3,115 matches
-
sufletelor noastre. Artistul a văzut dezintegrarea ființei umane" (p. 158). Abisul devorează într-un mod respingător umanul. Și cum poate fi acest peisaj decât înspăimântător și dezgustător? Romanul lui Dan Stanca ne îndeamnă să speculăm pe marginea acestei figurări a abisului ca sex feminin maladiv. Imaginea nu e totuși atât de scandaloasă și de terifiantă ca episoadele de misticism trivial, imposibil de justificat din orice punct de vedere am privi. Dar poate că literatura, ca spațiu al libertății, este o justificare
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
totuși atât de scandaloasă și de terifiantă ca episoadele de misticism trivial, imposibil de justificat din orice punct de vedere am privi. Dar poate că literatura, ca spațiu al libertății, este o justificare suficientă pentru a etala fascinația ororii, fascinația abisului, fascinația estetică a ereziei. "Otrava esențială a abisului din care toți bem" (p. 237) e o formă de izbândă, fie și tranzitorie, a satanismului. Iadul urcă în noi imperceptibil - acesta e avertismentul prozei lui Dan Stanca.
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
episoadele de misticism trivial, imposibil de justificat din orice punct de vedere am privi. Dar poate că literatura, ca spațiu al libertății, este o justificare suficientă pentru a etala fascinația ororii, fascinația abisului, fascinația estetică a ereziei. "Otrava esențială a abisului din care toți bem" (p. 237) e o formă de izbândă, fie și tranzitorie, a satanismului. Iadul urcă în noi imperceptibil - acesta e avertismentul prozei lui Dan Stanca.
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
și formulează un element original în mistica creștină, respingând doctrina platonică a unirii supreme<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 311. footnote>. Deci, Sfântul Grigorie nu asimilează total platonismul în teologia sa mistică. Pentru Părintele nyssean, abisul dintre necreat și creat este atât de mare încât sufletul nu are nici o posibilitate de a-l depăși. Adică, nu există extaz în care sufletul să-și părăsească natura creată și să treacă în necreat, care poate fi regăsit în
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
văzut cum a urcat la cer Într-un car de foc și lerui-ler Și-acum cred că mama-n sfanțul Soare Spală Dumnezeul pe picioare. Eu mă scald În lacrimi uneori Și aștept din Paradis, scrisori, Dar, din infinitul sau abis Îngeri buni mi se coboară-n vis, Mă vestesc să ard cuptoru-n curte Și să-mpart la lume vin și turte.” (Poem pentru Mama) Din pricina acestor secvențe de viață, nu găsesc timpul necesar desprinderii și mă gândesc că este ciudată
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
Înregistrare ca pe bandă nu transpare niciun gând meditativ, niciun fior spiritual, acoperit complet de materialitatea Înăbușitoare din jur. Conștiințele se află Într-o permanentă stare de surescitare nervoasă, fiindcă dincolo de margine acestei vieți, ea Însăși o prăpastie, se deschide abisul bolii (Neliniștea prezintă sentimentul Înfrigurat al femeii față de care bărbatul este neatent, indiferent,incapabil să-și dea seama că soția sa este amenințată de boală) ori al morții. Depresive și frustrate, personajele se regăsesc singure (căci obiectivitatea autoarei este perfectă
ALECART, nr. 11 by trepIulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92869]
-
un acelerat cu viteză maximă. Adrenalina este pompată În cantități din ce În ce mai mari, pupilele se dilată, inima zvâcnește, mintea amețește, aleargă, zboară, se zbate din ce În ce mai tare, până când, deodată, peisajul se schimbă și ne trezim În fața unei prăpăstii fără sfârșit, a unui abis. Apoi, filmul se rupe. Dar altundeva Începe un altul, pentru ca și acesta să se termine și tot așa, la nesfârșit. La fel, cartea lui Radu Pavel Gheo apare ca o incursiune Încâlcită, Încolăcită, incitantă și amețitoare În viețile unor tineri
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
mea de dincolo sunt expresia acestei atenții Încordate asupra clipei trecute și asupra celei prezente, degrabă lunecând, și ea, spre trecut. Versurile rodesc dintr-o spiritualitate discretă, care angajează viața și În care este prezent Dumnezeu. Sunt o coborâre În abis a poetei, căci Ileana Mălăncioiu nu caută deasupra rostul, nu Îl caută dincolo, ci Îl ia din sine. Astfel, poezia este vindecătoare, dar nu prin mângâiere, ci prin ceea ce Tolstoi numea „chemarea la viață” a celui Îndoliat. O curată impresie
