2,056 matches
-
și Cristian Feieș, Dana Victoria și Dieter Henn, Gerlinde și Hetmuth Kierer, Aloisia și Anton Kunz, Ioana și Costel Mihăilă, Edith și Horst Neff, Maria și Anton Rang, Helene și Reinhard Richer, Adriana și Mircea Ruja, Ana și Erwin Josef Țigla, Theresia și Peter Weinfurter, Mărțina și Sebastian Zels, BoWeDi și Heimatstub’n zu Wolfsberg. Ulterior s-au mai alăturat și familiile: Ana și Ion Bădescu, Veronika și Bruno Eichinger, Maria Eichinger, Katharina și Andreas Homeier, Yvonne și Reimar Krecsmar, Barbara
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
acra cu găluște de cartofi, prăjituri, țuică, bere și vin) la Pensiunea Heidi unde au fost înmânate însemnele de recunoștință pentru contribuții și participare. Lucian Ducă a primit, din partea președintelui filialei Caraș-Severin a Forumului Democratic al Germanilor din România- Erwin-Josef Țigla o DIPLOMĂ DE EXCELENȚĂ pentru merite deosebite în slujba promovării culturii minorității germane din și în Banatul Montan, pentru întreaga sa activitate pusă în slujba multiculturalității spațiului Banatului Montan, pentru sprijinul acordat Asociației de Cultură și Educație a Adulților Reșița
Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg by http://uzp.org.ro/drumul-crucii-drumul-vietii-kreuzzweg-lebensweg/ [Corola-blog/BlogPost/93299_a_94591]
-
și i-a făgăduit nu numai libertatea, ci și pământurile cale de o zi în jurul iazului. El a fost adus la curtea domnească, unde i s-a dat să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
înălțimea de 30-40 de metri, stând pe peretele malului căptușit cu piatră roșie, cu scări și ganguri, cu terase, am putut admira în voie panorama orașului și să respir aerul curat dătător de energie. Armonia culorilor, albul de var, roșul țiglelor, gălbuiul marmurei, verdele copacilor și albastrul apelor, relieful deosebit, muntele coborând în trepte până în poalele mării, copacii seculari, amintirile din fragedă copilărie, rememorarea unor pagini ale istoriei noastre, pietrele, zarea depărtărilor, arhitectura clădirilor, totul în jur reflecta atmosfera timpurilor demult
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
în folosul lor. Există documente că,” un detașament al Legiunii a XIII-a Gemina cantonată la Apullum sapă în calcare o instalație balneară” ale cărei vestigii se văd și azi. Se cunoaște și numele constructorului :Lucretius Aqvila, imprimat pe o țiglă fixată în peretele bazinului mic . În inscripțiile descoperite prin săpături arheologice se află mărturia unui ofiter roman care mulțumea divinităților protectoare și lui Esculap ,în special, pentru apele acestor băi care l-au salvat de la moarte. De aceea erau frecventate
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 by http://confluente.ro/Germisara_intre_mit_si_realitate_elisabeta_iosif_1331588743.html [Corola-blog/BlogPost/354496_a_355825]
-
dat cu oiștea-n niște zid". Limbii de zid i-a succedat, observă Șerban Foarță, limba de lemn (să fi fost introdusă sintagma de către Françoise Thom, care a analizat-o cu osîrdie?). Diferența dintre ele ar fi aceea dintre o țiglă și o toacă. Prima, instrument ideofon, emite un sunet monoton, surd. A doua dispune de mici diversități de tact și de intensitate, limitată fiind totuși de un cod repetitiv. O deosebire suplimentară ,e că toaca răsună, încă, într-un timp
Virtuozul number one by Gheorghe Grigurcu [Corola-website/Journalistic/10958_a_12283]
-
cu un gard din stinghii cam de un metru și ceva înălțime. Acestea aveau diverse desene sculptate în lemnul vopsit în albastru, verde sau roșu. Acoperișurile caselor, la început erau din trestie, pe care mai târziu au înlocuit-o cu țiglă sau cu tablă. Îmi plăcea trestia pentru că primăvara păsărelele își refăceau ușor cuiburile, cu toate că țăranii aveau grijă în fiecare vară să o curețe sau să o înlocuiască pe alocuri. Toate casele aveau spre drum o grădiniță plină de flori, după
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
îmi picură-n palmă Nu-i spune tatii când de casă ți-e dor, lasă-l între-ale lui că poate-a uita, coasa în cui mai poate-aștepta, privște,din iarbă ies păsări în zbor! La casă-i strâmb stâlpul și țigla-i slăbită dar cuibul berzei pe horn stă neclintit, lacătul ușii, de soare și ploi stă ruginit, de-așteptare, stă cheia, în cui, prăfuită. Ferestele albite-s de perdele, tot fluturii cei vechi, tot via și-alte flori în veselarul
CÂTĂ MIERE ARE GLASUL TĂU MAMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cata_miere_are_glasul_tau_mama.html [Corola-blog/BlogPost/356466_a_357795]
-
odată s-a pornit un vârtej, în jurul unei vorbe aruncată în vânt, ce s-a preschimbat într-o adevărată furtună de vorbe mari și grele, de replici și acuze scrise cu aldine, să facă impresie puternică, vijelioasă de să ia țiglele de pe case. Furtuna boierilor minții din capitală m-a captivat fiind o comedie bufă iscată din prologul spuselor unui octogenar mult încercat de viață, luminos, clarvăzător, valoros scriitor român, prolog pe care, niște personaje parvenite și ipocrite post-decembriste, niște false
