116 matches
-
2 (Poezii naționale), Paris, 1857; Poésies, Paris, 1857; Colecțiune de poezii vechi și noui, I-III, București, 1857; Domnul Tudor, épisode de la révolution roumaine de 1821, Paris, 1858; Culegere de mai mulți articoli publicați atât în străinătate cât și în țeară în anii trecuți, București, 1861; Călătorie arheologică în România, București, 1861; Monastirile din România (Monastirile închinate), București, 1862; Monastirile din România (Monastirile zise Brâncovenești), București, 1863; Escursiune arheologică din anul 1869, București, 1869; Opere, I-II, îngr. Andrei Rusu, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
potriveau amândoi acești boieri într-o fire, după cum se zice: calul râios găsește copaciul scorțos". Cronicarul își frânge mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mâinile de-a lungul letopisețului, văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitrașcu-vodă, căci Niculce e bârfitor, încondeietor bufon al lucrurilor: "și era om
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
văietîndu-se și creîndu-se pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitrașcu-vodă, căci Niculce e bârfitor, încondeietor bufon al lucrurilor: "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe sine ca tip al boierului cu jale de țară: "Oh! oh! oh! Săracă țeară a Moldovei, ce nenorocire de stăpâni ca acesta ai avut... Oh! oh! oh! Vai, vai, vai de țeară!... Oh! oh! oh! săracă țeara Moldovei și țeara Muntenească, cum vă petreceți și vă desmierdați..." Însă vaietele de mai sus sunt luate dintr-un portret caricatural al lui Dumitrașcu-vodă, căci Niculce e bârfitor, încondeietor bufon al lucrurilor: "și era om nestătător la voroavă, telpiz, amăgitor, geambaș de cai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
legate între ele prin intimități mai mult verbale decât de conținut, în spiritul unui gnomism pur: " Fine! De vrei să trăiești bine și să aibi ticnă, să te sălești a fi totdauna la mizloc de masă și la colț de țeară, pentru că e mai bine să fii fruntea cozii decât coada frunței. Șezi strâmb și grăiește drept. Nu băga mâna unde nu-ți ferbe oala, nici căuta cai morți să le iei potcoavele, căci pentru Behehe vei prăpădi și pre Mihoho
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
perdele de un atlas argintit, Și lângă ea pun în glastre bucheturi mirositoare, Dar cucoana când adoarme la un consul au gândit. Prozatorul nu e mai puțin merituos. Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domnea fanarioții în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor morale. Cuconașul e un nătâng impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sfârșit de lume, până ce zurgălăul spulberă sinistrul vis: Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă, Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țerii umeri dalbi. Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară! Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară; Soarele rotund și palid se prevede printre nori Ca un vis de tinerețe printre anii trecători. Tot e alb pe câmp, pe dealuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
formele dinafară ale civilizației sunt deosebit de supărătoare. De notat că ideea se consolidase la paris, în cercurile tineretului român plecat la studii: pentru noi nu este numai mângâierea aceasta singură, care trebuie să ne facă a căuta să ducem în țeară ceva mai mult decât formele din afară ale civilizației (s.n.). Nu va susține și Maiorescu necesitatea umplerii cu fond adecvat, corespunzător, a acestor forme din afară? Dar înainte de junimiști, ele nemulțumeau într-un grad înalt și pe Kogălniceanu, care le
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Moldova clerul avea mare nume de învățătură și de evlavie"1, iar aiurea, dîndu-și seamă totodată și de influența salutară a Apusului și parcă voind să afirme că progresul românismului e concomitent cu influența apuseană, zice: "De la Costinești, crescuți în țeara leșească, și până la noi, tot drumurile Apusului sunt bătute de pruncii ro-mîni"2, ceea ce e o justificare a celor spuse de noi, că 1 Cugetări, "Romînia literară", p. 201. 2 Amintiri, "Romînia literară", p. 313. influențele salutare au venit din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1848, "chiar vărsând sângele nostru. De vom cădea în această luptă sfântă, să cădem încă bărbătește, astfel cum au trăit părinții noștri; și ca dânșii să strigăm: mai bine să se prefacă într-un întins mormânt, numai să rămâie tot țeara românilor" (Bălcescu în Apărarea patriei...: 1977a, 91). Exaltarea romantică este aici la ea acasă; după 1970, Ceaușescu va folosi din ce în ce mai des același gen de discurs, recuperând mai ales ideea independenței naționale și cea a unui viitor optimist la care românii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte"35, termen utilizat și astăzi în limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor lipsite de minte: "ca să nu se înnece anii cei trecuți a toate țerile și apoi să nu se poată ști ce au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte"36. * Unii termeni s-au pierdut. Neculce întrebuințează acest termen. Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în un loc necunoscut, bizar, straniu, rătăciți. Iubiți lectori, nu sunteți deloc rătăciți. N'aveți nevoiă de conducerea mea. Luați bine seama, a fost numai o glumă fantastică; sunteți acasă, la d-voastră, între ai d-voastră... în București, în Țeara Românească. Priviți în jurul d-voastră; îmi pare că citiți Ghimpele.151 În celebra definiție dată de Fr. Schegel, ironia socratică este simultan disimulare, glumă, gravitate, artă, știință și filosofie, gândire liberă și gândire riguroasă, derutantă pentru mințile înguste, seducătoare pentru
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Botzan M., Originea și evoluția Deltei Dunării, Hidrotehnica, 12, București, 1987. 3 Vîlsan G., Câmpia Romîn㸠Socec, București, 1915. 4 Schwantz F., Tabula Valahiae Cis-Alutanae, 1723 (BAR D. V. 35); Specht (Obristen), Militarische Carte, 1790-1791 (BAR D. XXVII. 6); Harta Țerii Românești, București, 1861 (BAR H. II). 5 Botzan M., Pour localiser Vicina: histoire et milieu géographique, "Revue des études sud-est européennes", t. XXX, 1992, 1-2, București (61). 6 Botzan M., Apele și viața poporului român, Edit. Ceres, București, 1984. 7
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
din Blaj, fixează momentul creștinării poporului român începând cu secolul I. Iată ce scrie în Tomul al IV-lea al magnum opus-ului său, care tratează Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal: "Credința creștinească de la propăvăduirea apostolilor în toate țerile, provințiile și cetățile Împărăției Romanilor au străbătut, încă și între ostații romanești, precum în toate alte ceale, foarte mulți, încă în veacul dintâiu și al doilea al besearicii creștinești" (Micu, 1995b, p. 189). Încă dinainte de "turnura constantiniană", prin care creștinismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice românești, afirmând că circumstanțele politice ale secolului al XIV-lea erau propice pentru "ridicarea unei țări neatârnate a Românilor". Această unitate medievală a statalității românești conferă suportul istoric pentru justificarea unității contemporane: "Va să zică, noi am început, nu ca două țeri deosebite, cum au fost pe urmă Moldova și Muntenia, ci ca o țară singură: uniți prin urmare dela ivirea noastră ca popor istoric" (Iorga, 1910, p. 45). Odată unirea mică legitimată istoric, Iorga face pasul următor în logica politică naționalistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]