556 matches
-
urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla de munte, vipera neagră, șoarecele vărgat. În fine, etajul alpin cuprinde plaiurile Neteda și Scânteia, cu pajiști înierbate cu țepoșică, păiușul roșu, și iarba mieilor, printre care crește afinul, jnepenul și mușchiul de turbă. Aici doar ursul
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
din Orientul Îndepărtat până la Oceanul Atlantic și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
anul 2005. În argumentele juriului care i-a conferit premiul se menționează că „de la primul sau volum de versuri, „Paisprezece poezii” care a apărut în 1961, Pincas pășește pe o cale creativă independentă. Se ferește tot timpul de a fi țipător și de a face concesii cititorilor, poezia sa este șlefuită și senzuală, limba lui întrunește tradiție și spirit novator, iar creația sa este moștenitoarea unor tezaure culturale ale trecutului, adăugându-le originalitate și prospețime.” Israel Anton Pincas s-a născut
Israel Pincas () [Corola-website/Science/334794_a_336123]
-
animale sălbatice des întâlnite în țară se numără căprioara, mistrețul, elanul, râsul, ursul brun, vulpea, castorul și lupul. Specii periclitate în alte țări europene, dar des întâlnite în Letonia sunt: barza neagră ("Ciconia nigra"), cârstelul de câmp ("Crex crex"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoarea cu spatele alb ("Picoides leucotos"), cocorul ("Grus grus"), brebul ("Castor fiber"), vidra ("Lutra lutra"), lupul cenușiu ("Canis lupus") și râsul european ("Felis lynx"). Din punct de vedere fitogeografic, Letonia se împarte între provinciile Central-Europeană și Nord-Europeană
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), rață roșie ("Aythya nyroca"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață mică ("Anas crecca"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață lingurar ("Anas clypeata"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), privighetoare-de baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață cu cap castaniu ("Aythya ferina"), rață moțată ("Aythya fuligula"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlia de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de pădure ("Anthus
Lunca Inferioară a Turului () [Corola-website/Science/333803_a_335132]
-
în sfera sa și sculptura, poezia și muzica, cu compozitori ca Arnold Schönberg și Alban Berg. Revolta expresionistă propune o formulă nouă, dar păstrează temele tradiționale, rareori abordând revendicări politice sau sociale. Este o revoluție pur estetică, caracterizată de culori țipătoare, contrastante, de linii frânte și curbe, de un ritm discontinuu. Expresionismul devine, începând din 1933, ținta atacurilor naziste. În anul 1937 se organizează expoziția "Arta degenerată": expresioniștii sunt prezentați aici ca dușmani ai regimului și rasei germane. Operele lor sunt
Expresionism () [Corola-website/Science/297586_a_298915]
-
CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: uliu păsărar ("Accipiter nisus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstun mare ("Apus melba"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), șerpar ("Circaetus gallicus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
munte ("Sorex alpinus"), liliacul cu urechi late ("Barbastella barbastellus"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliac urechiat ("Plecotus auritus"); Păsări cu specii de: cocoș de munte ("Tetrao urogallus"), pietrarul cu creastă albă ("Oenanthe leucopyga"), gaia roșie ("Milvus milvus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), presură de munte ("Emberiza cia"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), pupăză ("Upupa epops"); În vecinătatea rezervației naturale se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Pantelimon” din Băile
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) și aflate pe lista roșie a IUCN. Specii de păsări migratoare semnalate în arealul sitului: acvila pitica ("Hieraaetus pennatus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocosul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufnita ("Bubo bubo"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), cristei de câmp ("Crex crex"), barza albă ("Ciconia ciconia"), barza neagră ("Ciconia nigra"), ciocănitoarea neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoarea de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos
