32,884 matches
-
sunt într-o singură culoare, altele în mai multe culori, frumos îmbinate și armonizate cu diverse motive florale. Alături găsești diferite obiecte de artizanat, iar dacă dorești să pătrunzi în locuința lor și să vezi cum arată un război de țesut, localnicii te invită cu plăcere, mândri că opera lor este admirată și recunoscută nu numai de conaționali dar și de străini. Tot în această zonă nordică se află Biserica Săpânța-Peri, construită din lemn, unde au ocazia să admire cea mai
ALTARUL SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maramuresul_altarul_spiritu_ion_nalbitoru_1378061932.html [Corola-blog/BlogPost/340547_a_341876]
-
astral, Alint de vis din zări celeste Nuntită-n zborul sideral. Dor rătăcit sfințit prin foc Netulburat de anotimp, ... Citește mai mult Cum înfloresc din nori migdaleStropite cu polen de vis...Chemări din puncte cardinaleAdie-n lacrimi de cais.Motiv țesut de bucurie, Desprins de nuferi din colind,Crepuscul de lumină vieîn podul palmei strălucind.Poteci de crini din alte lumiRefac ades prin ochi de mag,Înmuguresc în timp ce dormi,Te-ating o clipă, îmi ești drag!Stea de safir îți dăruiesc
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
rezultatul unei analize imperfect, dar unite între ele se ajunge la metonimie: o farfurie de fasole. Când se acceptă partea pentru întreg dintr-o “neglijență “, sau lene a gândirii, se obține o sinecdocă, ca, de exemplu, ițe pentru război(de țesut ). de raportul dintre cauză și efect. Văzut de mine astfel: în general se cheamă imagine tot ce-ți poate trezi în minte o idée care să dea naștere unei expresii, se mai întrebuințează și atunci când, sub puterea unei emoții puternice
ROLUL METAFOREI CA LIMBAJ FIGURAT ÎN POEZIE, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Rolul_metaforei_ca_limbaj_figu_al_florin_tene_1360133914.html [Corola-blog/BlogPost/341347_a_342676]
-
cu gândul prin poghiazuri și la țâncul pământului singur în hectar, mai am oleacă de umblat încolo și încoace, fără să merg. Stau întins pe țolice, învelit cu plapuma. Ce plapumă frumoasă a făcut mătușa cea mare la războiul de țesut! Lângă mine stă un oleandru cu flori albe. Stă și tace. Mai încolo, la marginea păpușoilor din grădină, stă un măr dulce și un măr mălăieț. Deasupra, sub streașina veche și huruind de amintiri, doarme un cuib de rândunică plin
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) by http://balabanesti.net/2012/11/22/tancul-pamantului-si-hectarul-cu-papusoi-iiiiv/ [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
anual de Muzeul Etnografic al Transilvaniei, fiind dedicată în principal copiilor și tinerilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani, dar în egală măsură destinată tuturor celor interesați în deprinderea tainelor mesteșugărești. Pe parcursul taberei, participanții vor învăța arta cusutului, țesutului, olăritului, picturii pe sticlă, a icoanelor, confecționarea podoabelor din mărgele, toate sub îndrumarea unor meșteri populari, precum și a personalului de specialitate din cadrul muzeului. - MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI - PARCUL ETNOGRAFIC NAȚIONAL "ROMULUS VUIA" - TĂIETURA TURCULUI F.N - INFORMAȚII: TEL: +40.264
Tabără etnografică de vară la Muzeul Etnografic al Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/429/tabara-etnografica-de-vara-la-muzeul-etnografic-al-transilvaniei [Corola-blog/BlogPost/100005_a_101297]
-
a se ajunge în punctul acela, hotărât de Sus, după cum spun bătrânii. Mătușa Nicolița era sora mamei și, neavând copii, dorea s-o ia pe lângă ea când și când, s-o mai ajute la treburi, și ea s-o învețe țesutul la gherghef, diferit de cel la războiul tradițional și, eventual, să facă o școală de menaj, cum era pe vremea aceea ; gândea că i-ar fi prins bine. O luară băieții, frații ei, când plecară din nou la oraș, unde
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487576811.html [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
lucreze la gherghef. Aici cunoscu două surori care veneau și ele să învețe ghergheful de la mătușa Nicolița. Lucrau toate trei și legară repede o prietenie frumoasă, fiind cam de aceeasi vârstă. Fetele, Elisa, Margareta și Aristița, nu numai că învățau țesutul , dar petreceau timpul liber împreună, mergeau prin oraș , la cumpărături sau la plimbare. Până la urmă, Elisa cunoscu familia lor, fiind invitată în vizită de Florii , la onomastica Margaretei, acasă la ele. Aici revăzu pe fratele lor , ceva mai mare ca
ARPEGIILE DESTINULUI de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/florica_patan_1487576811.html [Corola-blog/BlogPost/375462_a_376791]
-
