6,958 matches
-
amăgesc degeaba că ar fi individuale. Aceeași magmă călduță, aceeași pace nefirească, rău prevestitoare, le îneacă, fără să i se poată împotrivi, pe toate: "La fel și în scris. Orice ieșire din ritmul viu, imediat, în care țîșnește gîndul viu așterne îndată peste rînduri ca un fel de ecran opac, un fel de ceață parazitară. În care gata, se îneacă totul. Prin care gata, nu mai răzbate nimic. În care totul se năclăiește." Privind lumea fără ochelari, ca să nu poată distinge
Camera păpușilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12276_a_13601]
-
vază etc. Regret enorm și intens dispariția apropiaților mei Ov. S. Crohmălniceanu, Ștefan Augustin Doinaș și Irinel Liciu, Vera Valeriu, Anatol Vieru, Cristian Popișteanu, Virgil Vasilescu, Maria Luiza Cristescu și a atâtor altora pe care condeiul meu refuză să-i aștearnă pe aceste pagini... (soțul meu, tatăl meu, Marin Preda, Slavomir Popovici, printre ei). C. P.: Angajarea politică, în plină adolescență, v-a impus, ziceți, "o disciplină de gândire și una morală", necesare caracterului în formare. Puteți explica astăzi în ce
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
fi ars și aceeași soartă o va avea și următoarea intrigă polițistă. Va reveni mai stăruitor la masa de lucru în timpul practicii juridice, firește, în momentele libere, constatând cu mulțumire că ajunsese la anume îndemânare în plămădirea narațiunilor scurte. Inițial, așternea totul pe hârtie fără să se gândească prea mult la tehnica și particularitățile propriei creații, pentru aprecierea căreia ar fi avut nevoie de o temeinică pregătire teoretică, de care nu dispunea. Totuși, va mărturisi peste ani, a intuit de la bun
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
Agora Romagna Latină a venit însă cu o soluție: adoptând un brad înalt de 10 m din apropierea pieței, pasionații forului românesc pentru cultură și latinitate din Canada au împodobit frumosul brad, virtual! Vă lăsăm însă în compania celor câteva gânduri așternute pe hârtie în prag de sărbătoare de Daniel Constantin Manolescu, tribunul Agorei: Anul trecut, Forumul AGORA ROMAGNA LATINĂ pt Istorie, Cultura și Latinitate Canada, a propus și instalat primul Brad de Crăciun în Piață României de la Montreal. Modest că talie
Bradul din piața României, Montreal. In: Editura Destine Literare by Daniel Constantin Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_307]
-
1998 și pînă astăzi, tableta lui Dan Perjovschi. Săptămînă de săptămînă. Scurtă, concisă, ascuțită ca lama unui bisturiu de chirurg mare, faimos. Cuvîntul, ca și o linie bine trasă, taie, despică, investighează prin măruntaiele ființei, prin viscerele timpului. Rezultatul se așterne ca și cel de pe un buletin de analize. Clar și precis. Fiecare cuvînt este acela care trebuie și nu altul. Asta se simte ori de cîte ori citești. Că nu se întîmplă doar o dată. Și, cine are chef, poate să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
în ideologii totalitariste, devenind poeți de Curte, fie că aruncă vina pentru actuala criză a lumii arabe în cîrca colonialismului și a politicii americane în regiune. Germania stagnează... După valul tinerilor prozatori, după succesul celor vîrstnici, în Germania s-a așternut liniștea. Prea puține sunt cărțile scriitorilor autohtoni care să culeagă la ora actuală elogiile unanime ale recenzenților și criticilor. însă cum în orice proces de creație există și o perioadă de gestație, s-ar putea ca surprizele plăcute să nu
O zi la Salonul de Carte de la Frankfurt by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12389_a_13714]
-
fi mai abundentă și mai darnică decît iubirea zgîrcită pe parcursul vieții mele sociale. E un fel, totuși, demn de a cerși iubire, dăruind. Fiindcă atunci cînd mă simt bine instalat în ritmul primelor trei sau patru cuvinte pe care le aștern, cînd în norul de intuiție din capul meu apar scurte fulgere ce precipită apariția cuvinelor următoare, o senzație de revelație autentică se răspîndește și în restul trupului meu, și mă deschid să o împărtășesc marelui cititor abtract, ca și cum viața lui
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
Sf. Gheorghe era o piață triunghiulară cu trei ulițe - una ducea spre Bărăție, alta spre hanul Filaret, iar a treia spre mahalaua Scaunelor... Rânzei schimbă pixul care se terminase și continuă cu cel de rezervă... Pe la 1814, aceste ulițe erau așternute cu scânduri de stejar și aveau pe dedesubt canaluri de lemn pentru scurgerea apelor. A îmbla însă pe asemenea poduri era o adevărată tortură, căci ele erau pline de noroi infect; alteori se rupea una din scânduri tocmai când nenorocitul
