164 matches
-
creat în jurul corpului femeii, duplicitatea alegerilor profesionale și morale la care era expus personalul medical, rapoarte și aprobări multiple pentru efectuarea chiuretajului uterin, sentimentele generalizate de frică și culpabilitate. De asemenea, presiunile mărturisirii femeii, consecințele penale ale recurgerii la manevre abortive, condiționarea intervenției medicale de recunoașterea vinei pacientei, juridicizarea și politizarea actului medical, sentința definitivă asupra cazurilor că "decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute" sunt indicii relevante pentru înțelegerea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
consecințele penale ale recurgerii la manevre abortive, condiționarea intervenției medicale de recunoașterea vinei pacientei, juridicizarea și politizarea actului medical, sentința definitivă asupra cazurilor că "decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute" sunt indicii relevante pentru înțelegerea atrocităților politicii de creștere forțată a natalității, promovată de regimul Ceaușescu. În același registru semnificativ se înscrie și faptul că România deținea cea mai mare rată de mortalitate maternă din Europa, din acea perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
staff and the pregnant women, leading to absurd situations in which the professional values and the relationship between the female patient and her attending physician were profoundly altered. The emergency room became an inquisitorial space, where the quilt of using abortive means had to be confessed in order to give and receive specialized treatment. The conclusion of my inquiry, to be subsequently tested, is that nevertheless certain therapeutic provisions recommended for these situations allowed the medical staff to somehow skip the
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cazului, făcând și eventuale recomandări pentru Colegiile de disciplină ale medicilor și farmaciștilor. În toate referatele de deces matern analizate aici, concluzia era aceeași, anume "deces din vina femeii prin supunere voluntară la maniere empirice în condiții septice cu scop abortiv". 2.1. Referat asupra decesului matern prin avort, C.A.16 C.A. de 29 de ani, căsătorită, muncitoare la întreprinderea Adesgo, București fusese internată pe 29.01.84 la Spitalul Clinic Brîncovenesc, Secția Clinică de Obstetrică Ginecologie, adusă cu
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
urmă cu 10 ore, fiind însoțită de febră, frisoane, și în urmă cu 2 ore de amețeală, greață, vărsături, motiv pentru care C.A. solicitase internarea. Referatul consemnează că: "Bolnava a declarat că se știa gravidă și că în scop abortiv și-a instalat în cavitatea uterină soluție de săpun de ras, cu 3 zile în urmă". (s.p.) S-a instituit de urgență tratamenul cu antibiotice, dar din cauza evoluției nefavorabile s-a decis o intervenție chirurgicală, anume histerectomie totală sub antestezie
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și promptă însă ineficientă dată fiind prezentarea tardivă a cazului cu complicații grave toxico-septice ale unui avort provocat luna a II-a, și conchide sec: "Deces din vina femeii prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții aseptice cu scop abortiv și prezentare la unitatea spitalicească în stare gravă, ireversibilă". 2.2. Referat asupra decesului matern prin avort, C.M.17 C.M. de 35 de ani, căsătorită, vînzătoare la Alimentara, domiciliată în București, a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență în
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a -III-a. Nu s-au constatat leziuni de violență la nivelul colului, astfel că nu poate fi precizată natura avortului" (s.p.). Referatul concluzionează că: "Decesul s-a produs din vina femeii prin efectuare sau supunere la manevre empirice în scop abortiv recunoscute". 2.3. Referat asupra decesului matern prin avort, D.G.18 DG, de 35 de ani, căsătorită, confecționer la Fabrica de Confecții, domiciliată în București, a fost internată pe 14 martie 1984 la Spitalul Caritas, secția Obsterică- Ginecologie, cu diagnosticul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ore când au apărut febră, frisoane, stare generală alterată și zone violacee pe tegumentele nasului și membrele inferioare și că: "Bolnava fiind interogată insistent, a recunoscut la ora 13/14.03.84 că și-a făcut manevre endouterine în scop abortiv" (s.p.). După internare s-a instituit terapia intensivă, dar starea s-a menținut grav alterată. S-a procedat la intervenție chirurgicală sub anestezie generală și continuarea terapiei intensive. Intraoperator s-a confirmat diagnosticul de gangrenă și s-a dispus histerectomie
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
