168 matches
-
familii sărace, grupul de femei din jurul Alexandrinei Cantacuzino a adunat fonduri, asigurând buna funcționare a unor instituții de învățământ, care se confruntau cu mari dificultăți materiale, îndeosebi în anii crizei economice - Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru tinerele fete de pe șoseaua Kiseleff etc.2 Întrebat despre contribuția primelor femei consiliere la organizarea asistenței sociale în Capitală, primarul general din acei ani, Dem Dobrescu, a declarat fără șovăire: „vă dau nota 10
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
tchèque, un festival français en l’honneur de Debussy, un festival de musique polonaise, un festival yougoslave. L’Union Intellectuelle, l’association des écrivains, ont organisé des séances littéraires, honorées par la présence de S.M. la Reine Marie. La Société Țesătoarea ș„La Tisseuse”ț organise chaque année une exposition de tapis. Les prix distribués a cette occasion sont un puissant stimulant pour les exposants. Parmi les manifestations artistiques, il faut citer aussi de nombreux concerts organisés par la Société Orthodoxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
libertate și muncă. Participarea femeilor la munca industrială, la sfârșitul secolului al XIX-lea, este redusă. Dacă au acces la un tip de muncă salarizată, atunci aceasta este ca o valorificare a expertizei lor în zona domestică: sunt croitorese sau țesătoare. Totuși, cele mai multe femei muncesc doar în sfera privată. Munca lor nu este remunerată, iar ele depind de veniturile soților. Mihail Kogălniceanu argumentează că „femeia măritată este o roabă”, soția este un „bun” al soțului (față de care el trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fir nesfârșit. Puterile creatoare ale femeii au totodată și o valoare apotropaică, vizibilă în practica țeserii pe timp de epidemie; cămașa ciumei alungă boala nimicitoare de la hotarul comunității în schimbul pânzei cusute, ce înglobează energii magice complete, date de numărul de țesătoare și de timpul ritual specific. Grădina emblematică a fetei de măritat are un agresor care va fi supus prin abilitatea implicită meșteșugului feminin. „Cel pește de mare,/ Din mare/ Că sare,/ În grădină-i intră,/ Florile îi paște:/ Câte paște
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe cale magică a manifestărilor Haosului”. Cadența cu care instanța lirică montează etapele supunerii are la nivel poetic o frecvență crescută a verbelor predicative la perfect compus. Timpul definește acțiuni încheiate și rapiditatea cu care aceste gesturi se înfăptuiesc atribuie tinerei țesătoare o aură eroică. Fusul creator de fir a fost numit „talisman împotriva destinului”, fiindcă „torcătoarea care folosește un atare mecanism (...) e stăpâna mișcării circulare și a ritmurilor, așa cum zeița lunară e stăpâna lunii și a fazelor sale”. Fecioara devine ea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fir d-aur împletește,/ Cu mătase isprăvește/ Cămășuță nunului,/ Sangulie mirelui,/ Și cântă d-un cântecel:/ - Boii noștri, cerbilor,/ Răsfirați cornițele,/ Să-ntind sanguliele,/ Să răsară soarele”. Coarnele maiestuoase au deci o mobilitate secretă, ce poate fi controlată de fecioara țesătoare. Marama foarte fină țesută de ea trebuie să se usuce, deci să se desăvârșească. Metaforă a lumii noi formate sub degetele iscusite ale fecioarei, sangulia are nevoie de soare pentru a induce vitalitate universului. Forța germinatoare a apelor începutului a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
iulie, după calendarul tradițional chinezesc, este ziua în care legendarii iubiți Niulang și Zhinü se întâlnesc în Calea Lactee, motiv pentru care această zi este dedicată îndrăgostiților. Această sărbătoare are o legendă la bază, povestea de dragoste dintre ciobanul Niulang și țesătoarea Zhinü: Niulang era un băiat sărac, dar cu suflet bun și vesel, tot ce avea pe lângă casă era un bou bătrân și un plug. Zilnic, se ducea împreună cu boul să muncească la câmp. La întoarcerea acasă, trebuia să-și facă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
referă la spectacole de mică anvergură, cu scene din viața cotidiană și o nuanță folclorică, pe când Pingci cuprinde în principal cântece și recitaluri lirice, de operă. Cele mai cunoscute titluri din repertoriul Operei Huangmei sunt: "O pereche perfectă", "Văcarul și țesătoarea", "Fântâna Salciei", "Întâlnirea de pe Podul Lanqiao", "În doi, la Sărbătoarea Lampioanelor" etc. Kunqu În procesul dezvoltării ei, opera Kunqu a mai purtat numele Kunshanqiang, Kundiao, Kunju, Nanqu, Nanyin și Yabu. Perioada 1570-1800 a fost epoca de aur pentru opera Kunqu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