Crochiuri de epocă (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12516_a_13841]
-
este însoțit de un fel de sacralizare a textelor, favorizată evident de originalitatea și valoarea lor literară. Citindu-i acum ultimul volum de proze scurte sau poeme în proză (precizările generice au prea puțină importanță), mi-am dorit să revăd așternute peste rafturile acelei librării coloneze, unde am întîlnit-o pe Aglaja în urmă cu aproape patru ani, marile coli albe de hîrtie pe care ea scria - așa cum îi era obiceiul - fragmente disparate, cuvinte sau fraze decupate din textele proprii, act care
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
Alexandru Niculescu De mai multă vreme, Virgil Ierunca tace. Peste existența sa reală - și altădată, avară în vorbe - chiar aici, la Paris, s-a așternut un văl impenetrabil. Iar noi, ceilalți, ne-am obișnuit să uităm. Cu rare excepții, am uitat pe cei care și-au dăruit viața, cariera profesională, liniștea pentru eliberarea României de comunism - în închisori, pe munți, în exil. Și totuși! Din
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
dacă Lucídio e inventat, este inventată toată povestea și deci nu există crime și nici vinovați. Ficțiunea nu e o circumstanță atenuantă. Imaginația nu e o scuză. Cu toții ajungem să ucidem în gând, dar numai că autorul, monstrul ăsta, își așterne crimele pe hârtie, și le mai și publică. Dacă nu mi-am omorât pe cei nouă confrați și frați întru obsesie, sunt vinovat de ficțiunea de a-i fi omorât. Trebuie să te conving, cititorule, că nu l-am inventat
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
în acele chefuri gălăgioase de un gust ordinar. Făceam uz de un discernământ superior cu privire la viață și la savorile ei, ceea ce ne unea era tocmai certitudinea că foamea noastră aduna laolaltă toate apetiturile care într-o zi aveau să ne aștearnă lumea la picioare. Eram atât de lacomi la început, încât orice ar fi fost mai puțin decât lumea întreagă ar fi egalat cu un coitus interruptus. Ne doream lumea, am sfârșit ca niște faliți municipali, fiecare în propriul său rahat
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
de suferințele postume ale poetului, demult trecut în lumea drepților, care a pierdut până și palida șansă a eratei și nici nu mai răspunde la telefon, pentru a i se prezenta măcar cuvenitele scuze. Și astfel, un silentium pudic se așterne asupra erorilor, adăpostindu-le protector și menținând un climat propice proliferării lor. Readuc în memoria celor care au uitat-o sau au trecut-o cu vederea teribila gafă a lui Călinescu, care, la mijlocul anilor '30 ai secolului trecut, cade pradă
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
acestui filozof. Fiind un spirit prin excelență anticalofil și un om căruia îi repugna în întregime ideea de a scrie pentru public, Dragomir a fost totuși un om care a scris. A acoperit zeci și zeci de caiete, în care așternea însemnări fugare, scrise sub bătaia imperioasă a inspirației de-o clipă, sau în care desfășura, sub chipul unor fragmente de întindere variabilă, ideile pe care le considera cu adevărat importante. Și pentru că nu scria pentru un public sau pentru o
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
cu crengile groase strânse și ele în vreo cinci-șase chingi zdravene, tot de fier, să nu fie doborâte de vânt. Richard zice: un Dinozaur, închingat. în carnet, notez pe furiș: Balaur! însoțitorul meu udă, șterge de zor cu deștiul praful așternut pe soclul bustului și mă anunță: sculptor I. Mateescu, turnătoria V. Rășcanu. Sub ochii noștri, un strat de Nu-mă-uita și versurile pe care le știu pe de rost, și pe care, ca orice reporter lipsit de imaginație și de pietate
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
ilustrul neurochirurg Constantin Arseni cu căciula în mînă în fața lui Ceaușescu, ca ultimul țăran în fața boierului, nu-mi venea să cred ochilor". Arghezi, aflat la cumpăna dintre perioada în care fusese pus la index și cea de repunere în circuit, așterne, cu prilejul datei de 1 ianuarie 1955, următoarea urare adresată unei somități politice, urare pe care infatigabilul domn Gheran are grijă a o copia "cu toată acuratețea" spre a ne-o aduce la cunoștință: "Tovarășei și Doamnei Ministru Constanța Crăciun
În fața și-n spatele camerei (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11673_a_12998]
-