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
o stațiune relative nouă cu vile tipice cu două sau trei etaje - toate vopsite în alb - cu terase protejate de umbrare mari. Geamurile și ușile sunt protejate și ele cu jaluzele metalice. Acoperișurile sunt făcute în special din olane de țiglă, iar pe multe dintre ele sunt instalate panouri solare care asigură apă caldă. De-a lungul trotuarelor diferiți pomi fructiferi ori copaci ornamentali, destui curmali. Printre vile, rândunici jucăușe străpung aerul fierbinte pe lângă noi parcă să ne arate abilitățile lor
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Ioan_nicoara_o_vacanta_in_grecia_ioan_nicoara_1346406992.html [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
mine toxic. Degeaba faci un bine unui om, dacă la urmă vii și îi calci cu bocancii sufletul cu vorbe prostești, cu gesturi nelalocul lor, semn că ți-ai pierdut mințile sau cu altă vorbă, că ți-au sărit câteva țigle de pe acoperiș. Poți veni pe urmă cu o mie de floricele, cu o mie de vorbe fals îngerești. Ce ai găurit, găurit rămâne oricâte ițe mai încerci să prinzi la loc. Totul se destramă, apoi se prăvale asupră-ți cu
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1489694910.html [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
Satul Apoș cu povești despre țigle tradiționale, cai și cifra 14 Apoș (Appesdorf in germană sau Appesterf în săsește), Satul Abatelui, este aproape necunoscut publicului larg, deși stă ascuns din 1322, după un deal, în apropiere de Bârghiș, la doar 57 de km de Sibiu, 33
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
-l descoperi cu mintea și inima deschise. Așa vei afla că sub aspectul caselor vechi îmbătrânite și al bisericii evanghelice uitate în timp, bat două inimi puternice, ce transformă încet-încet Apoșul într-o comunitate ce renaște: țiglăria și centrul ecvestru. Țigla tradițională și cărămida fac parte din moștenirea Transilvaniei și vorbesc despre răbdare, pricepere, rigoare și resurse naturale locale. Meșteșug, pe cale de dispariție în toată România, ce nu poate fi transmis decât din generație în generație, țiglăria se pierduse în zonă
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
restaurarea frumoaselor case din satele săsești și nu numai. Însă un proiect ambițios al Asociației Monumentum, început în 2013 și finalizat în 2015, a dat o nouă speranță pentru cele nu mai puțin de 14 tipuri diferite de forme de țigle istorice transilvănene. Motivația a venit din curentul kitch al modernismului neînțeles, care pusese stăpânire pe renovările caselor tradiționale, dar și din dorința de a da un exemplu de „AȘA DA” la care oamenii să se poată raporta, un model și
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
AȘA DA” la care oamenii să se poată raporta, un model și un ajutor pentru reparații și restaurări corecte. Rezultatul a fost un cadou dăruit satului Apoș și comunității sale prin singurul spațiu din Colinele Transilvaniei în care se fabrică țiglă manuală după rețete vechi, și care include și o expoziție de țigle istorice inscripționate. Principiul de bază al fabricării țiglei manuale e simplu: se folosește un lut special, descoperit în zonă, se pune în forme, se descântă cu argilă, se
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
un ajutor pentru reparații și restaurări corecte. Rezultatul a fost un cadou dăruit satului Apoș și comunității sale prin singurul spațiu din Colinele Transilvaniei în care se fabrică țiglă manuală după rețete vechi, și care include și o expoziție de țigle istorice inscripționate. Principiul de bază al fabricării țiglei manuale e simplu: se folosește un lut special, descoperit în zonă, se pune în forme, se descântă cu argilă, se usucă și se coace. Secretele, însă, sunt strașnic păstrate și îți trebuie
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
a fost un cadou dăruit satului Apoș și comunității sale prin singurul spațiu din Colinele Transilvaniei în care se fabrică țiglă manuală după rețete vechi, și care include și o expoziție de țigle istorice inscripționate. Principiul de bază al fabricării țiglei manuale e simplu: se folosește un lut special, descoperit în zonă, se pune în forme, se descântă cu argilă, se usucă și se coace. Secretele, însă, sunt strașnic păstrate și îți trebuie ani de lucru să afli doar o parte
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
o parte din ele - cel puțin 5, în funcție de priceperea fiecăruia. Tigla confecționată manual este competitivă cu prețurile produselor industriale, avantajele ei fiind calitatea net superioară, dar și faptul că îmbătrânește frumos. Dovada: producția din 2015 de la Apoș - 60.000 de țigle și 30.000 de cărămizi, a fost epuizată rapid, cererea fiind foarte mare. De aceea, Apoș a devenit deja un exemplu inspirațional pentru alte inițiative care vor duce meșteșugul țiglei mai departe în Colinele Transilvaniei. Ei, și dacă ai ajuns