Drocea - Zarand () [Corola-website/Science/333708_a_335037]
-
capitolul 1 al cărții sale intitulate "Elvis" (1981), autorul descrie Graceland ca arătând ca un bordel: „parcă a fost ridicat dintr-un bordel de la începutul secolului [al XX-lea] din cartierul francez al New Orleansului.” El critică interiorul ca fiind „țipător”, „fals” și „de prost gust”, adăugând că „obsesia regelui Elvis pentru roșul regal ajunge la o intensitate care te face să-ți vină să vomiți”. Când „oamenii care proveneau din familii din clasa celei a lui Elvis Presley, și ale
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
lui Elvis Presley, și ale căror vieți au fost formate de muzica lui”, vizitau interiorul de la Graceland, scrie Greil Marcus în termeni similari, ei „se întorceau cu un singur cuvânt în mintea lor pentru a descrie ceea ce văzuseră: «strident». Strident, țipător, de prost gust — cuvinte traduși de alții ca "white trash"." În "Graceland: Going Home With Elvis", Karal Ann Marling tratează subiectul artei decorative care face ca vila lui Elvis să pară o creație artistică. Graceland s-a extins de la cei
Graceland () [Corola-website/Science/322177_a_323506]
-
momentul în care a cântat pe plafonul unei mașini Citroën Traction Avant. Regulile Turului Franței din ultimii ani restricționează excesele de acest gen, dar la început orice era permis. Scriitorul Pierre Bost se lamenta: „Această caravană de 60 de camioane țipătoare, cântând de-a lungul satelor măreția unei băuturi, cea a producerii de lenjerie intimă sau de lăzi de gunoi, reprezintă un spectacol rușinos. Poluează, cântă o muzică proastă, este tristă, este urâtă, miroase a vulgaritate și a bani." Agenții de
Turul Franței () [Corola-website/Science/307743_a_309072]
-
capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder de copac ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița roșcata ("Sciurus vulgaris"); - păsări: presura de munte ("Emberiza cia"), gaia roșie ("Milvus milvus"), cocos de munte ("Tetrao urogallus"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), pietrarul cu creasta albă ("Oenanthe leucopyga"), fluturașul de stâncă ("Tichodroma muraria"), șorecarul comun ("Buteo buteo"), mierla de parau ("Cindus cindus aquaticus"), lăstunul mare ("Apus apus"), pupăza ("Upupa apops"), fașa de pădure ("Anthus spinoletta"); - reptile, amfibieni și broaște
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
din anul 1962, Warhol se servește de seriografie și de tiparul fotomecanic. La seriile de reproduceri executate pe baza unei schițe de Warhol, lucrează un grup numeros de asistenți - peste două mii de lucrări în decurs de doi ani! Prin culori țipătoare, stridente, prin repetarea imaginii aceluiași obiect sau prin ilustrarea unor acte de violență sau accidente, aceste opere devin ilustrarea civilizației americane. Warhol locuiește în atelierul-fabrică - ""Factory"" - care în scurtă vreme va deveni un loc de întâlnire pentru avangardă new-yorkeză. Din
Andy Warhol () [Corola-website/Science/298174_a_299503]
-
păsările care cuibăresc în pădure și păsări răpitoare diurne. Cel mai frecvent zărit este șorecarul comun ("Buteo buteo"), dar se mai pot vedea și uliul păsărar ("Accipiter nisus"), vânturelul roșu ("Falco tinnunculus"), uliul porumbar ("Accipiter gentilis") și uneori și acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"). Mamifere care trăiesc în pădurile care înconjoară Piatra Șoimilor sunt: veverița roșcată ("Sciurus vulgaris"), pârșul mare ("Glis glis"), ariciul ("Erinaceus roumanicus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistrețul ("Sus scrofa"), liliacul comun ("Myotis myotis"), pisica sălbatică ("Felis silvestris"), viezurele ("Meles
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
pitic ("Micromys minutus"), chițcan mic de apă ("Neomys anomalus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), viespar ("Pernis apivorus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