folosite în cadrul desfășurării obiceiurilor și datinilor de iarnă. Fierari sunt Asaftei Aurel, Chilmu Gheorghe, Chilmu Cristi-Romică, ce realizează căruțe și porți metalice. Cojocarul Bratu Ene confecționează căciuli, bundițe, cojoace, iar profesorul Lazăr Leonard măști populare. La Vetrișoaia cele mai bune țesătoare sunt considerate Norocea Ivoneta și Veringă Tudora, iar în lucrul de mână excelează Macarie Dumitra. între meșteșugarii locali se mai disting fierarii Botezatu Gheorghe și Pandale Laurențiu, precum și cojocarul Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Pruteanu Gheorghe. Pentru comuna Laza, dat fiind marele număr de meșteri populari, s-a făcut o împărțire pe localități. în satul Laza s-au impus atenției generale Gheorghe Elisabeta, Gheorghe Viorica, Pintilie Viorica, Șușu Eva, Iliuță Maria, care sunt bune țesătoare și cos prosoape, fețe de masă etc. Asavei Carmen, Costandache Maria practică, în plus, croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
croitoria și cos obiecte de artizanat. Gheorghe Neculai, Chirica Petru Vlad, Asavei Ticuță, Balan Marcel sunt tâmplari și dogari, cel din urmă realizând și sculpturi în lemn. între fierari sunt semnalați Butnaru Ionel și Gache Mihai. La Râșnița sunt bune țesătoare Duduman Maria, Spiridon Maria, Dosoftei Elena, care confecționează și plapume, Duduman Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Mihai este fierar, Ciobanu Gheorghe tâmplar, iar Răcnici Vasile are mai multe meserii. La Sauca întâlnim pe Pușcașu Vasile și Carp Vasile, care sunt tâmplari și, totodată, sculptori în lemn, pe tâmplarii și dogarii Alexandru Florin și Ciuraru Constantin, pe țesătoarele Pușcașu Maria, Andone Valența, Gache Virginia, Ioniță Elena, Alexandru Iulia, Ioniță Fira, care fac, de asemenea, cusături prosoape, fețe de masă broderii și obiecte de artizanat. O mențiune aparte pentru Bulboacă Rodica, remarcabilă în arta culinară, participanță la manifestări folclorice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
sunt numeroși meșteri populari care prelucrează lemnul: Chirilă Vasile, Ababei Constantin, Ababei Ciprian, Spiridon Vasile, Turcu Paul, Iacob Neculai, Ungureanu Vasile, Legănuța Nicu, Mihai Neculai, Moldoveanu Neculai, tâmplari, dar și butnari, rotari, confecționează uși, ferestre, butoaie, roți de lemn, butuci. Țesătoarele Profir Maxineta, Isar Elena, Varnacea Maricica, Chirilă Tatiana, Vranciu Steriana lucrează covoare, cuverturi, iar cojocăria este practicată de Grigore A. Gheorghe. Un loc aparte între meșterii populari îl au Lazăr Vasile din Rădeni care face linguri și fuse și Rusu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
fărașe; Mastacan Neculai, Moraru Costică, Bornea Gheorghe, Stamate Vasile, împletitori din nuiele de răchită; Anania Costică, Costraș Mihai, Ciornovalic Costel, Mocanu Mihai, Jitaru Vasile, tâmplari și dogari; Moraru Maricica, Hortu Ileana, Morea Aurica, Obreja Sica, Neagu Mariana, Ciornovalic Geta sunt țesătoare, dar fac și cusături, croșetează. La Puiești există și un pictor bisericesc, Cruceanu Valentin. La Codăiești se află în prim plan - cu excepția Mariei Tănase care face plapume - meșterii populari care prelucrează lemnul: Livinț Mihai - uși sculptate, rame de geamuri de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Agafiței Vasile, Ignat I. Ion; confecționeri mături din sorg - Brodoceanu Petru, Buruiană Adam, Duluman Ion; împletitoare din lână - Radu R. Ana, Radu Gh. Lucreția; sculptor în lemn, Radu P. Vasile. Numeroși meșteri populari sunt și la Văleni, în primul rând țesătoare, care își desfac marfa în Vaslui și Iași: Luca Elena, Trofin Maria, Păuc Elena, Burlacu Elena, Beligan Elena, Jitaru Grapina, Luca Aneta, Stanciuc Maria, ele realizând ștergare, pichire, țoluri de lână. Lemnul este prelucrat de Țibireac Gheorghe, Velișcu Ticuță, Fitcoschi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Neștian Gelu, Bostan Gelu, Stoica Vasile sunt fierari forjori, iar Mândru Constantin și Dimir Ștefan sunt cojocari. Țesăturile și cusăturile sunt cel mai bine realizate de Lumina Tinca, Nica Maria, Duniș Maria, Neștian Maria, Bulgaru Ecaterina, Bojian Lina. Dintre numeroasele țesătoare din Vulturești amintim pe Jugănaru Aurica, Munteanu Elena, Munteanu Lucica, Munteanu Maria, Gavril Rodica, Ursu Aglaia, Ursu Maria, Apostu Vergina, Grigoriu Maria, Florea Elena, Cojocaru Elena, Pulpan Elena etc. Prelucrarea lemnului se face de către Pintilie Vasile, Condrea Gavril, Brâncă Gheorghe