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
frumos. Dovada: producția din 2015 de la Apoș - 60.000 de țigle și 30.000 de cărămizi, a fost epuizată rapid, cererea fiind foarte mare. De aceea, Apoș a devenit deja un exemplu inspirațional pentru alte inițiative care vor duce meșteșugul țiglei mai departe în Colinele Transilvaniei. Ei, și dacă ai ajuns la țiglărie, nu ai cum să nu observi minunatul Centrul ecvestru Villa Abatis, ce își ia numele de la denumirea în latină a satului Apoș. Un vis năstrușnic al lui Mihai
Colinele Transilvaniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/13601/satul-apos-cu-povesti-despre-tigle-traditionale-cai-si-cifra-14 [Corola-blog/BlogPost/100951_a_102243]
-
acareturi”, construite de bunicul său, Victor Mărășteanu, fiul eroului de la Mărășești, care se numise tot Ion, ca și el.Tatăl său, Nicolae Mărășteanu,nu numai că n-a mai construit nimic , dar le-a lăsat în paragină. Acum arătau jalnic: țigle sparte pe acoperiș, ziduri cu tencuiala căzută,având crăpături umplute cu paie sau zdrențe, temelii măcinate de galeriile șobolanilor, care scoseseră la suprafață mormane de pământ...O vijelie mai acătării, însoțită de o răpăială cu stropi grei, ar fi grăbit
S.R.L.AMARU-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1432155701.html [Corola-blog/BlogPost/374851_a_376180]
-
o tragedie. Mor 100 - o statistică»”. Cu un tată mai mult plecat la lucru, copiii au rămas în grija bunicilor. Și ei au povești speciale. Bunicul din partea mamei, Ion Stanila, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țigla și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși propria fabrică de țigla și cărămidă. Bunicul era un om frumos, înalt, însă foarte dur. “Milă te ucide” - spunea el. Adesea, venea după bani la tatăl lui nea Mitică... Copiii îi
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Trei_istorisiri_de_demult_din_sebesul_de_sus_sibiu.html [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
lucru, copiii au rămas în grija bunicilor. Și ei au povești speciale. Bunicul din partea mamei, Ion Stanila, a căzut prizonier la ruși. Acolo a învățat să facă țigla și cărămidă. După aceea, și-a construit el însuși propria fabrică de țigla și cărămidă. Bunicul era un om frumos, înalt, însă foarte dur. “Milă te ucide” - spunea el. Adesea, venea după bani la tatăl lui nea Mitică... Copiii îi spuneau “comunistu”, iar alții - “nebunu țiglarul”, dar nu pentru că era prost - mai degrabă
TREI ISTORISIRI DE DEMULT DIN SEBESUL DE SUS, SIBIU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Trei_istorisiri_de_demult_din_sebesul_de_sus_sibiu.html [Corola-blog/BlogPost/344242_a_345571]
-
mării, ce uneori devine argintiu în lumina soarelui sau o oglindă lucioasă în asfințit, albul clădirilor din Sunny Beach, verdele-albastru al muntelui. La intrare un zid de piatră și ruinele vechii cetăți amintesc de valurile istoriei, clădiri cu acoperiș de țiglă roșie dau viață peisajului. Pe partea dreaptă orașul oferă imaginea infinită a mării, cu mirosul ei specific de sare și de alge, cu pescăruși ce planează lin deasupra orașului, într-o dorință prietenoasă de comunicare pasăre-om, aer, apă și
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de presă • MARIA DIANA POPESCU pentru volumul „Dați-mi țara înapoi!”, Editura TIM, Reșița, 2013 Premiul II pentru carte de presă • LAURA BREANĂ pentru volumul „Vieți de poveste”, Editura Studis, Iași, 2013 Premiul III pentru carte de presă • ERWIN JOSEF ȚIGLA pentru albumul „Semmeringul bănățean, calea ferată Oravița-Anina”, Editura Banatul montan, Reșița, 2013 Premiul de excelență în jurnalism • DUMITRU V. MARIN pentru întreaga activitate din presă oglindită în volumul „Editoriale valabile din vremuri regretabile” Editura PIM - Iași 2013 Diploma Honiris Causa
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 by http://confluente.ro/Mariana_cristescu_1399428606.html [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
într-o țară de căcat, de parveniți-maneliști. Țara celor o mie de fleacuri. Sau că România colcăie de jeguri. Reprofilate. Suntem o țară bogată, dar care trebuie musai să fie nelocuită. Nu putem continua, cel puțin aceia care avem toate țiglele pe casă, să tratăm libertatea cu seriozitatea badmintonului pe plajă. Educația înaltă nu mai folosește la nimic, fiind mai degrabă un handicap sever. Un lucru e cert: clasa politică actuală, în întregul ei, este ’’emanația¨ comunismului. O clasă politică hrăpăreață
PREA NE JELIM SI BARFIM CA NISTE CURVE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Prea_ne_jelim_si_barfim_ca_nis_pompiliu_comsa_1382048029.html [Corola-blog/BlogPost/363208_a_364537]