ALECART, nr. 11 by Irina Ciobotaru () [Corola-journal/Science/91729_a_92870]
-
a Sfântului Grigorie Palama, spune că este o concepție teologică abisală. Dumnezeu în ființă e un adânc nepătruns, necomunicabil, neschimbabil, iar din acest adânc emană puteri și lucrări în care nu se scurge însăși ființa; aceste lucrări sunt nenumărate precum și abisul ființei este fără sfârșit, ele fiind altceva decât ființa<footnote Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, Viața și învățătura Sfântului Grigorie Palama ..., p. 6. footnote>. Dumnezeu iese din Sine și Se dăruiește omului, înălțândul pe acesta spre Sine, făcându-l părtaș la comuniunea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
Fiecare experiență din trecutul acestuia se soldează În final cu o „moarte”, părând un simplu vis: „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare un vis amețitor. Nu pot distinge decât umbre În semiîntunericul unei nopți Înghițite de vina și de abisul trecutului... Dacă eu eram cel ce Ținea În brațe ființa asta care mi se dăruia cuprinsă de o dorință nebună, Înseamnă că azi nu mai sunt În viață”, „Privind În urmă, amintirea mea Îmi pare o poveste născocită...”). Felix Kannmacher
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
invizibil. Am rămas profund impresionată de felul În care ai pus probleme, de modul În care ai vorbit, prin intermediul unor persoanaje banale la prima vedere, dar complexe În esența lor, despre viață, despre lipsa de sens a istoriei sau despre abisul și degringolada psihicului uman. Am observat că ai avut un limbaj detașat, că ai reușit să faci cuvintele să curgă de la sine, ca o poveste spusă Înainte de culcare, dar nu unui copil ce te-așteaptă cu ochi mari să termini
ALECART, nr. 11 by Larisa Danilov () [Corola-journal/Science/91729_a_92890]
-
de Dumnezeu prin păcate și patimi și a unirii cu El prin rugăciune, fapte bune și cultivarea virtuților sfinte. În acest sens, viața umană se desfășoară Într-o continuă mobilitate, omul de multe ori oscilând Între cădere Și Înălțare, Între abisurile păcatelor și culmile virtuților. „Dacă zicem că păcat nu avem, ne amăgim pe noi Înșine Și adevărul nu este Întru noi. Dacă mărturisim păcatele noastre, El este credincios Și drept ca să ne ierte nouă păcatele Și să ne curățească pe
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
orânduit de Creatorul, omul terfelindu-și propria sa demnitate și denigrându-și augusta sa valoare, căci valoarea persoanei umane depășește toate valorile lumii. Or, ființa umană are vocația de a urca pe culmile perfecțiunii, nu de a se prăbuși în abisul fărădelegilor. II. Nașterea sau geneza păcatelor Păcatul, în începutul său, ca și în toate urmările și înfățișările lui, este fructul libertății morale, greșeala neascultării, călcarea legii (I Ioan 3, 4), răzvrătire împotriva lui Dumnezeu și a ordinii preconizate de El
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
unic al celor ce erau vii în biserică" etc. În cel mai pur spirit baroc (baroc e însuși elementul de surpriză creat prin izbucnirea neașteptată a polifoniei în plină liturghie ortodoxă), Coralul lui Bach dezvăluie celor prezenți imaginea palpabilă a abisurilor lor sufletești, a ființei lor disociate între futile și vinovate pasiuni lumești și o idealitate conturată confuz în revelația frumosului, în forma lui supremă, muzica, a frumosului ca ipostază supremă a vieții. Episodul oratoriului din biserica Amzei aduce pentru prima
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
lacrima de jale, ce băutură tare-i. Ce alambicuri complicate, de durere, alcoolurile-i rafinează. Băută-n hohote prelungi, e aducătoare de transe abisale. La toate astea, nu există alternativă - trudim, fără s-o știm, pe vastele domenii ale Morții: Abis ce se deschide în abis, din viață Ea-și cioplește stâlpii porții. Când orbitele-mi vor fi goale Când orbitele-mi vor fi goale, ca două pahare din care văzduhul a băut, până s-a îmbătat de fantasme. Când fața
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
tare-i. Ce alambicuri complicate, de durere, alcoolurile-i rafinează. Băută-n hohote prelungi, e aducătoare de transe abisale. La toate astea, nu există alternativă - trudim, fără s-o știm, pe vastele domenii ale Morții: Abis ce se deschide în abis, din viață Ea-și cioplește stâlpii porții. Când orbitele-mi vor fi goale Când orbitele-mi vor fi goale, ca două pahare din care văzduhul a băut, până s-a îmbătat de fantasme. Când fața îmi va flutura peste craniu