că atitudinea terapeutică a fost judicios indicată și corect efectuată, însă ineficientă, datorită prezentării tardive a femeii la spital. Se concluzoniază că decesul s-a "produs din vina femeii, prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții septice cu scop abortiv, ca au produs complicații grave ireversibile". 2.4. Referat asupra decesului matern prin avort, B.V.19 B.V., de 21 de ani, căsătorită, a fost internată în 26 martie 1984 ora 14, la Spitalul Clinic de Urgență, București prin transfer de la
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
i s-a făcut chiuretajul cavității uterine. Evoluția postoperatorie a fost nefavorabilă, astfel că s-a decis transferul la Spitalul Clinic Dr. I. Cantacuzino. Referatul consemnează că: "Imediat după internare (probabil la Cantacuzino, s.p.) numita a declarat că în scop abortiv in ziua de 21 și de 22 martie 1984 și-a introdus în uter o sondă. La prima manevră a pierdut un pic de sînge, iar la a 2-a manevră hemoragia a fost apreciabilă, urmată de febră, frisoane, vărsături
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
a stării generale, pentru ca ulterior starea să i se agraveze prin apariția unei insuficiențe hemodinamice care nu a răspuns la terapia administrată, pacienta decedând la 29.03.84. Diagnostiul anatomo-patologic pus de IML nu conține nici o afirmație referitoare la manevre abortive empirice. Deși se concluzionează că: Decesul s-a produs din vina femeii prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții septice cu scop abortiv recunoscute" se consideră că la secția de OG a spitalului Buzău decizia de efectuare a chiuretajului
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la 29.03.84. Diagnostiul anatomo-patologic pus de IML nu conține nici o afirmație referitoare la manevre abortive empirice. Deși se concluzionează că: Decesul s-a produs din vina femeii prin supunere voluntară la manevre empirice în condiții septice cu scop abortiv recunoscute" se consideră că la secția de OG a spitalului Buzău decizia de efectuare a chiuretajului uterin pe un status clinic de "Avort toxico-septic luna a III-a" a fost total inadecvată, iar ca unică soluție salvatoare s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cu diagnosticul de "Avort l. a III-a septic", stare febrilă 39 grade, frisoane, pe data de 20 noiembrie 1984, la ora 08.25. Referatul reține că "deși bolnava declarase inițial că nu se știa gravidă și a negat manevrele abortive, în momentul începerii manevrelor de terapie intensivă, bolnava a declarat că în urmă cu 2 zile și-a introdus o sondă în cavitatea uterină pe care a institlat ser fiziologic în scop abortiv". S-a procedat imediat la perfuzie antibiotică
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
se știa gravidă și a negat manevrele abortive, în momentul începerii manevrelor de terapie intensivă, bolnava a declarat că în urmă cu 2 zile și-a introdus o sondă în cavitatea uterină pe care a institlat ser fiziologic în scop abortiv". S-a procedat imediat la perfuzie antibiotică, și la aproximativ 1 ora de la internare, în jur de ora 9.30 s-a realizat chiuretajul cavității uterine. Post-operatoriu, evoluția a fost mulțumitoare însă starea bolnavei s-a deteriorat brusc la ora
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
IML constată că "Moartea numitei IM s-a datorat unei stări toxico-septice cu punct de plecare uterin, în cadrul unui avort septic luna a III-a. (...) Pe organele genitale nu s-au constatat leziuni ceea ce nu exclude eventualitatea unor manopere mecanice abortive empirice" (s.p.). Referatul nu reține aspecte nete de culpabilitate medicală, dar semnalează indicația nejustificată și neadecvată statusului, de efecutare a chiuretajului uterin la numai o oră de la internare, cu antibioterapie modestă, conduită ce a contribuit sigur la evoluția nefavorabilă și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Spitalul Clinic de Urgență București, prin transfer de la Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" cu diagnosticul de "insuficiență renală post avortum septic luna a IV-a", cu o stare generală extrem de gravă cu hipotensiune, anurie. Referatul reține că "bolnava neagă manevrele abortive, dar după 30 de minute a avortat spontan un făt corespunzător lunii a IV-a". S-a efectuat chiuretajul cavității uterine, ceea ce a dus la o ameliorare temporară, după care starea s-a înrăutățit brusc, iar "în acest moment (bolnava
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
fără drept de tăgadă recurgerea la aceste metode. Aceaste mărturisiri sunt obținute, așa cum transpare din foile de observație, și reluate în referatul de sinteză "în ultimul moment", "la întrebări insistente", de obicei după ce femeia negase inițial recurgerea la vreo manevră abortivă. Necesitatea obținerii mărturisirii femeii este indicată cu conștiinciozitate în normele ce statuează modul de rezolvare a "avortului complicat" alcătuite de Ministerul Sănătății în 198422. Încercîndu-se diferențierea diagnostică între avortul spontan "normal" și cel provocat, se atrage atenția că în avortul
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
