996 matches
-
-dumneavoastră de unde ați învățat limba romani? Nu tot de la romi? În acest caz sunteți autodidact și dumneavoastră domnule profesor Gheorghe Sarău, pentru că romii niciodată nu și-au scris limba! Cu alte cuvinte, vin românii să-i învețe pe țigani limba țigănească, după ce în prealabil românii au învățat de la țigani. Și au pretenții să se numească profesori de limba romani. Romii autodidacți ca mine nu pot să-și prezinte cultura și propria limbă pt. că românii le-au FURAT limba, și îi
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
Și au pretenții să se numească profesori de limba romani. Romii autodidacți ca mine nu pot să-și prezinte cultura și propria limbă pt. că românii le-au FURAT limba, și îi obligă pe romi să învețe o nouă limbă țigănească inventată de români. Dacă așa stau lucrurile și eu pot să mă intitulez PROFFESOR NATIV de limba romani. Că este la modă în lumea țigănească să ne auto-proclamăm, regi, împărați..doar autodidacți nu vor să se recunoască unii români, dar
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
românii le-au FURAT limba, și îi obligă pe romi să învețe o nouă limbă țigănească inventată de români. Dacă așa stau lucrurile și eu pot să mă intitulez PROFFESOR NATIV de limba romani. Că este la modă în lumea țigănească să ne auto-proclamăm, regi, împărați..doar autodidacți nu vor să se recunoască unii români, dar îi acuză pe romii care vor să scrie despre limba și cultura proprie, că ei, țiganii sunt cei autodidacți. Au ajuns să vândă flori florarilor
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1467623493.html [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
acest pas- se resemnează, spunând: “Fiecare om are un destin al lui.” “Catalina, fir de iarbă” este povestea unei fete care este răpită de la părinți de niște țigani căldărari când avea un an și jumătate. Crescută în șatră, deprinde obiceiurile țigănești inclusiv pe acela de a da în cărți, inclusiv descântecul atunci când le amestecă. Trecând printr-un sat și fiind foarte cald afară, poposește la o casă de români pentru o cană cu apă. Îi propune femeii, pentru un bănuț, să
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1488098527.html [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
puricele e ql 'n ce se compară cu Akolong „soare“ în karimojong, kala, kolo, Kalynda. Cf. țig. piśom, pisom „purice“ ~ piišim „soare“ în naskapi (nat. amer.) pišum în montagneză, pisim în limba cree (în ambele „soare“, nat. amer.), Așadar, cuvantul țigănesc seamănă cu denumiri ale soarelui la indienii din America. După noi aceste nume ale soarelui la amerindieni se explică prin fenicianul šipiš „soare“ cu prima silaba decupata. Puricele cu r că în românește îl au turcii: pire, evreii parosh, coreenii
THE ORIGIN OF LANGUAGE.TO JUMP de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1442298667.html [Corola-blog/BlogPost/365621_a_366950]
-
și Demian Andreia au îmbrăcat și prezentat costume din localitatea Chioar, iar Balogh Luciana din Sălaj. Prezentarea costumelor specifice populației românești din zonă a fost străpunsă de apariția pitorească și originală a Patrisiei Moldovan din Chelința, care îmbărcată în costum țigănesc a dansat un grațios dans oriental. Fetele au recitat și interpretat poezii și cântece consacrate, dar și poezii și cântece create de ele. Astfele Grec Silvia a recitat poezia „Multe stele sunt pe cer/ Care toată ziua pier./ Și mai
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
fost cinstiți și corecți, ar fi prezentat și palatele de la Strehaia și din alte multe localități, ar fi prezentat mașinile de sute de mii de euro ale țiganilor, cavourile de zeci de mii de euro, interioarele de vis ale palatelor țigănești. Ar fi prezentat pe țigani cum vin cu elicopterul de acasă până la biserică să-și boteze copiii, bijuteriile și lingourile de aur ale țiganilor și multe altele de acest gen. Alta ar fi fost imaginea, pe care consumatorul presei britanice
„CINSTITA” PRESĂ BRITANICĂ de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_alexandru_stanciulescu_barda_1363925070.html [Corola-blog/BlogPost/349049_a_350378]
-
au o vedere mulsa în dialectologia practică: altă este diferența naturală a dialectelor dintr-o limba, alta este când în diverse țări se uită diverse bucăți din lexicul limbii.” Nu pricepem ce are mulsul vacii cu vederea distorsionată a lexiculul țigănesc. Dushlo înseamnă „muls” (masc.), poate vroiau să spună „dudalo”-„luminos”, „clar”. Doar o vacă poate fi dushli-„mulsa”, insă niciodată un bou. Geni(ț)ăla expresie „duślo dikhipen” spune multe despre abilitățile lingvistice a celor ce au redactat documentul. Nu
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1477377066.html [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