lui Geo by Anca Pedvis () [Corola-journal/Imaginative/12372_a_13697]
-
dictat de politică. Politica face lumea și lumea se supune politicii - s-ar putea spune. Lumea e un rîu care își lărgește mereu distanța între maluri rămînînd în captivitatea malurilor. Ea curge aparent egal, păstrînd oscilația echilibrată între culme și abis, impusă de sinusoida valurilor care se repetă mereu. Și istoria se repetă, iată un dicton frecvent în limbile tuturor popoarelor. Sînt și străfulgerări cînd vorbim aceeași limbă. Trăim într-un spațiu guvernat de oroare. 11 septembrie. Afgansitan. Irac. Curzi. Ceceni
Numele meu este Celălalt by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12450_a_13775]
-
cu nădejdea aclimatizării, cu tenaticitatea dată de iubire, Călin trebuie să rezolve din nou, și pe tărâmul imaginat, dilemele conviețuirii între oameni, să reintroducă apologia divinității, ideea binelui și a răului, chinul păcatului, normele legii, spre a împiedica alunecarea în abisul instinctelor (S. Damian, Intrarea în castel, Ed. Cartea Rom., 1970, p. 41). Mai citam și altădată paginile din Risipitorii (ed.I) în care Constanța discută cu dr. Sârbu despre lumea de mâine. Și apelează la o imagine din Adolescentul: Puține
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
derapaje în sentimentalism (sexul, drogurile, cărțile, muzica nu pot substitui imposibila fericire în cuplu), Ioana Bradea construiește în jurul Andreei o lume vie, un teatru de monologuri, dialoguri, coruri cu un debit de adevăr copleșitor. Ideea inedită ar fi că, în abisul care ne separă de semeni, dorința brută poate arunca punți fragile de cuvinte. Căci studenta Andreea își cîștigă existența ca "fată fierbinte" la o firmă de linii erotice. Acest mediu "profesional" adus, după știința mea, pentru prima oară într-un
Un debut excepțional Ioana Brodea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Imaginative/12647_a_13972]
-
chip programatic și ostentativ. O arată selecția metaforelor obsedante, vizibile în chiar titlurile altor cărți ale sale (Oceanul schizoidian, Călătorie spre centru infernului", Deliruri și delire", Panopticum. Tortura politică în secolul XX), dar și frecventele fraze de tipul punerii în abis. Iată, în volumul Veneția cu vene violete, una dintre acestea, în care Ruxandra Cesereanu își arogă dreptul de a fantasma întru violență, dezvăluindu-și astfel un mit personal, și anume cel al imaginarului " cum altfel decât " violent: "Veneția este pentru
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
doar rădăcina bine ascunsă a nopților Lumină Un manuscris friguros la voia întâmplării uitat cine mai știe să-i deslușească sensul fluid prin praful lăsat de mâinile palide buchisind științele despre suflet orbind înțeleptul (doar el) face un pas în abisuri
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
Alexandru Dohi Motto: Ce am putea opune dispariției din abis în abis și acele minunate detalii ce fac un destin o urmă și piatra stă acolo zece mii de ani dar omul un om chiar un anumit om orice ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
Alexandru Dohi Motto: Ce am putea opune dispariției din abis în abis și acele minunate detalii ce fac un destin o urmă și piatra stă acolo zece mii de ani dar omul un om chiar un anumit om orice ar face și gândi cum ar putea concura piatra poate prin curiozitate frică debordantă
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/12829_a_14154]
-
Operă a cărnii ca de albină Ce mă poftește cu setea lumii scufundate. Și nu mai atrag din toate Pragurile pe care le-am călcat în agonie Nici o conspirație de vină, Numai spiritul îmbătat mă străbate. * Te întreb, Doamne, din abisurile Ce se prăvălesc Până a-mi deveni aureole, Vrei să plec din veac fără să mai simți Mâna mea când mângâie spiritele Poeților duși ce îi sunt carne? Cine te va mai privi cu astfel de ochi Având patina nisipurilor
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
nopții. Trupul de fum doarme alături câinele latră abulic pisica veghează calea dreaptă a unor șoareci de pluș. Prelungi, degetele tale pipăie vertebrele iubitei dar nimic nu e de ajuns spre a reduce la tăcere pulsul febril, halucinanta coborâre în abis a sevelor. Ziuă, ziuă din nou, lumina învârte morișca uzată a timpului pe zidul alb se decupează umbrele nopții firișoare diafane de sânge coboară spre inelul gleznei. În zadar. Dincolo de perete cineva se preface că nu există, părul albește, ochi
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]