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
cele din mătase (borangic) și lână țigaie. Melania Ostap (12) ne prezintă diferite tehnici de lucru. Se țese în mod curent pânza „sadea” (dintr-un singur fel de fire) din cânepă, bumbac, borangic. Varietatea firelor textile a inspirat, însă, talentatelor țesătoare diferite modalități de ornamentare a pânzeturilor. Astfel, efecte decorative deosebite se obțineau prin îmbinarea firelor de natură diferită, de exemplu lâna sau borangicul, cu bumbac, învrâstăturile și alesătura cu mâna fiind procedeele folosite în acest scop. Prin intercalarea bumbacului (sacâz
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
obiecte cum ar fi: oale realizate la "roata olarului", măști realizate de diferiți meșteri renumiți, picturi pe sticlă, etc. Reușita unor astfel de activități implică o pregătire riguroasă. Pe baza unui proiect bine stabilit: jocul "de-a olarul", "de-a țesătoarea" etc. este o modalitate eficientă de educare; munca În comun, În echipă este importantă În crearea unei coeziuni; contactul cu obiectul de muzeu este important prin mesajul pe care Îl transmite. Finalitățile actului educativ sunt un câștig pe planul formativ
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
pagini: "...încît îmi închipui o clipă că ar trebui să țin un astfel de jurnal abstract, să notez schimbările intime ale gîndului și-ale percepțiilor generale asupra lumii, reveria lucidă a păianjenului deviind de la geometria pînzei nu din cauza alterării substanței țesătoare, ci din cauza neadecvării la spațiul din jur și a rezervelor progresive la ambient". Inadaptabilitate, inadecvare, ce înseamnă altceva decît o rezistență a eului, pasibilă de prezumție egolatră? Însă autorul nostru e departe de-a fi un grandilocvent, un fanfaron al
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
care să invoce grația divină, versuri. Coșbuc, Goga, Alecsandri, Eminescu au fost „poeții revoluției“. Dar și timișorenii înșiși s-au încumetat să-și spună gândurile în rimă. Sunt poezii-pamflet, cum ar fi cea în care ne sunt descriși conducătorii vremii: „Țesătoarea și cizmarul,/ Au avut noroc cu carul/Ea născută la Petrești îmbrăcată-n ie/A ajuns la București doctor în chimie,/El născut la Scornicești reparând la ghete/A ajuns la București să ne dea decrete“. Dar cele mai multe sunt grave
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
pentru Târgul de Florii, organizat la Muzeul Național al Țăranului Român, în perioada 11 - 13 aprilie 2014, între orele 10:00 și 18:00. Începând de vineri, 11 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, pielari, rudari, iconari, dar și încondeietoare, țesătoare, cusătorese, împletitoare, din toate zonele țării, se vor aduna în curtea Muzeului de la Șosea, la Târgul de Florii, care îi vor îmbia pe vizitatorii Târgului de Florii cu ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn, ceramică, țesături, jucării, instrumente muzicale, podoabe
Când se deschide Târgul de Florii și ce poți tocmi și târgui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38444_a_39769]
-
-Locurile de unde-am plecat între toate popoarele Și-am primit nume de munți și ape, Du-mă pre mine la Mama Pâinilor și-a Colacilor de Simbrie Să mă îndrepte Nemesis, cea încinsă cu nouă brâie, Cum întind Urzitoarele și Țesătoarele lungile trâmbe Așa să mă lungească, destrâmbe Ca pânza cărărilor vieții ce omul va să le umble Nerătăcit, cu neștirbită ținere de minte A formelor sale în Metamorfosis ce-au ispășit înainte. Arată-mi câte zile fac De-Aici și
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Simona Vasilache E demnă de poezie această femeie, mucenică a fidelității ascunse, a muncilor prefăcute și-a stricării adevărate. Iar poezia e demnă, uneori, de soarta ei, a țesătoarei en attendant. Desfăcînd cu un rînd ce scrisese cu altul. Gînduri, nu străine de-o noimă a dus-întorsului, cu sau fără cîștig, spre care mă poartă un titlu: Poezii antipoetice, de George Magheru. Volumul, cu o gravură a lui Steriadi
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
retur trebuia să fie o bezea sau cioco albă, de unde și numele de Ziua albă. Însă acum lenjeria a devenit un cadou foarte comun. În cultura chineză, există un omolog al Zilei Îndrăgostiților numită Ziua Saptelor, potrivit legendei "Ciobanului și Țesătoarei Menajeră" care s-au găsit în Rai în ziua a șaptea a lunei a șaptea a calendarului lunar. Odată era un împărat român al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe
Ziua îndrăgostiților () [Corola-website/Science/303227_a_304556]