187 matches
-
de la Matache. — Lasă, că oricum era o mizerie pe Buzeștiul ăsta !... Și casele erau vai de capul lor, terminate, ce mai ! Trebuia făcut oricum curat..., comentează prietena ei. — Păcat de clădirea aia de pe colț, da’ era și aia tare neîngrijită. Țigănie, ce mai, ca-n tot Bucureștiul ! Mizerie, curățenie, îngrijit... Această viziune urbanistică de gospodine îmi trezește amintiri, îmi evocă alte scene și păreri similare... Nimic nu rezumă mai bine românitatea domestică decît îngrijitul. Cel puțin aceasta este concluzia unui antropolog
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
stacojie, iar alta cu un lichid sidefiu, alb scânteietor. Le așeză pe macrameurile de pe toaletă. Găsi și o pensetă de sprâncene. În sertarul al doilea se mai afla o sticluță de ojă cu mici bobite aurii în lichidul alb (ce țigănie, se gîndi) și vreo trei rujuri, dintre care unul bun, Dior, îl ochi numaidecât, gîndindu-se instinctiv că era chiar nuanța pe care o folosea. Dar își dădu imediat seama de absurditatea acestui gând. Mai găsi în fundul sertarului o pudrieră cochetă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fi jertfa vieței noastre pentru revoluție sau dictatură. Cu elementele actuale, prin voința Regelui, prestigiul acestei țări nu se va putea căpăta decît prin monarhie și, in extremis, prin dictatură. Încrederea în conducerea lui va însemna renunțarea la critica și țigănia parlamentară. Valorile se vor strînge în jurul Celui care conduce prin exemplu, fără multă vorbă. Numai viața de stat puternic concentrată în mîinile suveranului și niciodată în sistem lege sau program de partid va determina noul ritm al regenerării naționale. Sîntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
apei lovindu-se de pietroaiele acelea pe care cei doi cățelandri încă se hârjoneau. - Omul acela cu pistoalele a fost adevărat, surâse ea. Am văzut la televizor acu’ vreo trei ani o emisiune despre colectivizare. Spuneau că la Șipoteni, în țigănie, uciseseră un activist care-i amenințase, îi bătuse, nu-ș’ ce le făcuse, dar l-au găsit spânzurat cu pistoalele în mână. În noaptea aia tot cătunul nu fusese acasă. Cu mic cu mare ziceau că se duseseră peste deal, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ora actuală iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică, este al doilea loc de pe actualul teritoriu al comunei noastre devenit stăpânire dependentă cu numele Țiganeii și cu variante în diverse acte de mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima dată menționat într-un hrisov din 12 ianuarie 1495 (7003), când Ștefan cel Mare, aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia cu numele respectiv, în aceeași carte hotarnică fiind menționate și două mărturii din 7110 (1602), din care rezultă că descendenții beneficiarilor din 1495, printre ei Maxim Hrăbor, nepotul lui Giurgea, „au vândut lui Christea vornicul cel mare satul lor Țigănia din județul Tecuci, ce să chiamă La Dimaci”. b - Actul acesta de vânzare a fost publicat de Gh. Ghibănescu, în revista „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de anul corect, ceea ce rezultă din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vânzătorilor, se află un anume „Macsin, nepot lui Imoș cel bătrân”, dacă transcrierea făcută de Gh. Ghibănescu este corectă. Cartea de hotărnicie din 1892 mai menționează pe „Ursu vel pitariu și Gheorghe vornic de poartă [...] că au vândut moșia din Țigănia (Țigăneii, I. S.), partea lor în 1602 lui Cristea vel vornic. E posibil ca aceștia să fie urmași ai vreunuia din cei patru, dacă ținem seamă că dețin mici dregătorii. Marele vornic al Țării de Sus, Cristea Ghenovici, a stăpânit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca datornic. În vara anului 1777, moșiile vor fi hotărnicite de către dregătorii domnești Costin Negrea și Manolache Conachi, ambii foști mari stolnici la data măsurării și hotărnicirii moșiilor respective. De aici încolo, cele două moșii se contopesc, Țigăneii, ziși și Țigănia, rămânând doar ca trup, dar și siliște, ținând de satul și moșia Torceștilor, deși, așa cum am văzut, a existat o bună bucată de timp ca sat și moșie de sine stătătoare pe un fost loc domnesc. De la data de mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oameni mulți; olteni; omenie; omenire; onoare; oraș; oști; părinte; de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară; vechi; veri; verișoara; verișoarele; veșnicie; viitor; viță; voios; vorbe (1); 800/193/72/121/0 nebun: bolnav (58); spital (49); om (30); de legat (28); prost (23); rău (17); dement (16); șah (14); debil (13); țicnit (12); bun