amestec. Tocmai această bază culturală a făcut ca proiectul politic să reziste timpului dar mai ales multiplelor încercări ale unor actori politici externi de a-l revizui și anula; ultimele având loc chiar în ultimul deceniu al secolului trecut. Acest țesut cultural românesc este foarte special întrucât adună într-o unitate indestructibilă două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/paul_polidor_1411717085.html [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
multe altele, mi-am dat seama că experiența trăită este una de neegalat. În urmă cu câteva zile, am intrat în contact cu Our BodyUniversul Interior, expoziția care aduce în premieră la Cluj Napoca corpuri conservate cu ajutorul impregnării polimerice, care prezervă țesuturile și organele la un nivel microscopic. Nu vreau să vă dezvălui prea multe din surprizele care vă așteaptă în spațiul expozițional special amenajat în incinta parcării Iulius Mall, dar eu una, voi mai vizita cel puțin o dată Our Body până în
Our Body by http://www.zilesinopti.ro/articole/9956/our-body [Corola-blog/BlogPost/99256_a_100548]
-
zahăr (de șase ori mai mult decât în urmă cu 200 de ani, înainte de descoperirea zahărului). De fiecare dată când mâncăm, în sânge se eliberează o cantitate de insulină. Unul din rolurile insulinei secretată de pancreas este de a ajuta țesuturile (în special cele musculare) să consume glucoza din sânge. Consumul dulciurilor între mese, expun ficatul la insulină pentru perioade prea lungi, iar printr-un mecanism complicat, în timp, ficatul trimite în sânge celule adipoase care fac celulele musculare rezistente la
DESPRE ZAHAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_zahar_dalelina_john_1349936274.html [Corola-blog/BlogPost/346409_a_347738]
-
utiliza combustibilul în surplus. Obezitatea se instalează la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, deși zahărul nu este atât de bogat în calorii, dar perturbă ehilibrul hormonal, ceea ce duce la creșterea apetitului și la dezvoltarea în exces a țesutului adipos, apariția celulitei, etc. O serie de alte boli cum ar fi: reumatismul, anemia, astenia, cancerul, sinuzita și rinita cronică, tulburările hormonale, degenerescența osoasă, scleroza multiplă se agravează ca o consecință a consumului de zahăr și se retrag ca prin
DESPRE ZAHAR de DALELINA JOHN în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Despre_zahar_dalelina_john_1349936274.html [Corola-blog/BlogPost/346409_a_347738]
-
rafturilor prin depozite, încît va fi nevoie de mai puțini oameni care să cutreiere coridoarele. De vreo 200 de ani încoace lumea spune ce vă spun eu, că ne pîndește epoca șomajului tehnologic, începînd cu luddiții, care zdrobeau mașinile de țesut în Anglia, acum două secole. Lumea se înșală. În țările dezvoltate economia reușește să le ofere aproape tuturor oamenilor locuri de muncă”. Mai multe detalii puteți vedea aici Potrivit lui Andrew McAffe, “Pe scurt, da, roboții vin să ne ia joburile
NOUA ORDINE MONDIALĂ: Schimbarea care ne va marca pe toţi by http://uzp.org.ro/noua-ordine-mondiala-schimbarea-care-ne-va-marca-pe-toti/ [Corola-blog/BlogPost/93753_a_95045]
-
din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin care obțineau pâsla utilizată mai ales pentru confecționarea bonetelor. Ulterior îmbinarea tehnicilor de țesut și a celor de prelucrare prin piuare a generat obținerea unor stofe cu calități excepționale și anume postavul. Tehnologiile rudimentare de obținere a postavului de casă cunoscute în antichitate au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Îți mulțumesc taranca română Ce te-ai păzit de „înnoiri” Că de tăișul straniului Tu nu ești preamărita, ca în mărețe fapte Dar tu ai în grija viața zi și noapte. Tu, care nu ai dat pradă flacărilor Războiul de țesut și prietena ai rămas Cu vegherea mirosului de pâine, a icoanei Ce stă și azi deasupra dăinuirii vetrei tale Cum stau cuibărite în ascunzișurile dinspre imnuri Cântecele de leagăn, doinele, baladele Lumini ale bucuriei extatice timpurii și târzii Ce ai
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
de mii lei, de către Direcția învățământului profesional din ministerul de resort - sub tutela căreia a fost un an, apoi trecând la Direcția învățământului primar di același minister. Mai primește dotații și din partea Ministerului Agriculturii, Direcția textile, constând din război de țesut, roată de tors, pieptenei, o meliță, fuioare de cânepă și câlți. Unitatea nou înființată nu avea din partea primăriei locale nici un fel de subvenție. Dar dispunea în schimb de un teren agricol de 5ooo m pătrați, ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
ca anexă trebuincioasă cantinei. Bugetul era dat de conducerea de la centru și consta în bani pentru lemne, burse și chirie. Celelalte cheltuieli erau asigurate din veniturile realizate în atelierele Centrului. Unitatea dispunea de un atelier de lucru de mână și țesut și unul de gospodărie (bucătărie), avea două posturi de maistre : pentru lucrul de mână pe Viorica Țulucescu, care a fost și directoare pe tot timpul funcționării acestui centru și o maistră de țesut, Maria Vasiliu. Din cadrul școlii de fete mai