petrecute, la Roma, în compania lui Alfonso Gatto. (Acest poet apare în filmul lui Pasolini Evanghelia după Matei, din 1964, unde îl interpreta pe Sfântul Andrei.) Pe volumul Poesie d'amore, apărut la Mondadori, în colecția Lo Specchio, el a așternut o entuziastă dedicație: Prietenului poet Ilie Constantin, mulțumindu-i pentru lectura frumoaselor sale poezii pe care am făcut-o împreună în această odaie romană a mea, cu bucuria unei cunoștințe care este deja amiciție și liberă fraternitate, cu afecțiune și
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
Mihai Zamfir Titus Popovici ar fi împlinit 75 de ani. De la moartea lui au trecut însă mai bine de zece ani, iar praful s-a așternut peste amintirea scriitorului cu o viteză îngrozitoare. Din ce cauză? Talentul se poate distruge, adică autodistruge, în variate feluri, unul mai ciudat decît altul. O știm dintotdeauna, această realitate a fost codificată de Baudelaire, dar, din păcate, secolul XX a
Doar talentul e de-ajuns? by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/11713_a_13038]
-
maturi, pentru autori și pentru personaje. Legătura dintre răvășeala din viața unui fiu nedorit și clinii de hîrtie care-și tot schimbă locul, dezorganizînd cu bună știință textul o fac cele două dedicații, pe două romane despărțite de doi ani: "aștern gîndurile mele pe țărîna și ciolanele tale, tată, pentru că astăzi ești orb și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și "descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și numai lui. H.Bonciu." O negustorie, așadar, cum
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
le publică poza pe prima pagină, oamenii de tot felul ajung să le învețe numele și să îl rostească temători. După această "zi de glorie", urmează procesul și inevitabila condamnare la zeci de ani de detenție. Încet, încet, uitarea se așterne peste ei și peste faptele lor. Ajung să fie uitați pînă și de propriile lor familii - nevestele divorțează, copiii îi renegă - iar urmașii victimelor lor redescoperă cu greu normalitatea vieții, cu sentimentul că Justiția și-a făcut pînă la urmă
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Maxim Belciug Se dedică unor academicieni Animat de un confrate, aștern aici câteva observații cu iz independent despre muzica "independentă" pe care o îndrăgesc atât de mult. Mai întâi, încercând să (-mi) definesc termenii, voi spune că muzica "independentă" se poate referi la muzica ce se încăpățânează să sune altfel decât
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
strige// demoni pîrdalnici mă împresoară/ cu foșniri pieritoare// noaptea se îndesește/ în sinea sa fără capăt/ de nu i se mai vede văzduhului urma/ de nu mai știu pe unde ar fi să fie/ nourul și-ntunecimea// fruntea mi-e așternută în țărîna căințelor/ și-n pulberea cîndva răzvrătită/ prin pierzania umbrei” (Strigarea). Mai curînd decît eliberarea din vasalitatea umbrelor, poetul experimentează o “schismă”, o erezie, pe care îngerul nu e în stare a o spulbera: “norul schismatic/ izbucnind dintr-o
Un senior al poeziei noastre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13003_a_14328]
-
ce pe drac nu-l mai îmbie. Baccalaureus E-aici al tinereții nobil rost! Cît n-am creat-o, lumea nici n-a fost; Am scos din mare soarele căzut; Cu mine faza lunii a-nceput; Pe drumuri ziua mi-așternea odoare; Pămîntu-mi înverzea și da în floare. În noaptea cea dintîi, la al meu semn, Toți aștrii-au răspîndit un fast solemn. Îngusta minte filistină cine Desferecat-a, în afar^ de mine? Dar, liber, cum cuvînt în duh m-alină
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
greiere rănit Ochiul uitării prin volbura nopții pe înclinarea frunzei pe foșnirea pierdută păsări letargice coboară orbește în arborele tăinuitor fiecare pasăre pe frunza sa se duce oul rămâne în ochiul uitării Diamant fără granițe de pe creasta bucegilor nostalgia se-așterne pe lumina ocultă a amintirii noaptea patimei vibrează neîncetat dincolo de adâncul ființei toate se duc trecând prin ochiul orb al uitării - doar diamantul mântuit de haos rămâne în noi neclintit Două flori o iarbă magnetică rămâne pe urma tălpilor pășite
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Gheorghe Grigurcu Desigur cuvîntul Desigur cuvîntul doare cum trupul dar cum doare trupul? îndărătul ochiului se-așterne doar luciul său o linie rafinată te exersează la nesfîrșit briza mării pornește din aceste draperii cum ne vei găsi poemele cum ne vei așeza alături de ele? poate că acest gol e doar o tranzacție cu îngerul încet se-ndepărtează
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]