modul de rezolvare a "avortului complicat" alcătuite de Ministerul Sănătății în 198422. Încercîndu-se diferențierea diagnostică între avortul spontan "normal" și cel provocat, se atrage atenția că în avortul provocat infecția se instituie încă din fazele inițiale, în urma practicării unor manevre abortive, produsul de concepție fiind afectat dintru început de această infecție. Natura și extinderea acestei infecții era influențată și de manevra abortivă practicată, și tot ea determină stadializarea clinică a avortului provocat (realizabilă clinic), aceasta determinând la rîndu-i stabilirea conduitei terapeutice
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
provocat, se atrage atenția că în avortul provocat infecția se instituie încă din fazele inițiale, în urma practicării unor manevre abortive, produsul de concepție fiind afectat dintru început de această infecție. Natura și extinderea acestei infecții era influențată și de manevra abortivă practicată, și tot ea determină stadializarea clinică a avortului provocat (realizabilă clinic), aceasta determinând la rîndu-i stabilirea conduitei terapeutice de urmat. Declararea tipului de manevre abortive la care eventual se recursese se dovedea importantă în conduita terapeutică recomandată, căci natura
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
început de această infecție. Natura și extinderea acestei infecții era influențată și de manevra abortivă practicată, și tot ea determină stadializarea clinică a avortului provocat (realizabilă clinic), aceasta determinând la rîndu-i stabilirea conduitei terapeutice de urmat. Declararea tipului de manevre abortive la care eventual se recursese se dovedea importantă în conduita terapeutică recomandată, căci natura manevrei abortive (umedă/uscată) determina succesiunile fazelor anatomo- clinice ale avortului complicat. După realizarea primei etape de control a infecției prin antibioterapie se trecea la rezolvarea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și tot ea determină stadializarea clinică a avortului provocat (realizabilă clinic), aceasta determinând la rîndu-i stabilirea conduitei terapeutice de urmat. Declararea tipului de manevre abortive la care eventual se recursese se dovedea importantă în conduita terapeutică recomandată, căci natura manevrei abortive (umedă/uscată) determina succesiunile fazelor anatomo- clinice ale avortului complicat. După realizarea primei etape de control a infecției prin antibioterapie se trecea la rezolvarea ginecologico-chirurgicală a avortului complicat. Momentul intervenției chirurgicale și tipul acesteia (chiuretaj uterin, histerectomie totală cu sau
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
etape de control a infecției prin antibioterapie se trecea la rezolvarea ginecologico-chirurgicală a avortului complicat. Momentul intervenției chirurgicale și tipul acesteia (chiuretaj uterin, histerectomie totală cu sau fără anexectomie, drenaj al marii cavități, era determinat și de "natura eventualei manevre abortive, practicate empiric, uneori precizată anamnezic: uscată (masaj, sondă etc.) sau umedă - introducerea intrauterină de soluții de alcool, mușețel, săpun, detergenți"23. Normele tehnice mai sus citate statuează implicațiile terapeutice pe care le dobândesc mărturisirile femeilor, ca elemente importante ale procesului
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
medico-juridic creat de reglementările prohibitive ale accesului la avort, mărturisirea femeii nu are numai consecințe medicale, ci și penale. După cum am văzut din referatele mai sus prezentate, diagnosticul anatomo-patologic de la IML nu putea descoperi sau confirma semnele lăsate de manevrele abortive ilicite, astfel că doar mărturisirile femeilor, "smulse" pe patul de spital în situații de urgență, sunt acelea care le puteau confirma culpa. "Mărturisirea" obținută în ultimul moment, în situații de urgență, uneori într-o stare de extremă slăbiciune fizică și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
femeia se prezenta/era adusă la spital. De altfel, documente interne ale OMCT arătau că de multe ori dignosticul de avort fusese pus mult prea lejer, și astfel împiedicase o conduită terapeutică adecvată 24. Consecințele penale ale recurgerii la manevre abortive erau destul de drastice în România ceaușită: femeile care recurgeau la aceste metode, chiar în cazul în care și le autoadministrau erau pasibile de închisoare între 6 luni și 2 ani (art. 186 Cod Penal 1968) și de 3 luni și
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aceste metode, chiar în cazul în care și le autoadministrau erau pasibile de închisoare între 6 luni și 2 ani (art. 186 Cod Penal 1968) și de 3 luni și 1 an de închisoare pentru deținerea de instrumente sau mijloace abortive (art. 187 Cod Penal 1968). Din primăvara anului 1973, pedeapsa cu închisoarea pentru femeia care recursese la manevre avortive și pentru deținerea de mijloace avortive putea fi înlocuită cu o amendă penală 25. Aceste consecințe penale puteau explica și întârzierea
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]