1,113 matches
-
se află patul pe care este expusă zestrea de nuntă pentru fete (perini, țoale), lada de zestre, dulapuri (parseghiuri), pe pereți icoane cu ștergare deasupra, peretare țesute în război pe fond negru cu flori decorative, oglindă, masă, la geamuri perdele țesute sau cusute, preșuri pe jos. În casa din mijloc sunt expuse: război de țesut, urzar, vârtelniță, sucală, canapei, o masă cu scaune, un pat pe care dormeau copiii, a cărui saltea era plină cu pănușuri sau paie. La pat se
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
cele mai noi au motive florale, pieptar din piele de miel cu lână pe interior și cănaci (ciucuri), uioș (suman) din lână neagră, țesută în război și dusă la piuă, ițari albi din lână, cioareci (șoareși), pantaloni din pănură, lână țesută și dată la piuă, opinci în trecutul îndepărtat și topănci (pantofi din pănură neagră ce aveau pe tălpi bucăți de pălărie). Femeile din Solovăstru au pregătit în cinstea ediției din acest an a Festivalului Văii Gurghiului mâncăruri tradiționale specifice acestei
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
în care firele de bumbac sunt amestecate cu cele de cânepă sau este țesută numai din cânepă), cusută cu bumbac și mărgele, în motive florale și naționale, de culoarea florilor, cu șipcă (dantelă) din bumbac la mânecă, poale din bumbac țesut, cu ajur (șurel) sau încheiate cu cheiță, în partea de jos cusute cu motive naționale și șipcă (broderie), catrință cu trup vânăt, țesută în război, din păr tras (lână lungă, trecută prin dinții unui darac micuț de casă), cu motive
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
deosebit poezia creată de Chirteș Alexandra, prin care nepoata dumneaei Chirteș Loredana își prezintă costumul: „Acest costum este format din cămașă cu ciupag, cu umăr și cu cheiță. Jos are dantelă adunată în obinzâcă (la gât) și pânză în război țesută. Se leagă cu doi cănaci, fundiță din ei să faci. Port pieptar peste cămașă din piei de oaie lucrată. Roată-i pusă o betea cusută tot cu mâna, tot cu flori viu colorate Și cu bănuței aranjate. Șurțul mi-i
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
care s-au trezit și urcă în cer vârful lor mare și sunt acum în activitate intensă, luminând tot văzduhul. Când rasa aceasta ciudată de Zburători și de Arhonți înșelători, de Oameni demoni și de Oameni îngeri, vor termina de țesut pânză de păianjen ( al acestui straniu Internet-celest ), acești Oameni demoni din spațiul sublunar ne vor închide pe toate în niște case cenușii și pătrate, pe un pământ sterp, otrăvit de OMG - Monsanto și în acele case vom muri de foame
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, un nou român al scriitorului CORNEL BOTEANU, intitulat IOVANA. Că un erudit ce se vădește a fi, CORNEL BOTEANU abordează - sub pretextul unei povești cu un ethos special (prin care transpare iubirea țesuta cu fir alb de borangic) - atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA EPOSS A EDITURII ARMONII CULTURALE: CORNEL BOTEANU [Corola-blog/BlogPost/364804_a_366133]
-
a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, un nou român intitulat IOVANA, al scriitorului CORNEL BOTEANU. « Că un erudit ce se vădește a fi, CORNEL BOTEANU abordează - sub pretextul unei povești cu un ethos special (prin care transpare iubirea țesuta cu fir alb de borangic) - atât redescoperirea, transcrierea, interpretarea unor mituri ancestrale, cât și (re)aducerea în atenția publicului cititor a frumuseții graiului autentic din zona Olteniei (romancierul - originar fiind din Baia de Arama, Mehedinți). Construind un epos bine structurat, străfulgerat de
– „IOVANA” (ROMAN) DE CORNEL BOTEANU (BAIA DE ARAMĂ) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364891_a_366220]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > TATA Autor: Alexandru Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1503 din 11 februarie 2015 Toate Articolele Autorului destrămare destrămare a pânzei țesută ca un vis atât de departe să fie al tău atât de viu că ai fost acolo. aplecat peste copilărie tata șoptea o rugăciune când adormeam și cuvintele făceau un pod între el Dumnezeu și mine cel dincolo de somn. un
TATA de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366460_a_367789]
-