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
un atelier de lucru de mână și țesut și unul de gospodărie (bucătărie), avea două posturi de maistre : pentru lucrul de mână pe Viorica Țulucescu, care a fost și directoare pe tot timpul funcționării acestui centru și o maistră de țesut, Maria Vasiliu. Din cadrul școlii de fete mai funcționau la acest centru trei învățătoare, plătite de către școala primară de fete : Filofteia Ștefănescu, care preda cunoștințe de cultură generală - partea umanistă, Maria Gh. Constantin responsabilă cu partea științifică și Elena Olteanu, maistră
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
Olteanu, maistră, absolventă a școlii normale de gospodărie. Cele două maistre se schimbau anual, rămânând permanent doar V. Țulucescu și Elena Olteanu. Spre sfârșitul ultimilor doi ani de război avem încadrate la lucrul de mână pe Nicoleta Rădulescu, iar pentru țesut pe Niculina Fălcescu., ultima stând doi ani, în timp ce în anul anterior 1942-1043 o găsim în acest sector pe Maria Mândrici. Au mai funcționat ca învățătoare care preda partea de cultură generală, Lucia Lixăndroiu, Lucia Bălan, Paul Alexandrescu (agronom). Ca obiecte
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
alcătuit prin comasarea orelor în zile de predare teoretică, câte două pe săptămână cu 5-6 ore pe zi și patru zile de activități practice, tot cu câte 5-6 ore pe zi având ca obiecte practice lucrul de mână (6 ore), țesut (6 ore), gospodărie (6ore). Clasele treceau prin rotație la fiecare din aceste ateliere, câte o zi pe săptămână. Întregul program avea un caracter practic deosebit de concret. Elevele înscrise la acest centru - pe bază de benevolenție dar și în urma unei selecții
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xiv_.html [Corola-blog/BlogPost/356414_a_357743]
-
să-l cutreier. Gândiți, semenii mei, frumosu-i fără capăt. Gândiți cât mai profund și mai ales. Eu visul ca pe-o creangă altoită-l capăt Și răspândesc cu el întregul Univers. În gânduri sănătoase inima-mi tresaltă, Din gânduri e țesut al meu destin. Iubirea stă cu ura în calea-mi laolaltă. De mare bucurie - și mari dureri se țin. Spre nenorocul meu - când norii dau năvală Și tot ce am măreț înnăbușă în ceață, Nu schimb nicicând țărâna cea natală
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
este cea mai cunoscută dintre toți sfinții ale căror moaște se află în țara noastră. Onomasticul grecesc paraskevi înseamnă „a cincea zi a săptămânii, vineri”. În tradiția populară „Sfântă Vineri” era considerată stăpâna peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Ocrotitoarea Moldovei adună an de an, la Iași, sute de mii de pelerini. Anul acesta, pelerinii se pot închină și la moaștele Sfanțului Vasile cel Mare, aduse de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași. Îngropată că
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie by http://uzp.org.ro/sfanta-parascheva-sarbatorita-la-14-octombrie/ [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
pe deal. Ascult cerul cum își duce rugăciunea prin cristale de suflet, sunt fan al albumelor cu frunze de stejar. Dacă îți voi povesti, cititorule, că port cămașa de anul trecut, să mă crezi. Înseamnă că nu am terminat de țesut... Referință Bibliografică: Prizoniera toamnei / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1416592908.html [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
catarsis) - ceea ce peiorative numim Misterie. Misterul (taina) este efficient ca lecție - pedagogie superioară - și a literaturii, - de a fi revelatoriu. Opera Omnia asta se cere a fi! Despre omul care scrie Textul, scrierea ne este, într-un alt înțeles, ecranaj țesut energetic, protectiv, sau altefel zis, pansament nirvanic, invizibil ... A scrie, este a recompune ceea se detsramă în mintea noastră, luptând să recupereze ce se pierde prin ființare, inel de inel, pe un alburn magic al omului - pom fructifer. Cum există
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_taina_scrisului_9_necesit_eugen_evu_1343213297.html [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
în lemn create de el pot fi amintite: „Capcana Dragostei”, „Tăvălugul morții”, „Străjerii”, „Lira”, „În fereastră spre absolut”, „Scara vieții.” Instalațiile sunt combinații de obiecte, inspirate din tradiție, aranjate după inteligența și imaginația autorului. De exemplu, dintr-un război de țesut vechi a făcut mai multe instalații. O instalație numită „Scară spre cer” are treptele făcute din lingurare tradiționale, pe fiecare treaptă sunt așezate diverse obiecte: cărți, ciorapi, documente vechi, îmbrăcăminte, iar în vârf se află o coroană din spice, asemenea
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1411149605.html [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]