiu: Merită să te faci de râs pentru o faptă bună by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/78796_a_80121]
-
Înainte de a fi executat, Christine primește de la criminal o serie de indicii că fiul ei nu a fost ucis împreună cu ceilalți și ulterior, un alt copil scăpat recunoaște că băiatul ei a fost printre cei câțiva care au evadat din țarcul în care-i ținea sechestrați ucigașul. Chiar dacă în final mama nu-și recuperează fiul, rămâne loc pentru speranță, mesajul final pe care-l lansează filmul. Fără a face economie de mijloace, regizorul vine cu rețeta știută, o intrigă care conduce
Exchange office by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7438_a_8763]
-
urs cumpărat de la menajerie va servi unei echipe a studiourilor UFA din Berlin pentru realizarea unui film documentar despre vînătoarea de urși din Carpați. Dificultatea va consta în deprinderea ursului născut în captivitate cu traiul în aer liber, într-un țarc special amenajat: "Se cumpenea între ceea ce i-a rămas în amintire din viața lui robită și între cealaltă amintire, acoperită de ceață, amintirea adusă din strămoșii lui." (Ionel Pop, Ocolul Ursului) Pînă a cădea sub glonțul ucigaș, ursul învață cu
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
standardelor UE, fermierii vor trebui să asigure porcilor pe care îi cresc atît condiții de spațiu, temperatură și lumină, cît și o deosebită calitate a așternutului. Pentru ca porcul să primească "buletin" european, crescătorul este obligat să îi ofere acestuia un țarc de cel puțin șase metri patrați, suprafața necesară unui trai adecvat fiind de două ori mai mare în cazul scroafelor. Temperatura optimă recomandată de comunitatea europeană pentru creșterea porcilor variază în jurul a 13-18 grade Celsius pentru animalele mari, respectiv pînă
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
merituoși - am fost pălit fix în moalele capului. Și primul meu gând oficial a fost, desigur, că fusesem trădat amar, usturător, exact într-un moment critic - momentul în care aproape că pusesem lucrurile "pe făgaș" pentru lungul galop înapoi către țarc - momentul când lucrurile cunosc o ușoară ameliorare, când toate păcatele sunt uitate, toate rănile vindecate. - Te căsătorești?, am urlat practic, în timp ce inima mea făcea un poc detectabil, poate chiar audibil, în fundul cavității ei. Cu cine te căsătorești? - Cu Charley O
Richard Ford - Ziua Independenței by Iulia Gorzo () [Corola-journal/Journalistic/7326_a_8651]
-
cimentată, cu incintă betonată, toate clădirile în interiorul gardului, cuprindeau în mijloc curtea. în afara gardului era un grajd de vaci, un pătul, o fîntînă (în afara celor două din interiorul grădinii și de lîngă bucătărie). Tot în afara incintei, grajdul de vară cu țarc și umbrar pentru vite și un umbrar separat pentru cai. Iar și mai la distanță, stîna." Ce se va alege, peste timp, din toate acestea? După 23 august, un ofițer rus - "om mai subțire", vorbitor de franceză - le prezice proprietarilor
Despre cai și nu numai by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7364_a_8689]