4,753 matches
-
zorile vieții, într-un decembrie fără zăpezi, când soarele meu arunca o privire înapoi, înainte de a începe să asfințească pe sub bulbuci de nori și cioburi de cer albastru. Voiam pentru el o educatoare care știe că oamenii sunt arbori ce țes pe sub pământ rădăcini tari, chiar în locul în care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței lor finite
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1170 din 15 martie 2014 Toate Articolele Autorului ciob albit Și cerul dând lumină din pulbere de stele răstoarnă fire albe din ninse primăveri, și-aruncă peste-ntinderi luciri de lună grele să țeasă-n canavauă un azi ce n-a fost ieri. Și eu sunt cer ca tine, pământ ce poartă-n sine izvorul unui munte și-un ciob albit de stea, mă doare iar durutul uitărilor din mine și iarna care urcă
CIOB ALBIT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1394896891.html [Corola-blog/BlogPost/353612_a_354941]
-
atinge pe furiș, cu mângâierea florilor de salcâm, împletindu-mi în plete surâsul tău enigmatic.Azi, cerul e ca o mare însetată de gustul țărmului mult iubit. Îl privesc cu mirarea și bucuria unui copil... cu zâmbetul îi ating inima țesută din lacrimile îngerilor. Respirația verii are parfum de iarbă proaspăt cosită și gust de fragi sălbatici. Am așteptat cu ardoare atingerea catifelată a verii, să ies în grădina casei mele în care au înflorit o multitudine de flori ce amețesc
VARA-I ACOLO UNDE SIMŢI CĂ TRĂIEŞTI de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 by http://confluente.ro/Vara_i_acolo_unde_simti_ca_traiesti_elena_lavinia_niculicea_1343310144.html [Corola-blog/BlogPost/350177_a_351506]
-
să te pețească, Soarelui să-i povestească, Soli spre cer și spre lumină, De frumoasa ta grădină ! Dar timidă, Primăvara, îi răspunde: - Surioara mea mai mare, nu te teme ! Pentru toate este vreme ! Vreau întâi rochița nouă Să mi-o țes în timp ce plouă Din a ierbii firicele. Pun la gât muguri-mărgele, Iar apoi îmi prind în păr, Roze și-albe flori de măr. Sigur că așa gătită, Cu culori împodobită, Voi fi cea mai mândră-n rochia Pusă-n ciuda Babei
SFADĂ ÎNTRE SURORI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1425622286.html [Corola-blog/BlogPost/382715_a_384044]
-
454 din 29 martie 2012 Toate Articolele Autorului 27 /28 Martie 2012 În Apusenii mei, crescuți din Dor, Mereu cu freamăt de răscoală sfântă, O mamă scoate pâinea din cuptor, Mâinile ei de-o viață tot frământă. Într-un ștergar, țesut din anii grei, O învelește ca pe-o rugăciune Și semnul crucii peste jertfa ei Cu grijă și evlavie îl pune. Îi vine-acasă iar de sărbători Copchilul cel plecat prin țări străine, Suflete-al meu, de ce te înfiori? Mirosul cald
POEMUL DIN PÂINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 454 din 29 martie 2012 by http://confluente.ro/Poemul_din_paine_nicolae_nicoara_horia_1333001980.html [Corola-blog/BlogPost/359738_a_361067]
-
focul pe ploaie uneori și destul de greu și zgribulind de frig am fost și pe Dălina cu oile și mieii unde pe vremea aceea era o neviscă ce prindea păsărele probabil pentru puii ei cu mieii și oile-mpeună ziua era țesută cu flori și cu jocuri cu trâmbița ce legăna așa de dulce melodia aceea de primăvară subțire așezând-o cu atâta drag pe lambriuri de vânt Lornițul cu ochii mari ne privea pe sub sprâncene înscriindu-ne mersul pe degetele tale
MIREASMĂ ARDELEANĂ--BOGATA DE JOS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1496917050.html [Corola-blog/BlogPost/378154_a_379483]
-
stiut cântând : -Iisuse, dulcea mea lumină ! Și m-am văzut că pasărea zburând Ușoară către zarea cea senina... ● -Floricica, floricica, Te văd firava și mică, Spune-mi cine te-ocrotește? -Domnul meu și-al tău, firește. -Floricica, floricica, Cine-ți țese haină ta Cu petale de rubin Și cu praf de aur fin ? -Cine-i meșterul măiastru ? -Dumnezeu din cerul albastru ! -Spune-mi cine te hrănește Și cu roua te stropește ? -Cin’te crește din pământ Și te leagănă în vânt ? -Domnul meu
