105 matches
-
fără porniri critice sau ironii. Neașteptate sunt romanele sale istorice. Hangița Tudora (1970) imaginează viața mamei lui Mihai Viteazul, fiică de moșneni olteni, ajunsă roabă la turci, răscumpărată de un negustor grec (care o face stăpâna unui han) și devenită „țiitoarea” lui Pătrașcu-vodă, tatăl viitorului domn. Femeie vrednică, vitează, pricepută, ea se bucură sau suferă pentru faptele fiului, aflate din relatările unor martori. Apar, astfel, ecouri ale domniei lui Mihai, personaj aprig (moștenind-o pe mamă), neînfricat luptător, dar care e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
Fanar din Țarigrad; și după aceste, după toate, era bătrân și curvar. Doamna lui era la Țarigrad; iară el aice își luase o fată a unei rachierițe, de pe Podul Vechiu, anume Arhipoae; iară pe fată o chiema Anița, și era țiitoarea lui Dumitrașco-vodă; și o purta în vedeală între toată boierimea; și o ținea în brațe de o săruta; și o purta cu sălbi de galbeni, și cu haine de șahmarand, și cu șlic de sobol, și cu multe odoare împodobită
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
avere, ci un însetat de toate senzațiile vieții. Latineasca lui Julien e înlocuită aci cu puțină elinică. Julien intră ca preceptor la un nobil rural și devine amantul soției aceluia. Păturică intră în slujba postelnicului Andronache Tuzluc și-i ia țiitoarea, pe Kera Duduca, totdeodată jefuindu-l. Păturică uzează de mijloace mai josnice, însă una e Franța de la începutul secolului XIX și alta Valahia lui Vodă Caragea. Esențial este că energia lui Păturică rămâne mereu intactă, aspirația la înălțare nesuferind nici o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
demnitar cu atribuții militare), apoi de ispravnic (conducător al unui ținut) și i-a oferit-o pe fiica lui ca soție. Personajul care se inserează perfect mediului fanariot decadent și care ne interesează este Chera Duduca (chera = stăpână), amanta sau țiitoarea lui Andronache Tuzluc. Postelnicul se aruncase cu frenezie în brațele desfrânării, dar față de Duduca avea un sentiment puternic și posesiv de dragoste. Această Veneră orientală, cum o numește autorul, ieșită din rămășițele spulberate ale populației grecești din Fanar, este o
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
și demnitate, spunând că el nu-și va da fata după un „ciocoi mârșav”. Momentul este surprins În capitolul „Românul și fanariotul”, unde mai este redată și Înfruntarea dintre Banul C și Caragea. În capitolul „Ghinea Păturică”, aflăm că viitoarea țiitoare a postelnicului este fiica ciohodarului Mihale, un fel de frumusețe cu Înclinații către depravare. Postelnicul Îi face toate mofturile, o Îmbracă, Îi oferă o casă, dar ea nu se mulțumește numai cu amorul fanariotului. Întreținuta caută și alte plăceri, descoperite
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]