348 matches
-
și niște șosete albe, foarte scurte. Arăta ca o școlăriță, mlădioasă, plăpândă, și totuși avea o ținută demnă, șocată și combativă, așa cum stătea cu bărbia în sus. Tenul ei lăptos era ușor bronzat, dar foarte palid, iar buzele i se țuguiaseră cu o furie care răspundea provocării din privirea de pisică a lui George. Expresia aceasta mânioasă i-l evocă brusc lui George pe bunicul ei. Bună seara, îi spuse George. Cum ai intrat în casă? Sper că nu sunt inoportun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cotoarele cărților. Se uită din nou la nemișcatul John Robert și simți o arsură în inimă, de parcă ar fi fost străpuns cu un fier înroșit în foc. Privită din acest unghi, fața filozofului apărea mai umană: buzele proeminente i se țuguiau, așa cum îl văzuse de atâtea ori George pe profesorul lui, în timp ce asculta o argumentație. Expresia aceasta a gurii botoase era atât de alertă și de vie, încât George urmări atent dacă nu cumva John Robert deschisese ochii și se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
primordialitatea”. Trecuseră șase ani de atunci, îi simțeam respirația caldă, ocrotitoare, „Într-o zi vom fi salvați”, îmi spuse. Era în 1941. Se auzeau acordurile orchestrei restaurantului grădinii publice unde ne aflam, în timp ce muzica militară din chioșcul circular cu acoperiș țuguiat din mijlocul grădinii încetase de mult, odată cu lăsarea serii. Era târziu, ne ridicarăm de pe bancă, ne plimbarăm de-a lungul gardului de sârmă al grădinii, acolo unde se termină platoul orașului, întinsul imensei câmpii. În vale fluviul curgea leneș, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
în multe sate de pe Valea Ceremușului (Costești, Cabin, Carapciu, Stănești, Hlinița, Vilaucea, Berbești) și în stânga Prutului (Ivancăuți, Nepolocăuți, Zadobriuca, Boianciuc, Dobronăuți, Horoșăuți etc.). Mai târziu românii din aceste sate au fost asimilați ori s-au stabilit în alte localități. P. Țugui constata că în 1774 în cele 122 sate și un târg din ținutul Cernăuți locuiau 39.400 persoane, dintre care 18.640 români (47,3%), 17.125 ruteni (43,4%), 1.150 ruși (2,9%), 1.805 evrei (4,6
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
curăț murdăria răumirositoare cu murdărie. Deci beau ca disperatul pasta de dinți dizolvată și din cauza asta o bere și din cauza berii un șnaps, și pentru că gâtul arde într-așa un hal, o gură de apă din munți, direct cu buzele țuguiate de la robinetul de apă. Acum sunteți mulțumită? A devenit destul de clară neclaritatea? Ți se întoarce stomacul pe dos în chip suficient? (VEHICULUL apare gol, deci fără atributele LUI sau ale EI, împreună cu o cutie de recuzite și un buchet de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
metafora satirică, Editura Minerva, București, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, Editura Minerva, București, 1994. Spiridon, Monica, Eminescu. Proza jurnalistică, Editura Curtea Veche, București, 2003. Tomuș Mircea, "Prefață" la Ce-ai cu mine vântule?, Editura Minerva, București, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, Editura Vestala, București, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, Editura Cartea Românească, București, 1983. Vatamaniuc, Dumitru, Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Editura Junimea, Iași, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, Editura Albatros, București, 1975. 3.3 Studii și articole apărute
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi și metafora satirică, București, Editura Minerva, 1972. Spiridon, Monica, Eminescu. O anatomie a elocvenței, București, Editura Minerva, 1994. Eminescu. Proza jurnalistică, București, Editura Curtea veche, 2003. Tomuș Mircea, Prefață la Ce-ai cu mine vântule?, București, Editura Minerva, 1970. Țugui, Pavel, Arghezi necunoscut, București, Editura Vestala, 1998. Paler, Octavian, Polemici cordiale, București, Editura Cartea Românească, București, 1983. Vatamaniuc, Dumitru, Publicistica lui Eminescu, 1870-1877, Iași, Junimea, 1985. Vârgolici, Teodor, Prietenia literară, București, Editura Albatros, 1975. 3.3 Studii și articole apărute
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trnsaformă ea în sacrficiu? Flaubert subliniază de la bun început distanțele, golurile care structurează ospitalitatea. Mai întâi el ne oferă o descriere a castelului ca loc al ospitalității. Acest castel, în mijlocul pădurilor este solid ("Cele patru turnuri de la colțuri aveau acoperișuri țuguiate cu solzi de plumb, iar temelia zidurilor se sprijinea pe blocuri de stânci"376*, el este făcut după comunitatea organizată pe care o adăpostește, apa din streșini e adunată în rezervoare, "pietrele curții străluceau de curățenie ca lespezile unei biserici
