116 matches
-
cu Frédéric Damé), București, 1877; Revoluțiunea lui Horia în Transilvania și Ungaria, București, 1884; Note critice asupra scrierii d-lui A.D. Xenopol, „Teoria lui Rösler”, București, 1885; Monumente pentru istoria Țerei Făgărașului, București, 1885; Cestionariu despre tradițiunile istorice și anticitățile țerilor locuite de români, partea I, București, 1893, partea II, Iași, 1895; Aniversarea de patru secule de la moartea lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Domnii glorioși și căpitanii celebri ai Țărilor Române, vol. I: Regatul României, București, 1912; Dacia preistorică, introd
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
realităților istorice, există Văcărești, Brâncoveni sau Cantemiri. De altfel, într-o secvență inflamată din Echilibrul între antiteze, îl găsim pe Heliade Rădulescu gata să ofere un soi de motivare implicită a pluralului onomastic deplângând ingratitudinea publică față de vechile famillii românești: ...țeara întreagă faceți cauză comună cu ciocoii vingători, dați de omorâți, să nu mai rămâie niciunul din familiele ce au făcut vreodată vreun bine țărei [...]; să nu mai rămâie nici numele de Brâncoveni [...]; să nu se mai auză nici nume de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aveau aici uă schoală sătească. Astfel dar în județele moldovenești - Putna, Dorohoi, Tutova, Cahul, Ismail, Tecuciu nu esista nici uă schoală sătească. Și între citatele scholi sătesci erau multe pe care Mihail Kogălniceanu (indescifrabil) nu visa decât scholi și înarmarea Țerii. El a înființat cel întâi la 1860 pentru prima ora în Moldova recrutare prin tragere la sorți, sistem adoptat prin ordinul lui Vodă Cuza și în Valahia. El fonda, la 26 octombrie 1860, Universitatea din Iași și, în august 1860
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
S.C., Patru ani de urgie, notele unui evreu din România, București ș1945ț Giurescu XE "Giurescu, C.C." , C.C., Târguri sau orașe și cetăți moldovene, București 1967 Göbbels, J., Tagebücher, 4:1940-1942, München & Zürich 1992 Iorga XE "Iorga" , N., Istoria evreilor În țerile noastre, București 1913 Kara XE "Kara, I." , I., Contribuții la istoria obștii evreilor din Iași, București 1997 Karețki XE "Karețki, A." , A. & Covaci XE "Covaci, M." , M., Zile Însângerate la Iași (28-30 iunie 1941), București 1978 Krausnick XE "Krausnick, Helmut
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
FB Exemplu: la │ │ │8 martie = de Ziua Femeii, de Ziua Armei etc.) a) reînnoirea contractului │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul c) trecerea în corpul subofi- se va nota în căsuță un X, dacă este cazul │ │țerilor d) promovarea în funcție │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul e) acordarea gradului următor │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul f) desfășurarea unei noi │se va nota în căsuță un X, dacă
ORDIN nr. 321 din 12 octombrie 2007 (*actualizat*) pentru aplicarea, în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a unor dispoziţii din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192039_a_193368]
-
FB Exemplu: la │ │ │8 martie = de Ziua Femeii, de Ziua Armei etc.) a) reînnoirea contractului │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul c) trecerea în corpul subofi- se va nota în căsuță un X, dacă este cazul │ │țerilor d) promovarea în funcție │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul e) acordarea gradului următor │se va nota în căsuță un X, dacă este cazul f) desfășurarea unei noi │se va nota în căsuță un X, dacă
ORDIN nr. 321 din 12 octombrie 2007 (*actualizat*) pentru aplicarea, în unităţile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a unor dispoziţii din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253270_a_254599]
-
ta. I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i ("unde-i") va fi voia pren Țeara Rumânească (cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui țării), iară el să treacă. I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele voastre. I pak
Scrisoarea lui Neacșu () [Corola-website/Science/298821_a_300150]
-
este răsplătit efortul printr-o primă de 5.000 lei. În anul 1895 este rugat de Ministerul de Război să întocmească o lucrare despre căpitanii Armatei Române. Densusianu scrie lucrarea și îi dă titlul "Domnii glorioși și Căpitanii celebri ai țerilor române", iată mai jos și un pasaj grăitor din această lucrare: La data de 1 aprilie 1897 este avansat ca Șef de birou Clasa II în cadrul Statului Major al Armatei. Este înmormântat la cimitirul Bellu. Biblioteca județeană din Deva îi