cred: oare cât timp le mai trebuie basarabenilor noștri să învețe a face deosebire între cultura lor națională și cea străină? La nunțile, cumetriile, alte petreceri familiale de la noi, în ultimii ani, se cântă mai mult cântece rusești și manele țigănești. Se dansează, la fel, mai mult după melodii străine... Aproape la toate nunțile la care am luat parte în ultimul an mi s-a cântat la prezentare ... marșul cu care sunt întâmpinați, de obicei, nuntașii, dar care îmi strică buna
CU OCHIUL DIN FRUNTE PRIVIT de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1473510866.html [Corola-blog/BlogPost/371387_a_372716]
-
Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii Beicii, cu influențe ungurești, face parte dintr-o suită de dansuri: „De-a lungul”, „Țigăneasca”, „Bătuta”, „Învârtita”, „Corcioșa”: „Drag mi-i mie a juca/ Când îi joc duminica./ Și mi-i drag să mă-nvârtesc/Cu badea care-l iubesc./ Ceterașul bine zice/Fetele gura i-o mânce/Nevestele buzele/ Că fain zici cu strunele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395336200.html [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Acasa > Impact > Istorie > UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2068 din 29 august 2016 Toate Articolele Autorului Împărăteasa Maria Tereza a dat 4 decrete privind civilizarea țiganilor. Ultimul dintre decrete (1773) interzicea căsătoria unui țigan cu o
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
state of Vienna during the Congress, in the year 1814 published 1818 (4) Emmanuelle Pons, De la robie la asimilare. (5) http://2.bp.blogspot.com/-DXY97DPDGCY/Uu lCNZi4vI/AAAAAAAAUPU/gMtoiV3rrAI/s1600/before.png Referință Bibliografică: Unii unguri și germani au sânge țigănesc! Maria Tereza a vrut! / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2068, Anul VI, 29 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marian Nuțu Cârpaci : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
UNII UNGURI ȘI GERMANI AU SÂNGE ȚIGĂNESC! MARIA TEREZA A VRUT! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1472457481.html [Corola-blog/BlogPost/367474_a_368803]
-
cu soarele ruwa în idiomul chaga ,Tanzania, si cu rabi, robi din bengali, Bangladesh. Acest ultim nume al animalului e asemănător în iranice, persana, indoneziana, scandinavice, anume rubah, rev etc. Față de ruwa "soare" în chaga e și ruw "lup" în țigăneasca, căci vulpe~lup. Dăm, pe scurt, și alte exemple. Vulpea în sinhaleză, Ceylon, e nariya, iar în tamil nări față de nar, nara"astrul zilei" la mongoli. În spaniolă vulpea e zorra, zorro cu etim. nec. dar se compară cu sura
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
știrilor de senzație. După șapte ani de locuit în România - și nu în capitală, ci în creierul munților, prin sate cu străzi încă neasfaltate din Ardeal, Blacker nu suflă o vorbă despre conți vampiri, copiii străzii, câini vagabonzi sau hoțomănii țigănești. Cu toate acestea, sau poate tocmai de aceea, reușește să fascineze mai mult decât au făcut-o mințile fanteziste care se dedau la speculații elucubrante despre plaiurile mioritice. Adevărul, ca de obicei, atunci când e spus curat, emoționează mai mult decât
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
reușesc să se integreze. Orice țară își are și marginalizații ei: oameni care se drogează, care practică prostituția, cerșitul..., așa că, dacă îi vedem azi că sunt revoltați împotriva noastră, să înțelegem dar, că pe domniile lor îi deranjează doar forma ”țigănească” a acestor îndeletniciri... Sau ce, chiar trebuie să le amintim noi francezilor că până și fratele lui François Mitterrand este un cunoscut homosexual al bordelurilor thailandeze unde se servesc băieți minori spre a fi violați? Ar fi culmea una ca
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emigratia_un_fenomen_nedorit_sau_necesar_.html [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
cu neamurile ugro-finice. Mai adăugăm că -is e terminație, iar -n sufix adjectival; ca atare ignis a fost inițial adjectiv, având sensul de „ceresc“, după cum bine scria învățatul John Bernal. În mod surprinzător, dintre toate elementele lexicale citate singur cuvântul țigănesc nu pare să fi fost niciodată adjectiv: el nu are -n, e simplu iag. O tempora, o mores! O timpuri, o moravuri! Cuvântul latinesc tempora e pluralul lui tempus „ timp“, a cărui origine a rămas necunoscută. Nu se știe așadar
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
în misiunile lor printre care, Ungaria dorește alipirea Transilvaniei cu Județele Covasna. Harghita și Mureș, Bulgaria revendică pretinsul său drept asupra terenului cuprins între Dunăre și Carpați. deci toată Câmpia Română plus Dobrogea, Serbia dorește Banatul ca fiind viitoarea Țară Țigănească, iar Rusia, bineînțeles, dorește toată Moldova... în timp ce Israelul, ca să nu rămână mai prejos, deoarece și-a descoperit originea, dacă exemplificând astfel cetatea Sarmizegetusei care, potrivit unor dovezi pe care ei le dețin ar fi fost construită de evrei în timp ce Burebista
