161 matches
-
Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; El nu putea să se îndrepte către modelele picturii „de muzeu”, ale cărei secrete n-avea cum să le cunoască, prin urmare compune în registre și ilustrează din memorie orice, întocmai ca țesătoarele de scoarță. Procesul nu este însă deliberat, s-ar ghici un astfel de demers din acordurile cromatice, acum necăutate, sau din rigorile grafiei. Stilul său s-a dovedit susceptibil de progres chiar și la o vârstă înaintată, dovadă excelenta pânză
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
inventarului jurnal. Liceul de fete "Victoria", din str. Logofătul Udriște Nr. 14, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de fete Nr. 6, "Lumină, din str. Mihăileanu Nr. 34, al Comunității Evreești, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală industrială "Țesătoarea", str. Popa Lazăr Nr. 34, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul de băieți "Prof. Asociați" din str. Mircea Vodă Nr. 3, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul teoretic și comercial Nr. 1 de băieți "Max Asiel", din str.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
cu psihosociologul francez de origine română Serge Moscovici... Mi-a fost mai ușor, ca femeie, și să îndur săptămânile lungi de lectură, selecție și dispunere a imensei cantități de informație de arhivă. Îmi asumam, oarecum, claustrarea în gineceul medieval al țesătoarelor de tapiserii. Dar cercetarea e o muncă de artist, cum spune Serge Moscovici, o aventură al cărei început și sfârșit nu-ți aparține. Aș spune acum că am trăit un timp fascinant. Și norocos, prin aceasta. E ca-n povestea
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Moldoviței, județul Suceava; - Dan Gherasimescu, sculptor popular în lemn, comuna Valea Danului, județul Argeș; - Gavrilă I. Hotico, restaurator de monumente din lemn, comuna Ieud, județul Maramureș; - Gheorghe Gh. Iorga, olar, orașul Horezu, județul Vâlcea; - Rodica Maria V. Ispas, meșter popular, țesătoare, orașul Avrig, județul Sibiu; - Elenă I. Merisorean, solist vocal muzică populară, București; - Constantin I. Nițu, meșter popular, țesător, comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară, Timișoara; - Augustin L. Pall, olar, comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh.
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
Sibiu; - Elenă I. Merisorean, solist vocal muzică populară, București; - Constantin I. Nițu, meșter popular, țesător, comuna Poboru, județul Olt; - Ana V. Pacatius, artist vocal muzică populară, Timișoara; - Augustin L. Pall, olar, comuna Corund, județul Harghita; - Adela Gh. Petre, meșter popular, țesătoare, Buzău; - Ștefania H. Rareș, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu, olar, comuna Vlădești, județul Vâlcea; - Rina C. Tache-Ioan, solist vocal
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
populară, București; - Dumitru D. Sofonea, meșter popular, cojocar, comuna Vistea, județul Brașov; - Ștefania Gh. Stere, solist vocal muzică populară, București; - Dumitru D. Schiopu, olar, comuna Vlădești, județul Vâlcea; - Rina C. Tache-Ioan, solist vocal muzică populară, București; - Silvia Tecoanta, meșter popular, țesătoare, comuna Altina, județul Sibiu; - Elenă A. Roizen, solist vocal muzică populară, Constantă. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE București, 29 noiembrie 2002. Nr. 977. --------
DECRET nr. 977 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146625_a_147954]
-
folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia, Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ușor realizabil prin înființarea și la Brăila a unei filiale ANTREC. Susținem această idee bazându-ne pe următoarele argumente: - bogăția valorilor autentice ale etnografiei și artei populare oferite de o serie de sate brăilene: Corbu Vechi (împletituri de nuiele), Gropeni (țesătoare de marame), Gulianca (împletituri din stuf). - importantul potențial balneo-terapeutic oferit de o serie de lacuri sărate din județ, unele deja recunoscute la nivel național (Lacu Sărat Brăila), altele propuse pentru amenajare (Lacu Iazu din comuna Movila Miresii etc). Concluzii Cu
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a proiectat o asemenea viziune. Și primăvara („Oaspeții primăverii”, „Cocoarele”) și vara („Concertul În luncă”, „Secerisul”, „Cositul”) și toamna („Toamna țesătoare”) Își găsesc imaginile specifice, dar iarna este un anotimp „fascinant” (poate indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
uriașe este preferabilă statului în pat în celule înguste lîngă numeroși colocatari. Din păcate, calificările oferite sînt toate la un nivel primar: lăcătuși, tîmplari, strungari, zidari, sudori, bobinatori, tinichigii auto, legumicultori și betoniști pentru bărbați, iar pentru femei croitorese și țesătoare. Întrebați ce meserie le-ar plăcea să aibă după eliberare, cei mai mulți răspund: ziariști, șoferi, fotografi, mecanici auto, actori, chelneri, electricieni, vînzători etc. Toate aceste meserii de naturi diferite valorizează individul care le execută. Și cei mai mulți dintre indivizii încarcerați declară că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ei astăzi “tradiționaliști”, ortodocși de stil vechi.) Majoritatea sătenilor sunt agricultori harnici, iar din cele mai vechi timpuri satul e cunoscut și ca o localitate cu buni meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de la buget acordate ca ajutoare mamelor cu mulți copii. Câte mame cu mulți copii beneficiază anual de aceste ajutoare? Variantele de răspuns sunt: A. 555.000 mame, B. 666.000 mame, C. 777.000 mame". Câștigătoarele concursului au fost o țesătoare (premiul I), o cooperatoare (premiul II), o elevă de liceu (premiul III). În loc de concluzii În primii ani de după 1989 măsurile de liberalizare a avorturilor au avut un efect general, rapid și brutal (figura 4). Imediat însă se ajunge la o
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de 7.500 lei în timp ce salariul mediu era 3.820 lei/ lună, iar un arhitect angajat al Ministerului Artelor și Culturii avea un salariu de 5.605 lei, un brutar cu 5 copii cîștiga 2.700 lei/ lună, iar o țesătoare cu trei copii primea 3.500 lei lunar. Munca într-un stat al muncitorilor și țăranilor era, după cum se vede, cu adevărat răsplătită. Pe lîngă aceste superconsistente salarii, în acei ani de accentuate lipsuri materiale aveau asigurate numeroase gratuități și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fir nesfârșit. Puterile creatoare ale femeii au totodată și o valoare apotropaică, vizibilă în practica țeserii pe timp de epidemie; cămașa ciumei alungă boala nimicitoare de la hotarul comunității în schimbul pânzei cusute, ce înglobează energii magice complete, date de numărul de țesătoare și de timpul ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe cale magică a manifestărilor Haosului”. Cadența cu care instanța lirică montează etapele supunerii are la nivel poetic o frecvență crescută a verbelor predicative la perfect compus. Timpul definește acțiuni încheiate și rapiditatea cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna mișcării circulare și a ritmurilor, așa cum zeița lunară e stăpâna lunii și a fazelor sale”. Fecioara devine ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]