de apă ("Neomys anomalus"); Păsări (migratoare, de pasaj) protejate la nivel european prin "Directiva CE" 147/CE (anexa I-a) din 30 noiembrie 2009: sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), șoim dunărean ("Falco cherrug"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), cresteț pestriț ("Porzana porzana"), viespar ("Pernis apivorus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), caprimulg ("Caprimulgus europaeus"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), ciocănitoare de stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoare
Câmpia Careiului (sit SCI) () [Corola-website/Science/334015_a_335344]
-
mreană (Barbus barbus), boiștean (Phoxinus phoxinus), clean (Leuciscus cephalus) și scobar (Chondrostoma nasus). Pădurile adăpostesc o ornitofaună foarte variată. La limita lor superioară întîlnim mediul cocoșului de munte (Tetrao urogalus), ieruncei (Tetrastes bonasia), acvilei de stîncă (Aquila chrysaetos) și acvilei țipătoare (Aquila pomerana); mai jos, în crengărișul codrilor, pe liziere și în poieni, trăiesc buha (Bubo bubo), huhurezul mic (Stix aluco), ciuful de pădure (Asio otus), corbul (Corvus corax), mierla gulerată (Turdus torquatus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea verde (Picus viridis
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
Lilium mirtagon), stînjenelul de munte (lris ruthenica), ori firuța de stîncă (Poa nemoralis ssp. rhemanni) - plantă endemică ocrotită prin lege. In rezervație abundă și elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocoșul de munte (Tetrao urogalus), acvila țipătoare (Aquila pomarina), corbul (Corvus corax) și rîsul (Lynx lynx). Rezervația forestieră și geologică cheile Tișiței este constituită pe 307 ha și înglobează cursul inferior al văii Tișiței cu monumentalele sale chei. Accesul se face din DN2D (Focșani-Tîrgu Secuiesc, la 71
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă țipătoare mare ("Aquila clanga"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf de pădure ("Asio otus"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), gâscă cu piept roșu ("Branta ruficollis"), șorecar
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
CEE" din 2 aprilie 1979 (privind conservarea păsărilor sălbatice): uliu păsărar ("Accipiter nisus"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), șerpar ("Circaetus gallicus"), lăstun mare ("Apus melba"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), șoim călător ("Falco peregrinus"), șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo"), acvilă de munte ("Aquila chrysaetos"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), cocoșul de mesteacăn ("Bonasa bonasia"), bufniță ("Bubo bubo"), barză albă ("Ciconia ciconia"), barză neagră ("Ciconia nigra"), erete de stuf ("Circus aeruginosus"), erete vânăt ("Circus cyaneus"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), erete cenușiu ("Circus pygargus"), cristei de câmp ("Crex
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
general critic față de Poe, numindu-l „vulgar”. Despre „Hruba și pendulul” în particular el a spus: „nu mi se pare a avea valoare literară permanentă de niciun fel... Analizați Hruba și pendulul și veți găsi un atac al spaimei fizice țipătoare asupra nervilor”. Prima traducere în limba română a fost publicată anonim sub titlul „Puțul și pendula” în ziarul "Independința", anul IV, 1861, nr. 17-21, aceasta fiind prima traducere în limba română a unei scrieri de E.A. Poe. Povestirea a fost
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
avântul său uneori necugetat. Este de notorietate faptul că mareșalul era incapabil să citească o hartă și nici nu se obosea să care cu el una. Pe câmpul de bătălie era deseori observat de inamic, din cauza ținutelor sale extravagante și țipătoare, dar talentele sale de spadasin și vigilența escortei sale îl făceau dificil de capturat sau de ucis. În ceea ce privește relația sa cu Napoleon, s-a spus pe bună dreptate că Murat a fost loial atâta timp cât acesta înregistra doar victorii și lipsit
Joachim Murat () [Corola-website/Science/305050_a_306379]
-
sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel de câmp, mierla, sfrancioc roșiatic, codobatura, bufnita, șopârla de munte, salamandra) În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel:
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]