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Pierdut_si_rscumprat.html [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Lacrimi pe cuvânt./ În fracul ei, din ochi sorbindu-și mirii// tot dorul viu de mamă-l puse-n cânt.( Biserică cuvioasa Parascheva )“. Abstractizarea discursului paradoxal dintr-o maximă tensiune spiritual, sonetistul plonjează cu îndrăzneala în simbolismul ascensional.Noțiunile-simboluri se țes maiestos și ceremonios într-un material liric de preț, referențial. Un planb secund ascunde obscuritățile voite, un mister modernizator, imprecizia obiectului (androginul? Un El?, o Ea? ). În dualitatea creațiunii virtutea este femenină, iar păcatul masculin, iar trunghiul(cei doi bărbați
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
în cele ce sunt/ Și-n cele ce mâine vor râde la soare.” Dar cine mai are puterea să râdă intr-o Mare de Tristețe? Numai demenții. Și partidul suprapus peste „statul de drept” ne-a izolat de restul lumii, țesând continuu aceeași pânză de păianjeni, rând pe rând am fost prinși toți în ea, legănându-ne precum Elefantul copilăriei noastre și treziți din neant printr-o luciditate echivocă; doar poezia ne mai alină avuția țării pierdută sub ochii noștri larg
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
despică ziua în zori de întuneric, citind ce a scris filosoful, realitatea desfrunzește neantul, iar ramul se usucă-n ornic. Izvorul unui delir atins de dispreț, îți amintește doar că exiști, se îngroașă nesfârșitul nopții, cu o pânză de păianjeni țesută de aceeași comuniști, și ne îngropăm de vii în clipa vieții. Câte motive au filosofii să se întoarcă în chinul neînțelesului, iar poeții în plânsul sălciei! Oare ei cum or fi înțeles cuvintele Mediocritate și Sărăcie într-o continuă batjocură
ARTA CUVÂNTULUI de MARIA COZMA în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_cozma_1410633494.html [Corola-blog/BlogPost/361954_a_363283]
-
Acasa > Strofe > Atasament > ZĂPEZILE IUBIRII Autor: Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Zăpezile iubirii Sufletu-mi fulguie precum primăvara Cireșii în floare când ning pe pământ Iarna iar țese naturii podoaba, În al dragostei sunet, cântec tăcut. Alb mi-e veșmântul și versul cu soare Și ninge cu mine iar pe pământ Parcă-s o floare și-mprăștiu petale, Zăpada iubirii în troiene s-aduc. Zâmbet de stele cules-am
ZĂPEZILE IUBIRII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1453044213.html [Corola-blog/BlogPost/373742_a_375071]
-
care trăirile simple și curate te cheamă cu vocea lor interioară de nestăvilit?! Mă întorc iarăși acolo unde vietuiesc în adâncul trăirilor mele. Nu pot să mă sustrag chemării locului natal întipărită în veșnicia timpului. Mă fură gândurile și se țese un dialog cu oamenii peste timp, un dialog cu însuși timpul și din când în când, fac câte un popas la câte o clipă prea repede trecătoare peste care a alunecat un licăr de lumină. Și cuprinsă de farmecul unei
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_prin_romania_elena_buica_1385635283.html [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
în schimb, ca unică certitudine, decat dăruirea de sine. O dăruire care poate fi balsam miraculos, turnat peste răni vechi și profunde: „Le mângâi tandru, tâmpla, de dragoste flamanda,/ Dorința de-a învinge mă strădui să le-o dărui/ Și țes din fire pânză speranței de izbândă/ Rămân cu ei alături, că tot ce-i rău să birui” (Dorința). Ca efect al acestei funcții, exclusiv curative, transpare bucuria împlinirii prin fiecare vers, explozia de sentimente generând renaștere spirituală: „Un zumzet sălbatic