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
te mai trimit la mănăstire... Tu ești în stare să înnebunești toți călugării... și călugărițele... și chiliile... și clopotele... Te las în lume... și fii așa cum ești... Marieta: Știi ce? N-o mai fă pe deșteptul cu mine, termină cu țigănia asta de-aici și du-te de-ți cîștigă pîinea... Da, da! Că dacă tot ai renunțat la facultate, pentru că "nu mai are rost, e inutilă", fă ceva, domnule, că doar n-am să vin o viață cu sufertașul, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
temperaturii, valurilor, scurgerii subterane. SNAGOV - liman fluviatil pentru recreare și sporturi nautice pe râul Ialomița la 40 Km de București. Pe o lungime de 16 Km lacul are mai multe ramificații în punctele de confluență numite cozi ĂCățelului, Rece, Lungă, Țigăniei). Pentru primenirea apei se aduce un surplus de apă din canalul Bilciurești, iar scurgerea se face printrun canal rectiliniu. Pe malul lacului se găsește o rezervație complexă ce cuprinde atât specii acvatice cât și forestiere cu exemplare de frasin, stejar
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
mi se mai zicea într-o vreme dom' profesor, dar cam cu îndoială: prea sânt pletos, prea sânt numai în blugi. Acum nu mi se mai zice în nici un fel. Când ieși din bloc, dacă o iei la stânga, intri în țigănie. Nada Florilor e împărțită strict în două: jumătate românească, jumătate țigănească. De la prima intersecție încolo nu mai sânt decât țigani. Viața lor are loc în aer liber. Toți sânt afară serile. Stau în fund pe treptele blocurilor și vorbesc la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o țigancă vinde semințe. Fetele tinere, în papuci, fardate și cu părul 32 nespălat, stau și ele jos, pe borduri, și vorbesc la fel ca toți ceilalți: nu există frază fără erudite aluzii la opera lui Kraft-Ebbing. Când trec prin țigănie îmi arunc mereu privirea în casele lor, prin ferestre. Mai toate tavanele sânt cu țurțuri lungi de mai bine de-o palmă, ca-n peșteri. Răpirea din serai sau Cina cea de taină nu lipsesc de pe pereți. Pe rafturile bibliotecilor
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o vreme așa, cu tencuiala stacojie ningând peste ei de pe pereți, până cineva s-a-ndurat să revopsească totul în culori aproape 33 acceptabile. Acum fetițele lor cu funde roșii în cozi bat mingea în singuratice curți interioare. Dacă treci și de țigănie, ieși în Teiul Doamnei, stradă curbă, periculos de traversat, dincolo de care se află alte țigănii, între care cea mai pitorească e pe Maica Domnului. Știu acolo câteva case cu totul fantastice: pare că doar pereții lor exteriori au rămas în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
revopsească totul în culori aproape 33 acceptabile. Acum fetițele lor cu funde roșii în cozi bat mingea în singuratice curți interioare. Dacă treci și de țigănie, ieși în Teiul Doamnei, stradă curbă, periculos de traversat, dincolo de care se află alte țigănii, între care cea mai pitorească e pe Maica Domnului. Știu acolo câteva case cu totul fantastice: pare că doar pereții lor exteriori au rămas în picioare, ornamentați cu gorgone de ipsos și îngeri de stuc fărâmițat, dar de fapt ruinele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
poate decât să deconcerteze. La sfârșit, regizorul însuși încearcă să risipească, alergând în urma trăsurii cu o portavoce, ceața coșmarului, dar cel care a privit filmul știe că visul rău nu s-a sfîrșit: el află acum că nebunia, desfrâul, abjecția, țigănia, mitocănia sânt deopotrivă de-o parte și de alta a ecranului. Ieșind din sală, le va recunoaște mai limpede la cozi, în blocurile muncitorești cu lăzi de gunoi puțind de la o poștă, în tramvaie, în școli și mai ales în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
în școli și mai ales în sine însuși. în filmul lui Pintilie, Caragiale trece prin Mateiu, pivnița din prima secvență (de altfel totul pare filmat sub pămînt) este o aluzie la adevărații Arnoteni, noblețea decăzută a acestora prăbușindu-se în țigănia cea mai frustă: o văgăună (a sufletului) unde se joacă în orăcăieli de danci conțină, unde pe cuptor zac puradele în păsărică goală, unde totul te face să simți duhoarea irespirabilă de țuică, slin și urină. Violența și obtuzitatea scenei