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ȚUGUI, Haralambie (10.II.1916, Dorohoi - 12.X.1996, Iași), poet. Este fiul Nataliei (n. Turcu) și al lui Teodor Țugui, grădinar. Își începe învățătura în orașul natal (1924-1931), urmează apoi Liceul Militar la Cernăuți (1931-1934) și la Iași (1934-1936). Absolvent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290293_a_291622]
-
624-625. 100 Despre toposul "vizitei la scriitor" în romantism, v. José-Luis Diaz, L'Écrivain imaginaire. Scénographies auctoriales à l'époque romantique, Honoré Champion, Paris, 2007. 101 Despre imaginea de boem al lui H. Grandea se poate vedea prefața lui Pavel Țugui la ediția Grigore H. Grandea, Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975, pp. V-XLIII. Tiparul de reprezentare se recunoaște și în alte portrete făcute de Sion în același articol, cum e de pildă, cel al lui Baronzi
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
clacă. I se părea în toată vremea că visteria îi goală. Dacă nu ajungea, mai punea și câțiva copii sănătoși strânși de pe ulițele satului. Era pregătit la rândul lui să se arunce în genunchi la picioarele stăpânitorului. Și să-și țuguie buzele pentru a-i pupa papucii. Pe cât era de crud cu supușii lui, pe atât era de smerit în fața prealuminatului. 6. LA RĂSPÂNTIE DE DRUMURI a. Pe cărări bătătorite Evoluțiile trecute, prezente și viitoare au fost, sunt și vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
rurale mai rare, doar ele pot fi contemporane, sinapse în păduri amestecate, valea de 200 de metri, îngrăditură de munți înainte, versant, șină, șosea, Someș, un lat de porumbiști, un rînd de case, celălalt versant! munții încep unde căpițele sînt țuguiate, nu rotunjite, macazurile Salvei salut în sate pe hartă salve Salva Romuli Parva Nepos! împărăteasa cu grănicerii ei înzestrați, heliotropism general, tot ce-a fost lume se alătură marginii bune a văii, la picioarele abruptului sudic vărsătoare de răceală, Năsăud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
instrument de care dispune, gândind chiar să-și dea și ceasul jos dacă rămâne fără „muniție“. — Trei ! Pribeagu, cu spatele la cei doi amici, îi privește în ochi cu un rânjet de invidiat pe concurenți. Le mai face cu ochiul, își mai țuguie buzele, mai scoate limba, se maimuțărește, încercând să-i irite. — Doi ! Unu ! Și deodată trage și se aude un bubuit teribil. Moment în care toți concurenții încep să țipe și să dea cu bicele în cai. — Aida, copii ! Aida ! țipă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
-l convinge pe loc. Orice confuzie în această chestiune putea genera grozăvii. M-am așezat și eu în genunchi, astfel ca fețele noastre să fie la același nivel. — Nu. Crede-mă. Nu! Își lăsă privirile în jos, buzele i se țuguiară și începură să-i tremure. O secundă, avu înfățișarea unui copil bosumflat, își supse buza de jos și o strânse între dinți. Apoi, cu o mișcare iute, care mă făcu să tresar, sări în picioare. M-am ridicat și eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
negentropie a nordului. Așa și este: Uscatul e mult mai bine reprezentat În nord decât În sud. Adică Înălțimile, ordinea și diversitatea deci, În antiteză cu platitudinea apei definitorii pentru sud, adică a entropiei. À propos: chiar polul nord e țuguiat, iar cel sud scobit, chiar dacă pe distanța a câțiva zeci de metri, revelând negentropia unei Înălțimi În raport cu entropia vreunei zănoage, pe care procesul spontan de roadere a negentropiei caută s’o umple. Și chiar ozonul, substanță negentropică, fuge ca dracu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
scos parcă din Paginile bizare ale unui Urmuz de secol XVIII : „Evreii, pe care-i deosebești de la distanță după figura lor, care e cea mai ciudată din câte se află prin alte țări, au capul pătrat la partea de sus, țuguiat Înspre partea de jos și zbârlit prin cușma de blană neagră ce o poartă, de unde atârnă pe obraz două șuvițe Împletite de păr de-alungul, pe când partea dinapoi a capului e rasă, iar o mică bărbuță În vârful bărbiei le prelungește
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost un semnal de alarmă care anunța persecutarea și evacuarea evreilor. Într-adevăr, din Anglia ei au fost alungați la sfârșitul aceluiași secol XIII (În 1290). În spațiul germanic și limitrof, semnul distinctiv purtat de evrei a fost o pălărie țuguiată de culoare galbenă (verde În Polonia), semănând uneori cu o pâlnie răsturnată, alteori cu un con (germ. Judenhut, lat. pileus cornutus). Cea mai veche atestare este o miniatură din lucrarea Hortus Deliciarum, realizată În 1175 de stareța Herrade von Landsberg