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
preparate din brânză. Postul care începea se mai numea și „Păresimile Paștelui”. În lunea ce urma numită și Luna curată, se curăța casa, purificându-se prin tămâiere, apoi se instala războiul de țesut, iar bunicuța se apuca de lucru. Bunicuța țesea pânza fină pentru cămașa de Paști al lui bunicuțu, dar și pentru ia ei, pe care aveau să le îmbrace la Paști. Pe cămașa lui bunicuțu Marin erau cusute „șabace”, iar pe ia, albă ca zăpada, a dragei bunici, râuri
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 by http://confluente.ro/Purani_de_videle_traditii_de_floarea_carbune_1367566522.html [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
așezau frumos în capitole de roman. La data vizitei mele, doctorul avea în lucru vreo trei romane, unele cu peste o sută de pagini deja scrise. Din fiecare roman mi-a citit câteva fragmente, deosebit de interesante. Toate erau scriituri captivante, țesute pe canavaua unor subiecte fascinante. Plăcerea egoistă de a fi primul cititor m-a îndemnat să-i cer o copie la imprimantă a unui roman mai scurt, pe care abia îl terminase și nu apucase să-l publice. Deși romanul
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
îndemnat să nu preget, să starui și să mă zbat. Am terminat aproape tot ce-am început. Grădinița, școala primară și gimnaziul le-am parcurs în târgul meu-Drăgășani, cel mai iubit loc din lume, în care am visat și am țesut primele gânduri, să zbor, să cutez, să aflu câte ceva despre viața și timpul meu. Din „gara lui mică” am plecat spre Râmnicu Vâlcea, unde am absolvit liceul „Alexandru Lahovari” (1946) și apoi, prin Piatra Olt, răscruce de drumuri, am luat
NICU T.ALEXIS, PERSONALITATE DISTINSĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nicu_t_alexis_personalitate_distinsa.html [Corola-blog/BlogPost/354352_a_355681]
-
poezia de iubire degaja atâta feminitate încât poate trezi dorința în fiecare bărbat să întâlnească o asemenea femeie în viața lui. În timpul lecturii, versul devine muzica și te lași furat de vraja sonoră. Georgeta Resteman este născută poeta, parcă toată țesută din versuri, încât te întrebi, cum de s-au revărsat asupra ei chiar din prima tinerețe. Stăpânind meșteșugul de a scrie versuri, poeziile ei curg fără piedici și ne dau impresia că le scrie cu cea mai mare ușurință lăsând
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
copilăria tocitului, n-am renunțat la splendorile vârstei aceleia ca să ies prima la învățătură zdrobindu-mi mintea numai și numai cu lecțiile. Peripețiile copilăriei sunt miezul, culoarea, mierea parfumată a amintirilor copilăriei. Vorbește despre ele. Minunată mi-a fost copilăria! Țesută de peripeții la fiecare pas! Ne adunam toți copiii din sat când mergeam cu vitele, ne luam cu joaca și uitam de ele, scăpându-le în holdele de porumb, în lanurile de grâu, în laturile de sfeclă roșie, cartofi și
MARIA TĂTARU. CONVERSAŢIE CU DOMINANTELE MIRAREA ŞI SINCERITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1474712642.html [Corola-blog/BlogPost/373892_a_375221]
-
care s-au întâmplat în trecut. Este știința societăților umane-spunea istoricul francez Fustel de Coulanges. Amintirile lui Dumitru Sinu sunt o părticică din istoria emigranților români, o istorie încă nescrisă. Oameni ca nea Mitică sunt legende vii, iar viața lor țese istoria și traiectoria societăților umane în care au poposit, s-au integrat și asupra cărora și-au pus amprenta. Viața românilor din Occident este un amestec armonios de cultură și tradiții natale, cu cele ale țării adoptive. Dumitru Sinu, alias
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... (CAPITOLULXXVI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_sinu_franturi_de_viata_opinii_amintiri_capitolulxxvi_.html [Corola-blog/BlogPost/342541_a_343870]