caută/pe o corabie zburătoare/în ploaia de aur/a amurgului” - adică, în Viața glorioasă, de Dincolo de Ierarhiile Cerului, oricând amurgitoare!) este un alt simbol para-biblic și ocult, care este utilizat, pentru lucrarea sa alchimică, de N.N. Negulescu: „Au cele țesute/pe văi retrase în rugăciune/ strălucirea smaraldului ceresc” (cf. Culegătorii de seri, p. 12). Smaraldul”: ) este piatra luminii verzi, ceea ce îi conferă atât o semnificație esoterică, cât și putere regeneratoare. ( ... ) Chezășie a fertilității( ... ). Pentru alchimiști, era piatra lui Hermes, crainic
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
curat și rece al odăii, se înfrățește cu penumbra în dunga firului încheiat ce parcă joacă îndrăcit, fără astâmpăr. Pe un ecran nevăzut, personagiile de pe carpetă sau de pe flanelul de lânică începute în după amiaza asta se înfiripă o legendă, țesută și coniventă cu miracolul mișcărilor de mână ale țărăncii c-un singur nume din Muscelul de ieri și de azi, dintotdeauna. Nu știe că guvernanții i-au refuzat dreptul la înființare după ce Ceaușescu a împărțit țara în județe iar pe
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza cearceaful pe pat, peste el așeza o cuvertură din lână în diverse culori, țesută și ea în război, în multe ițe, până la partea croșetată, ca să se vadă frumusețea de dantelă. Și, ca orice copil care făcea prostii în copilărie, am făcut și eu. Mai târziu mi-am dat seama ce-a fost în sufletul
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
a avut tăria în timpul bestialităților din închisoare să nu trădeze pe nimeni dintre oamenii de mare omenie care au riscat adăpostindu-l timp de șapte ani. Gânduri de prețuire păstrez și prietenului nostru comun, profesorul Teodor Damșa. Tuturor acestor oameni țesuți din lumina, le trimit în gând, aici pe pământ sau în înaltul albastrului senin cele mai luminoase gânduri, calde sentimente și deosebită prețuire. Mă consider un om norocos fiindcă am întâlnit în calea vieții asemenea oameni. Elenă Buică - Buni Referință
OAMENI CARE AU FOST, ARTICOL DE ELENA BUICĂ-BUNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361562_a_362891]
-
le vedem vreodată. Însemnările scriitoarei Milena Munteanu te cuceresc de la bun început prin felul în care știe să descopere partea de poezie a locurilor, să citească evenimentele care refac istoria unor popoare, trecutul glorios al unor localități, poveștile unor clădiri țesute și păstrate în tainițele timpului, căci autoarea străbate locurile făcând cunoștință cu lumea prin senzații, imagini și idei. Ducându-și existența într-un mediu cultural exact, Milena Munteanu știe să stăpânească exuberanța în fața imaginilor locurilor vizitate, poate să-și tempereze
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
a devenit cu timpul drago, iar termenul pede se va transforma în bete. Bete, folosit în unele zone din Oltenia are înțelesul de mulțime, adunare, însă simbolic acest cuvânt se pare că avea să denumească, mai târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
și prin voința creativă a așternut pe hârtie o lucrare de dimensiuni și structură echilibrată care o impun decisiv ca pe o romancieră matură și dotată cu arta comunicării pe teme majore. De aici dramatismul cu accente elegiace sau tragice țesute abil în proza sa. Valentina Becart scrie, atât poezie cât și proză, nu pentru că e la modă să scrii, ci pentru că are ce comunica cititorului - mesajul vieții sale rezonează în reverberații cu cel al cititorului actual. Citind romanul, nu poți
APARIŢII EDITORIALE. VOL. JERTFĂ DE SEARĂ ( PROZĂ),AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350530_a_351859]
-
vorbe fără șir, suspină, Trezite de o boare trecătoare. Un val se lasă și lumina scade: E oglindirea serilor trecute, Iar muntele înalță colonade. Când liniștea coboară în volute, Să mergem prin bizarele arcade, Sub bolți cu stele și mister țesute. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Bolți cu stele / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 364, Anul I, 30 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BOLŢI CU STELE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351098_a_352427]
-
fi/ Căci ard de dorul buzei tale/ Și mor încet, cu orice zi/ Pierdută-n nopțile astrale.” (Întrebări). În tot acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline de romantism, cu parfumuri de clasicism, printre ritmurile cu îndemânare țesute, se întrezărește povestea unei vieți, ce nu trebuie percepută ca pe o poveste tristă, ci ca pe o bucurie zidită întru cuvânt, spre zămislirea poeziei autentice. Și pentru ca urcușul poetului să fie ascendent, reiterăm concluzia lui Octavian Paler: „Uneori, omul
