910 matches
-
veșteji din nou spectrul "coruperii" literaturii prin comentariul de care are parte, e convocată, firește, și autoritatea lui Paul Valéry: "Această corupție constă în a substitui preciziuni zadarnice și exterioare sau opinii convenite preciziei absolute a plăcerii sau interesului direct ațîțat de operă, în a face din această operă un reactiv servind controlului pedagogic, o materie cu dezvoltări parazitare, un pretext pentru probleme absurde...". Chiar și filosofia, ostenită de efortul penetrării concretului fenomenal, a fost obligată nu o dată a adopta un
Despre "stilul critic" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9205_a_10530]
-
cît mai îndrăznețe. În scurt timp începuse toată lumea să intre la bănuieli, nu cumva să te lași descusută, o instruise Roja, spune-le doar atît cît să le faci curioase, lasă puțin mister să plutească deasupra, numai așa o să le ațîți imaginația. Mai precis, cum? Și cînd? începuse să se întrebe, nu era o treabă atît de simplă, își studiase pe îndelete colegele și în cele din urmă hotărîse să formeze nucleul. Cînd mi le prezinți și mie pe restul fetelor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ceva despre mine? — Ce-ar fi putut să-i spună cineva despre tine? — Nu știu, răspunse Antonia. Poate în legătură cu mine și cu Alexander, de exemplu. Știi și tu cum născocesc oamenii tot felul de lucruri. Cu siguranță cineva l-a ațâțat împotriva mea. Trebuie să fi intervenit vreo neînțelegere. Nu-i așa că tu n-ai făcut nimic, Martin? — Sigur că nu, am răspuns. Nici nu m-am văzut cu Palmer. Și știi foarte bine că n-aș putea să fac așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
pentru tine am făcut-o - iar acum mă urăști pentru asta! Atunci, dacă-i pentru mine, hai să n-o mai facem, bine? Că rezultatul e caraghios și de tot căcatul. Numai că în seara următoare, la cină, ne-am ațâțat unul pe altul - exact ca în primele zile ale legăturii noastre, Maimuța s-a retras la un moment dat la toaleta damelor și s-a întors la masă cu un deget ce mirosea a zambilică, deget pe care l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
mică a unei flăcări, iar el văzu turnul pătrat al poștei transformându-se În cenușă neagră. Apoi verdele parcului, Kalimagdan, deveni cafeniu. Străzile cartierului săracilor au fost ultimele care s-au aprins și el suflă În flacără ca s-o ațâțe. Când harta arse aproape complet, aruncă cenușa sub banchetă, Își puse o pastilă amăruie pe limbă și Încercă să adoarmă. Dar somnul nu se lipea de el. Era un om fără umor, altminteri ar fi zâmbit la ideea că-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
tresare Mihai; "ce fel de mamă ești?!" se întreabă în gînd, stupefiat. Zău confirmă Maria. Tinerii ca tine preferă femeile măritate, care să nu le dea bătaie de cap. Și dacă, vreodată, pentru diversitate, m-aș gîndi la o fată? ațîță Mihai discuția. Atunci, face un gest de confirmare Maria te vei opri la una ca șefa autoservirii, căreia, dacă se umflă, are cine-i purta de grijă. Nu te văd eu pe tine aruncînd cinci mii pentru diversitate rîde ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
i-o tragă, trecând de la penetrări ușoare și rapide la niște mișcări viguroase ce păreau a nu se mai sfârși. Fiecare dintre acestea o conducea până aproape de culmile orgasmului, ca un montagne russe în plin avânt, numai ca s-o ațâțe și mai mult. Ooo! Oooh, oooh, ce frumoooos, nu-i așa? Numai că, prietene, trebuie să-ți spun că și cu partenerul lui Carol se întâmpla ceva. Sigur că se unduia și își mișca șoldurile și, întinsă pe spate, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ți-ai recăpătat memoria. Azi-dimineață nu mi s-a adus nici un ziar, urmă Digby să se plîngă. — Eu am dat dispoziție să nu ți se aducă ziare, răspunse doctorul Forester. Johns a procedat greșit. Discuțiile acestea despre război... ți-au ațîțat peste măsură imaginația. Poole mi-a spus cît de exaltat erai ieri În grădină... — Nu permit să fiu tratat ca un individ sau ca un copil, zise Digby privindu-și trupul Îmbătrînit și ridicol În pijamaua aceea vărgată. — Ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