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
propriu, care schimbare stătea de altfel să se Întâmple de la o săptămână la alta. După socotelile noastre, rămăsese cel mult o lună. Mărimea și conformația burții Ortansei ne spunea În mod cert că va fi băiat. Avea un pântece enorm, țuguiat Într-un anume fel, Încât toți care o văzuseră Îi spuseseră că va fi băiat, iar pentru asistenta de la policlinică nu mai era nici un dubiu. De asistenta aia se Îndrăgostise, de-acum nu mai avea nici un rost să nege. Oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Sorohan. Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu. București: Minerva, 1982. TACCIU, Elena. Insurgența romantică. În: România literară, 16, 24 febr. 1983, nr. 8, p. 10. Elvira Sorohan. Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu. București: Minerva, 1982. ȚUGUI, Grigore. Elvira Sorohan: Ipostaze ale revoltei la Heliade Rădulescu și Eminescu, Editura Minerva, București, 1982, 301 p. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 29, 1983, p. 91-93. REGMAN, Cornel. Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
21 dec. 1984, p. 5. Elvira Sorohan. Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu. MANU, Emil. Exegeza operei unui "erudit rafinat". În: Contemporanul, 14 iun. 1985, nr. 24, p. 11. Elvira Sorohan. Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu. București: Minerva, 1984. ȚUGUI, Grigore. Elvira Sorohan: Introducere în opera lui Ion Budai-Deleanu, Editura Minerva, București, 1984, 294 p. În: Analele științifice ale Universității "Al.I. Cuza" din Iași (serie nouă). Secțiunea 3 f. Literatură, 31, 1985, p. 84-85. COROIU, Constantin. Originile literaturii române
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
i-au deschis porțile celui care avea să rămână în literatura română Lucian Blaga. Cântăreți ai simțirilor au fost puzderie la Glasul Bucovinei: G. Rotică, Vasile Drăgușanu, Sever Beuca Costineanul, G. Voievidca, Vasile Gherasim, Sasu Constantin, Toader a lui G. Țugui din Cupca, preotul C. Morariu, Ioan Biala - țăran din Pătrăuții de Jos, Mihai C., Elena Dobrozinschi, Ilie a Petre Timeș din Cupca, George Tofan ș.a. * „Bucovina Hurmuzăcheștilor” - astfel apărea la 1 mai 1848 „Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, dar
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Dem. Cernușcă, Mircea T. Călinescu, Dragoș Vicol, Ion Ojoc, Har. Th. Țugui ș.a. Nor Îngereanu - Anghel semna un serial Țiganii - din viața unui popor al nostalgiei. La comemorarea a 50 de ani de la plecare a poetului la cele veșnice, Haralambie Țugui semna documentarul Eminescu. Avea Observatorul o poștă a redacției laborioasă, iar publicitatea era condusă cu grijă; se făcea nu numai reclamă comercială, ci se punea suflet pentru informarea bibliografă și bibliofilă, semnalând orice noutate în domeniu: apariția revistei literare Orizont
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Îngrijit de Gabriela xe "Omăt"Omăt, prefață și note de Leon xe "Volovici"xe "Volovici"Volovici, Editura Humanitas, xe "București"București, 1996. xe "Șafran"Șafran, Alexandru, Resisting the Storm. Romania 1940-1947 (editor: Jean Ancel), Yad Vashem, xe "Ierusalim"Ierusalim, 1987. Țugui, Pavel, Istoria și limba română În vremea lui xe "Gheorghiu Dej"Gheorghiu-Dej. Memoriile unui fost șef de Secție a C.C. al P.M.R., Editura Ion Cristoiu, xe "București"București, 1999. Weck, René de, Jurnal. Jurnalul unui diplomat elvețian În România 1939-1945, ediție
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vălului precum și a limbii. S-a observat funcționalitatea acestora: dacă buzele au tonicitatea necesară articulării vocalelor și consoanelor, dacă mușchii mimicii funcționează corect sau fac grimase compensatorii, în ce măsură se folosesc în vorbire pereții interni ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie buzele, trage buzele lateral, întinde buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc. S-a constatat cu atenție starea mușcăturii și așezarea dinților pe arcade - există diasteme, lipsuri; în despicăturile de maxilar absentând adesea unul sau doi dinți
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un fel de diviziune a muncii. Unii lucrează probleme la tablă, alții iau mardeală. Mardeală prin procură. Și poate asta i-a accentuat retardarea. Se izbea cu castana în capul cu gura deschisă. Avea și asemenea clipe de inspirație. Ciocănea, țuguia buzele, își transforma capul într-un fel de cutie de rezonanță și ne arăta că suna a gol. Avea succes trucul ăsta al lui. Ce v-am zis că n-am nimic înăuntru! părea el foarte mândru. - Hopa, Penelopa, face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]