NOI APARIŢII LITERARE ÎN COLECŢIA „LIRIK” A EDITURII ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352088_a_353417]
-
fi/ Căci ard de dorul buzei tale/ Și mor încet, cu orice zi/ Pierdută-n nopțile astrale.” (Întrebări). În tot acest ansamblu arhitectural, ridicat de poetul albean, cu versuri pline de romantism, cu parfumuri de clasicism, printre ritmurile cu îndemânare țesute, se întrezărește povestea unei vieți, ce nu trebuie percepută că pe o poveste tristă, ci ca pe o bucurie zidita intru cuvânt, spre zămislirea poeziei autentice. Și pentru că urcușul poetului să fie ascendent, reiteram concluzia lui Octavian Paler: Uneori, omul
„IUBIRI DE TOAMNĂ TÂRZIE” DE VICTOR BURDE (ALBA IULIA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352093_a_353422]
-
știu pe unde au ajuns dar mie îmi erau tare dragi, sper că nu le-a înghițit focul deoarece nepăsarea n-are inima. Era rândul nostru apoi al fetelor să pregătim florile, să le așezăm pe suporturi de lemn , ștergare țesute sau cusute de fostele eleve acum ajunse mame urcau proaspăt spălate pe pereții văruiți , albi precum laptele.Școala arată ca și o casă primitoare pregătită pentru o mare sărbătoare și era sărbătoare, începutul unui nou an școlar ! Un climat modest
INVITAŢIE LA...CARTE! de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356027_a_357356]
-
în dezordine, fără să constituie încă un roman sau altceva bine definit. M-am apucat deci să citesc într-o doară și, brusc, am simțit că nu mai pot lăsa hîrtiile din mînă. În amestecul acela de impresii și întîmplări țesute haotic în jurul unui personaj destul de șters și lipsit de importanță epică (un anume Adam Fîntînă), apăreau amintirile lui Marin despre tatăl său, despre țăranul de cîmpie, așa cum trăia el, cu sărăcia și hîtroșeniile lui, înainte de comunism și de colectivizare. Imediat
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
are parfumul săruturilor tale să simt atingerea gândurilor tale din diminețile fierbinți de vară. iubite, simți cum sufletele noastre dansează pe melodia tainelor vieții care sparge stânca tăcerii de ieri? vreau ca noi, să amăgim timpul hain cu un vis țesut, cu fire de suflet albastru sa prindem aripile veșniciei în zborul liber al dragostei. Referință Bibliografică: În valuri de iubire / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 299, Anul I, 26 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
ÎN VALURI DE IUBIRE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356778_a_358107]
-
loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată câteva exemple: a ți se face pielea găină:”A fost pe-aici odată un Horea / Vi se face pielea de găină? “( p. 104 din
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
Nu le spun bunico, ăsta este secretul nostru, chicoti Alexia. - Pe toate paturile, mama avea cearceafuri țesute din fir de borangic iar pe margini cususe dantele croșetate de ea. Peste cearceaf punea cuverturi din lână, cu diferite modele și culori, țesute tot de ea, în război. Am rămas singură în casă. Nu știu ce mi-a venit și am luat foarfeca și am tăiat toată dantela de la cearceafuri. Când a venit mama în casă, a rămas înmărmurită văzând mormanul de dantelă în mijlocul camerei
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
al sufletelor românilor, mai ales ale celor dezrădăcinați și arzvârliți în lumea cea mare și plină de necunoscut! „EL DESCONOCIDO”, cartea lui Marin Trașcă, un necunoscut care reușește să se facă cunoscut și mai bine printr-o suită de relatări țesute sensibil cu fire de trăiri autentice din propria-i experiență de viață, păstrând intactă cea mai de preț moștenire a neamului nostru - spiritul și curățimea românului adevărat, demnitatea și dragostea pentru „rădăcinile” din care a crescut „arbore”. Reușisem să-i
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
care se ascunde o știință a observației ce conturează o atmosferă halucinantă, întinsă, precum un miceliu, asupra amintirilor.” De dincolo de neguri “ e, în acest sens, romanul unei umanități dinamice, cu psihologii contorsionate și răvășite. Universul epic e abstras, izolat și țesut, din pânza imaginației ritualice. Mama Florica, Florin bolnav de inimă care face operație pe cord, Lăpușorul ce se bucură că are un băiat, dar căruia îi moare soția, Alexandra ce iubește pe Doru, Turbatu, Căpitanul, sunt personajele ce tangențiază cu
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]