Nicolae Densușianu () [Corola-website/Science/303522_a_304851]
-
al Moldovei și Sucevei. Pe peretele vestic, în dreapta intrării, se află o placă de piatră cu următoarea pisanie: Această sfântă și dumnezeească biserică cu hramul marelui mucenic Gheorghie zidită de fericitul întru pomenire Io Ștefan Voevod cel Mare domn al Țerii Moldovei stricându-se în cursul vremilor s'au prenoit în glorioasa și binecuvântata domnie a Maiestății sale Carol I rege și domn al României sub arhipăstoria IPS Pimen mitropolit al Moldovei și Sucevei, prin purtarea de grijă a Comisiunii Monumentelor
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Iordanes, relevanța ei istorică rămâne considerabilă, interpolarea neputând fi mai târzie de secolele al X-lea-al XI-lea. Cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui de țară este Scrisoarea lui Neacșu din 1521, ce conține mențiunea "cěra rumŭněskŭ" ("Țeara Rumânească"). Miron Costin insistă asupra denumirii de „român, adică roman” ce o poartă românii din Principatele Române. La fel, Constantin Cantacuzino explică pe larg în "" originile și semnificația denumirii de „român, românesc” dată Țărilor Române. Dimitrie Cantemir denumește în mod
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
lui Ipolit Strâmbu într-o critică de expoziție: „"n-ar face (I. Strâmbu) un sacrilegiu dacă, câte o dată, și-ar întoarce privirile și spre o altă muză, înlocuind, pentru ca să întrebuințăm un termen consacrat de o recentă polemică literară, muza de la țeară cu <muza de la oraș>"”. Spre deosebire de alți artiști ai vremii, Apcar Baltazar și-a dat sema de timpuriu că arta românească se afla pe atunci într-un mare impas. Observând imitarea excesivă a lui Grigorescu de către alți confrați, a declarat într-
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
diaconi. Cu acest prilej, în stânga intrării a fost amplasată o placă de marmură cu următoarea pisanie: ""Aceasta sântă biserică cu chramul m.m. George, care a fost a sântei Mitropolii a Sucevei dela fericitul intru pomenire ctitor Jo Alexandru V.V. Domn țerii Moldovei (a.1401), apoi fiind prada focurilor și a vrășmașilor a fost lăsată în părăsire (a.1522), s'a restaurat cu cheltueala fondului religionar gr.-or. al Bucovinei, după stăruința fericitului Archiepiscop și Mitropolit (a.1886), în domnia M.A
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
derviși. Apoi urmează maestrul de ceai "duda-dar", responsabil cu ospitalitatea, cu servirea ceaiului sau a băuturilor la întâlniri. Ordinul Nimatullahi contemporan respectă obiceiurile tradiționale, dar încearcă să se adapteze la culturile vestice. Dervișii provin atât din Iran, cât și din țerile din Occident. În "khanaqah" predomină cultura persană. Ordinul promovează cultura, arta și muzica persană. Întâlnirile în lăcașuri au loc de două ori pe săptămână, în serile de marți și duminică. Acesta este obiceiul atât în Iran, cât și în vest
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
urmărească viața unor personaje din "Viața la țară" îi venise autorului mai demult, el scriindu-i de la Bruxelles la 2/14 ianuarie 1893 lui Titu Maiorescu că „e probabil că voiu face, cu protagoniștii din romanul de acum, "Viața la Țeară", un al doilea, "Viața la Oraș", sau ceva asemenea”.<ref name="Bucuța 10/1935">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 127.</ref> Ideea
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
name="Bucuța 10/1935 144">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu Zamfirescu lui Titu Maiorescu”, în "Revista Fundațiilor Regale", București, anul II, nr. 10, 1 octombrie 1935, p. 144.</ref> Titlul romanului a fost ortografiat în prima ediție " Viața la țeară", potrivit exprimării de la acea vreme, fiind modificat în edițiile ulterioare în cel de "Viața la țară". Într-o scrisoare din 18/30 septembrie 1894 către Duiliu Zamfirescu, reputatul critic Titu Maiorescu lăuda romanul, semnalând prezența unor fraze de un sentimentalism
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
se va întări și se va dezvolta înlăuntru prin strânsa unire a membrilor acestui Sfânt Sinod și prin dragostea creștinească a tuturor servitorilor altarului, a căror ridicare trebuie să fie o preocupare continuă a Sfântului Sinod și a guvernului meu. Țeara întreagă își are ochii ațintiți asupra acestei sfinte Adunări. Cunosc simțămintele religioase și patriotice de care este însuflețit Sfântul Sinod și de aceea guvernul meu îl va sprijini în toate măsurile ce va lua în înțelegere cu dânsul și care
PF Daniel: Mica prințesă a lui Carol I a fost româncă, atât prin religie, cât și prin limbă () [Corola-website/Journalistic/101167_a_102459]