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cei ce nu au. Da ce, am furat? Am plătit cinstit. Înscrisurile sunt la primărie. Sper să le mai găsești. Giugudel a lu' Poțoroancă e pus acu' primar în sat. Ăl' de până și bulibașa dorea să-l fugărească din țigănie că stătea numai la birt și speria băutura rămasă pe fundul paharelor? Da de cine fu pus? Păi de domnii ăștia, tovarășii, care acum sunt aliații noștri. Că face parte din clasa exploatată a țărănimii. Ghiță, încăpățânat ca orice țăran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA VECHE Testul nr. 58 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Musă! ce lui Omir odinioară Cântași Vatrahomiomahia, Cântă și mie, fii bunișoară, Toate câte făcu țigănia, Când Vlad Vodă îi dete slobozie, Arme ș-olaturi de moșie, Cum țiganii vrură să-și aleagă, Un vodă-în țară ș-o stăpânie, Cum, uitându-și de viața dragă, Arme prinsără cu vitejie, Ba - în urmă - îndrăzniră ș-a să
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
avea părinți. Încă de tânăr a luat contact cu mișcarea socialistă, iar la constituirea Partidului Comunist din Româniaavea 20 de ani. În casa părintească din Oltenița, aflată pe strada I. H. Rădulescu nr. 1, care s-a numit multă vreme ”țigănie”, datorită numărului mare de etnici romi, veneau destul de des fruntași ai mișcării socialiste precum Alexandru Dobrogeanu Gherea, Cristian Rakovski și puneau la cale numeroase planuri conspirative. Este posibil, ca și planul ”Kolarov”, pe care Kominternul l-a elaborat referitor la
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
romanul Groapa de mai târziu, a lui Eugen Barbu. Tot ca la Eugen Barbu, Didica ibovnica borfașului Dumitrache Cântăreanu din Culcușul, rabdă cu stoicism bătăile bestiale ale bărbatului, un trântor certat cu poliția și retras în „culcușul" de prin fosta țigănie din Floreasca. Acest sector din nuvelistica lui Rebreanu n-a influențat creația romanescă care i-a urmat. Tematica nuvelelor Catastrofa, Ițic Strul, dezertor, Hora Morții se va integra în romanul Pădurea Spânzuraților, decisivă, rămânând „in extremis", drama lui Emil Rebreanu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
număr de cod LX 1419050149CH (iată, i-am învățat și numărul pe de rost). Incă o scrisoare trimisă din Elveția, pierdută în România. Am ajuns în punctul nodal al Poștei Române, centrul de triere a corespondenței internaționale din Giulești - o țigănie cumplită în acel cartier, cocioabe și maghernițe la fel ca în romanele lui Eugen Barbu. Pacientul administrativ, reclamantul vorbește pe o gaură practicată în geamul biroului, la fel de mare cât pumnul de aur al lui Leonard Doroftei. Telefonul de interior nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
din realitatea pozitivă în care trăiește minoritatea rromă și de aceea am considerat că ar fi benefică vizita la ,,un proiect Phare“. Ostilitatea liderilor țiganilor l-a împiedicat pe francez să își materializeze bunele intenții. Pe scurt, a ieșit o țigănie, iar intenția mea i s-a părut unui lider țigan frecție. I-am explicat francezului înțelesul acestui cuvânt și el a dat cu amărăciune din cap. Tocmai asistase la o țigănie. Pe de altă parte, am fost mulțumit că a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
își materializeze bunele intenții. Pe scurt, a ieșit o țigănie, iar intenția mea i s-a părut unui lider țigan frecție. I-am explicat francezului înțelesul acestui cuvânt și el a dat cu amărăciune din cap. Tocmai asistase la o țigănie. Pe de altă parte, am fost mulțumit că a descoperit el însuși marile limite pe care le are comunitatea țigănească din România. În Logan mă întreba candid: „Cum se spune țigan sau rrom?“ - am profitat să mă răzbun pe cei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ei o venit să se atașeze de ei și s-o atașat de mine, ți-am dat de mîncare, ți-am dat de băut? eu i-am zis: te duci unde vrei tu, să nu mai aibă ce căuta între țigănie, eu nu-i judec! că-i ungur, că-i țîgan, că-i corturar! tot sîngele ăla curge! nu fumez că nu fumez pe tren, amendă mare, copilu', e amendă mare, mamă! ia-ți o țîgară-două, du-te șî fumează! ș-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]