doctorului Forester. „Ce bine e să fii din nou adult!“ Își spunea. Cu sufletul plin de taina pe care-o cunoștea numai el, se Îndreptă spre o cabină telefonică din Bayswater. Făcuse rost, la hotel, de o mulțime de fise. Ațîțat la culme, introduse prima fisă și formă un număr, dar la celălalt capăt al firului, o voce Îi răspunse cu dezinvoltură: „Brutăria igienică vă stă la dispoziție...“ Închise telefonul. Abia acum Începea să-și dea seama de dificultățile ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
foarte greu înaltul procentaj de ieri. Iar aliatul său natural PRM este pur și simplu blocat într-o turnură ivită în viața politică și nu mai știe cum să o întoarcă. Nu mai poate să înjure Occidentul și nici să ațâțe împotriva ungurilor și evreilor, căci în Uniunea Europeană nu se poartă așa ceva. De cealaltă parte a baricadei, unde se află forțele politice care ar trebui să beneficieze de noua conjunctură, în mod paradoxal domină degringolada și tendințe de dezintegrare. PNȚCD este
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
are ochii ațintiți înainte, privirile lui cercetează într-una căile pe care omenirea se îndreaptă întru înfăptuirea nevoilor ei atotstăpânitoare. [...] liberalismul e adânc convins că demagogia înăbușă orice posibilitate de progres. De altfel, demagogia e ușoară. Ea trezește toate speranțele, ațâță toate patimile. Tulbură fără să potolească. [...] Democrația e grea, e ingrată. Datoria ei e să înstrăineze pornirile nesănătoase, să ridice stavila rațiunii în fața valurilor pasiunii, să spună adevărul când mulțimea așteaptă măguliri. Sunt cazuri în care democrația cere să se
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pentru a lupta și caută să-și împlinească această pornire ancestrală pe toate căile și în orice împrejurări, chiar și în acelea când nu mai are cu cine sau pentru ce să lupte. Este ceva în gustul victoriei care ne ațâță atât de mult, încât nu putem trăi fără s-o urmărim.” Nu întâmplător, un român din exil - Eugen Ionescu, a detestat în viață cel mai mult indiferența, adică pur și simplu nepăsarea egoistă. Românii au nevoie pe viitor de mult
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
aminti el. Tu ai fost cel care a comis greșeala de a mă umili și o a doua greșeală, anume aceea de a mă lăsa În viață... Tu ai fost cel care m-a făcut să mă răzvrătesc Împotriva tuturor, ațîțÎndu-mi dorința de răzbunare, prin ceea ce nu era decît capriciul unei dimineți stupide, În care n-ai avut ceva mai bun de făcut decît să mă biciuiești ca să-ți distrezi echipajul - făcu o pauză lungă și trase din nou din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
te mai chinui. Atunci? Băiatul ar fi dat orice s-o poată amăgi cât mai frumos, cât mai convingător și ea să intre în casă cu inima împăcată. Din nefericire, începu să se scuze copilărește și fata țâșni în picioare ațâțată de vorbele lui goale. Mă crezi proastă, Renar? Nimic nu mă enervează mai mult decât să fiu mințită iar nedreptatea pe care mi-o faceți mă scoate din sărite. Dacă am greșit cu ceva spune-mi clar și răspicat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
loc anume și ea fugi până acolo, cu inima plină de cele mai fierbinți sentimente. Nu-și amintea să mai fi făcut, vreodată, o așa pasiune nebună. Masculin în toate trăsăturile, cu o încruntătură severă de om pretențios, ce-i ațâța dorința de a-l cuceri și o gropiță de copil în obrazul stâng, creată pentru a-i fura ei mințile și-a o face să viseze la cele mai obraznice alintări, tânărul Noia întruchipa un univers din care Luana ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
trebuit să fie uitat, dar a preferat să nu pună nici o Întrebare. A deschis frigiderul și a găsit un gogoloi dur și mucegăit pe care scria ROMANO WHEEL. Nu prea avea un miros apetisant, dar amintirea dejunurilor de acasă Îi ațâțase foamea, așa că a decupat un triunghi și l-a mâncat. A tăiat apoi tot bulzul de brânză Într-o farfurie și a Încercat să așeze bucățile ca și cum ar fi fost spițele unei roți. A băgat Însă de seamă că formau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
de plase contra țânțarilor, orice ar fi putut cât de cât să fie folosit Împotriva ploii sau a soarelui. Până și aici, la intrarea În mahala, Adam văzuse o mică magherniță improvizată din panouri publicitare În fața căreia o femeie tânără ațâța un foc de lemne care nu se aprindeau bine. Lângă ea, un copil, o fetiță de cel mult trei sau patru ani, În pielea goală, dar cu o panglică murdară În păr, Își ridicase privirea spre Adam când trecuse pe lângă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