-
vâlcele, Răsună spart, glas cocoșesc. Pălit de ziua ce-o să vină, În negrul lui că de catran, Cerul spre roșu se înclină, În marginea de Bărăgan. Ziua se-aprinde și mai tare, Se-mbujoreaza feciorelnic. Soarele, da s-apara-n zare, Și țese zori peste-ntuneric. În lunca, Dunărea albastră, Ridică zbor de cormoran, Și vară bate la fereastra, În marginea de Bărăgan. CÂND DUMNEZEU TACE, EU ÎNTREB Te-am căutat de atâtea ori Pe-acolo, pe unde știam eu, Fie-n icoane
NU POT SĂ PLEC (POEME) de MIHAELA NEACŞU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_neacsu_1400786260.html [Corola-blog/BlogPost/360298_a_361627]
-
zi de vară, mai târziu, înspre amiază, capsulele de bumbac puf alb etalează. Câteva zile mai trec, șorțu-n brâu îmi pun și culeg bumbacul că-i matur acum. După ce l-am dărăcit și în fir l-am transformat îl vor țese în războaie fetele bălaie. Cămăși, fuste, ii frumoase cu arnici brodate vor găti flăcăi și fete chiar la noi, în sate. C-așa-i portul românesc de mână lucrat, ești mândru și fericit când l-ai îmbrăcat. ZI DE VARĂ
A FOST CÂNDVA... de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 129 din 09 mai 2011 by http://confluente.ro/A_fost_candva_.html [Corola-blog/BlogPost/344279_a_345608]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > POVESTE Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1461 din 31 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Once upon a time... a fost odată O copiliță într-un mic ținut; MOON domnea atunci în lumea toată Și țesea zorii, ca pe-un azimuth. Și-așa creștea fetița într-o zi, Cât ceilalți se-nălțau cam în vreo trei; Tot descântând steluțe, ea urzi, Slove aldine în vechi clopoței. Și... chicotind cu struna de major. Și-a-nchipuit palatul
POVESTE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1420027630.html [Corola-blog/BlogPost/374391_a_375720]
-
Autorului Plină de finețe cuprinde ziua, Cu a ei tandră înfățișare, Privește adânc în ochi umbra, Și-o petrece la culcare. Luna, doamnă dezmierdată, Apare în a ei veșminte, plină. Să domnească o noapte întreagă, Peste beznă și lumină. Noaptea țese pânze-n stele, S-acopere o amintire. Mii de taine amoroase, Gânduri pline de iubire. Ea hrănește multe doruri, Le ascunde între stele. Și tu ai în taină amoruri, Să privești luna cu ele. Luna-n veșmintele ei negre, Se
SĂ-NTOARCĂ BEZNA ÎN LUMINĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1425628896.html [Corola-blog/BlogPost/382712_a_384041]
-
starea gazoasă, fără a mai parcurge sarea lichidă, în viață lucrurile sunt mai complicate, linia dintre normalitate și patologic fiind foarte subțire, o sublimare prea îndelungată ducând la acumularea unor tensiuni și frustări insuportabile. Dar, mai bine, să exemplificăm: ai țesut în juru-mi o pânză de păianjen te simt undeva aproape la pândă într-o scorbură a minții ți-aud bătăile inimii mușchii încordați ești ca o văduvă neagră flămândă într-o zi mă voi lăsa devorat pentr-o clipă de
3 CURENTE LITERARE MINUSCULE ȘI MANIFESTUL SUBLIMISMULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1482118923.html [Corola-blog/BlogPost/374351_a_375680]
-
așa cum a făcut-o de atâtea ori.... ,,Doamne! Transformă-mi cuvintele într-o mângâiere pentru aproapele meu, ca să pot șterge cu ele lacrimi așa cum faci Tu cu mine. Dă-mi putere să ajung la inima lui prin intermediul versurilor, a cuvintelor țesute cu fir de aur din inima mea încărcată de dragoste. Căci cea mai mare comoară ce o pot descoperi în ei, o văd reflectată în mine. Ajută-mă să fiu mereu sfeșnicul aprins de Tine, din care să ia lumină
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/_rugaciunea_cornelia_viju_1330981823.html [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]