DIASPORA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1489379524.html [Corola-blog/BlogPost/362581_a_363910]
-
în vocativ hoațo. Virulența furiei se manifestă la nivel sintactic prin repetarea aproape identică a propozițiilor „Să-mi scoți biletele” și „te omor”, iar la nivel morfologic prin folosirea conjunctivului cu valoare de imperativ. Personajul se află într-un mediu țigănesc și încearcă să se adapteze la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care în limba țigănească înseamnă „țigancă”: „Te faci că nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
scoți biletele” și „te omor”, iar la nivel morfologic prin folosirea conjunctivului cu valoare de imperativ. Personajul se află într-un mediu țigănesc și încearcă să se adapteze la situația de comunicare și prin folosirea cuvântului gașperiță, care în limba țigănească înseamnă „țigancă”: „Te faci că nu știi, gașperiță!” Forța ilocuționară directivă a mesajului transmis de d-l Lefter se dovedește ineficientă asupra receptorului, deoarece spre deosebire de madam Popescu, țigăncile sunt firi tari și își apără în permanență nevinovăția. După ce li se
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
într-o șatră de nomazi aciuită lângă Suha Balca, localitate în Transnistria, sărbătorit de o familie, în care el era român și ea evreică și care au fost împreunăți de lăieți, fără să se cunoască și să trăiască după datina țigănească.” (Poet Nicolae Dragoș) * Din câți țigani au fost aduși la Suha Balca au mai rămas doar patruzeci de familii cu 90 de suflete din care 30 de copii. Erau toți lăieți și se cunoșteau bine între ei, mulți fiind neamuri
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
să se convingă că nu-i rea nici credința în Cristos și va face tot ce-i va spune Trifu. Va fi supusă bărbatului său!... Era lămurită că nu-i țigan. Chiar dacă își lăsase plete și barbă, nu avea trăsături țigănești cum erau ale lui Gheorghe și Mihai. Buzele și gingiile nu-i erau vinete iar pielea pe corp îi era albă. Nu știa să vorbească bine țigănește, și, în românește, amândoi vorbeau ca între colegii de liceu. Într-o zi
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
mă dea după vreunul, că n-aveam încotro și trebuia să-i ascult. - Nu-ți fie teamă, că la ei nu se admite așa ceva. Fetele care fug după români și țigănuși care se iau cu românce sunt caterisiți de tribunalul țigănesc și scoși din rândul lor. Devin spurcați și alungați. Ăștia de mici sunt tocmiți să se căsătorească. Fata este aleasă de părinții băiatului și adusă la casa lui. De la 12 ani încep să se prăsească. De aia te-au dat
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1491973108.html [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
castele de zăpadă”... Tot ce aveau în jur era efemerul, tot ce-aveau în suflet, eternitatea! Și câte alte vorbe de duh plăsmuite de mintea țiganilor n-au devenit celebre! Ascultându-l pe nea Mitică, zâmbesc, amintindu-mi niște butade țigănești de pe la noi pe care acum le regăseam în misterioasa scrisoare: „Fie frigu’ cât de mare, numa’ vântu’ să nu bată!”- țiganilor nu le place vântul pentru că le spulberă pofta de viață! „Dă, Doamne, două veri și-o vară!”- iarna nu
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/_am_fost_prieteni_o_viata_dar_n_am_stiut_ca_e_tigan_.html [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
a alegerii, ci “libertinajul absolut” ... Peste tot o “voință a mușchilor”, dar și înșelătorie, prefăcătorie și triș, ce subminează “orice ideal modelator”. Totul prin “sursele de alimentare ale pseudoeducației”, numită generic mass-media. ”Cultura societății noastre s-a încuscrit cu maneaua țigănească și a schimbat lista de protocol a unor guvernanți contagiați de colierele de aur atârnate la gâtul însoțitoarelor de companie, de mondiali consacrați, cu cefe groase ... ”. “Al optulea discurs”, “Surclasarea românilor”, începe cu un citat din I.D.Sârbu, din 1956
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_1398272356.html [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
nu se făcea să-l lase pe drumuri iar pe nemernicii de sepepiști care-l făcuseră de râs să-i trimită la paza cimitirelor. Să vadă și ei ce înseamnă să-ți câștigi cinstit o pâine în luptele cu mafia țigănească. Apoi... Precum vedem grija față de popor și dragostea de țară te face uneori să-ți pierzi bunul simț. Noroc de bieții băieți de la Serviciul de Protecție că sunt antrenați să intervină atunci când lucrurile tind să o ia razna! Referință Bibliografică
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403024099.html [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]