se trezi înconjurată de o altă sferă, neliniștită, tulbure, ca aerul dintr-un balon. În primul rând renunță la prietena ei cea mai bună, Fana, lucru destul de greu de realizat atâta timp cât nu voia nici s-o rănească, nici să-i ațâțe curiozitatea. Despărțirea lor semăna mai degrabă cu un pact, încheiat pe o perioadă determinată și Fana acceptă, nici nu ar fi avut de ales, obișnuită fiind cu ciudățeniile Carminei, cu atât mai mult cu cât, totul lua forma unei competiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
masă lângă fereastră, în bătaia soarelui numai așa se justifica prezența ochelarilor mari. Își aminti de-o carte citită mai de mult, nici nu mai reținea numele autorului era vorba de o femeie cu un defect la un picior care ațâțase un bărbat, pe urmă fugise din calea lui mimând disperarea, fugise, urcase un deal, cu agilitate, cu prețul unor eforturi nespuse, bărbatul o urmărea, îi auzea respirația din urmă. În momentul în care a ajuns-o și a întins-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
cu sine... Ecoul pașilor lui ce se îndepărtau se stinsese demult. Se întorcea în pat și apăsa butonul veiozei cu sentimentul că pacea din suflet e o eternitate, o fărâmă de eternitate, de neegalat. Se cutremura, tânjea după tandrețe, își ațâța singură imaginația. Ce nebunie, ce nebunie, șoptea înainte de a lua perna în brațe. Se complăcea să tânjească, să-l poarte peste tot în minte, el exista pretutindeni, pe stradă, la serviciu, aiurea, exista și atunci când era trează, exista și atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
în jos pe picioarele ei albe și la ea dezbrăcându-i, la boxerii mei întinși pe șoldurile și coapsele ei. Fac parte dintr-o echipă, mi-am zis, mda, sigur, Eric, asta-i tot. M-am dus după lemne. Am ațâțat un foc mic și, în scurt timp, amândoi eram scăldați într-un portocaliu incandescent, un roșu profund și-un negru fremătător, jucăuș. Am mâncat împreună o conservă de fasole, întingând în ea cu bucăți de pâine. Am propus să prăjim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
așa ceva. Scout înclină din cap așa cum fac jucătorii de șah între ei. — Bun răspuns. Lucrul absurd zâmbi. Dă-i drumul, atunci. Uite, mă simt aiurea că întreb asta, dar... tu n-ai avut același sentiment? Ea se întorsese la foc, ațâțându-l. — O, Doamne, zise ea încet cu fața spre foc. O să se transforme și el într-un pervers de care nu mai scapi. Îmi aruncă zâmbetul acela tăios și primele fuioare de fum începură să se înalțe din focul timid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
zbătîndu-se sub un pahar murdar. Patrick mă scotea din sărite, diminețile, cu Bonjour à tous al lui, în halatul ostentativ-neglijent, să i se vadă bicepșii. Nu era sculptor, cum se recomanda, ci stripper. Halal meserie bărbătească! Să te dezgolești, ca să ațîți femeile. Prea posesiv (vai de fundul lui gelos și pătimaș!), Brăduț l-a implorat să renunțe. Să se dezbrace doar pentru el. Patrick a facut-o. De ce n-ar fi uzat/abuzat de banii lui Bradutz și de tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spre Dunăre, zorii se nășteau cu fiecare pas. În spate, orașul, de care ne despărțea cortina grea a nopții. În cartier, era vară, toamna o lăsasem acasă. Panait Istrati, împreună cu personajul său, Codin, s-a făcut că nu mă vede, ațâțând focul din vatra amintirilor... Lipovenii, prietenii mei, m-au despărțit de Mioara, înhămându-mă la o treabă cu specific masculin: câte sticle de vodcă pot consuma la săparea unui șanț lung de 2 km. Sticlele au fost așezate din 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
cît mai îndrăznețe. În scurt timp începuse toată lumea să intre la bănuieli, nu cumva să te lași descusută, o instruise Roja, spune-le doar atît cît să le faci curioase, lasă puțin mister să plutească deasupra, numai așa o să le ațîți imaginația. Mai precis, cum? Și cînd? începuse să se întrebe, nu era o treabă atît de simplă, își studiase pe îndelete colegele și în cele din urmă hotărîse să formeze nucleul. Cînd mi le prezinți și mie pe restul fetelor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]