1,588 matches
-
se asigură o importantă mărire a spațiului. În altar trecerea se face prin două uși numite diaconești. Ei bine, prin aceste uși, femeilor le este interzis să treacă. În majoritatea cazurilor, în cadrul altarului bisericii ortodoxe, există și așa numitele absidiole (abside mai mici), a proscomidiei și a diaconiconului (unde se păstrează vasele sacre, se pregătesc vinul și pâinea pentru împărtășanie, se oficiază o slujbă specială pentru ctitorii și binefăcătorii lăcașului și, respectiv, unde se păstrează veșmintele liturgice (La această biserică există
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ (SFINŢIREA BISERICII) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378577_a_379906]
-
demografic al populației orașului, și nava bisericii era lărgită. În primă fază, proiectul original prevedea doar construirea unei bazilici, dovadă fiind discrepanțele stilistice dintre diferite părți ale edificiului gotic, ceea ce probează faptul că în primă etapă s-au construit corul, absidele laterale cu scara spiralată din apropierea acestora, precum și partea vestică a bisericii. Apoi, proiectul a fost adaptat noilor tendințe ale timpurilor, construcția devenind biserică-hală. În această nouă fază, s-au finalizat partea inferioară a fațadei sudice cu scara ei spiralată, cu
PIAŢA UNIRII, BISERICA ROMANO-CATOLICĂ „SFÂNTUL MIHAIL” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374811_a_376140]
-
fiind ridicat până la nivelul boltelor din beton. Proiectul Sfintei Biserici “ Adormirea Maicii Domnului “din localitatea Badon a fost realizat de domnul arhitect Viorel Rațiu, comportând un stil brâncovenesc cu influențe moldovenești, construcția fiind în formă de cruce greacă înscrisă cu abside laterale, de dimensiuni apreciabile (9-14 m lățime x 25 m lungime x 30 m înălțimea clopotniței principale, două cafasuri foarte impunătoare și un pridvor tradițional ortodox). În anul 2008 cu ajutorul Bunului Dumnezeu și al Maicii Sfinte, hărnicia credincioșilor, demersurile făcute
DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN BADON... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375352_a_376681]
-
artistei Georgeta Constantinescu se cuprinde, prin cadrele galeriei, în spațialitatea cromatică nedelimitativă a picturii în care cosmosul și teluricul se văluresc în peisaje fascinante, geminale, suprapuse formelor omenescului boltit în spirit. Artistul plastic Georgeta Connstantinescu expune în dominionul cu două abside pentru inimă, scena Thaliei și foyer-ul oglinzilor bi și tridimensionale un Univers într-o animație ferventă al cotidianului peisager lumesc resorbit în eternul peisagistic din fundalul omenescului. Sunt lucrări cu perspective pe verticală, realizând mai des înaintarea dim prim plan
UNIVERS PE SIMEZE, PLĂSMUIT DE ARISTA GEORGETA CONSTANTINESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371940_a_373269]
-
peste creștetul anilor, visul a uitat să prindă rădăcini, știa ce știa ... Veni-va timpul ca pământul, ascuns între șoapte, să se scurgă latent, mimând pofta de mărinimie ... Nu mai dau satisfacție încrederii, privesc chipul tău blând cum imploră în absida dimineții ... Cobor hotărâtă, las strânsoarea pieptului gaj sorții pofta de împărtășire evadează să știți și voi că roșul îmi dă târcoale ca o haită flămândă... Azi eu și cu tine- un oarecare- am terminat de numărat cele o mie de
CRINI de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346848_a_348177]
-
rară, regulile și legile stricte sunt aidoma dictaturilor de marcă și fac din lumea religioasă un mister. A fi adorator sau nu de icoane înlocuiește lumea credinței adevărate.Mai mult :lupta unor tipuri de icoane , față de altele: Din nartex până în absida altarului o mulțime de icoane împodobeau pereții încercând să acopere ca un simbol al apropiatei biruințe violențele iconoclaste asupra icoanelor în mozaic. Spunea cineva că dacă pe Dimnezeu nu-l vedem lămurit și nu suntem prea convinși că există ,pe
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
pe fața ta c-a intervenit ispita...Roagă-te mai mult în seara asta c-ai părăsit pentru prima dată lăcașul sfânt al lui Dumnezeu... Te văd schimbat la față, să-ți închini și hainele și să le lași în absida altarului să se curețe de păcatele de peste zi cu care-ai intrat în sfânta mânăstire!” După această scenă, mult timp am stat și m-am întrebat de unde a bănuit Peter-Bacsi că eu am păcătuit în sfânta mânăstire. Mă gândeam că
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373262_a_374591]
-
în Ierusalim Este zugrăvită ca icoană prasnicală, singura pusă pe tetrapopodul obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
obișnuit pentru închinarea credincioșilor, în ziua praznicului sau în catapeteasmă, în șirul icoanelor praznicelor împărătești. Pe pereții locașului de închinare - în biserică - este zugrăvită în concava de nord a absidei naosului, în imediata vecinătate cu icoana Învierii (Voroneț) sau in absida altarului - partea de sud (Dobrovăț). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos în Ierusalim - fundamentare scripturistică a evenimentului Icoana este descrisă astfel, de toți Sfinții Evangheliști: "Iar când S-a apropiat de Ierusalim și au venit la Betfaghe în Muntele Măslinilor, atunci
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Poarta sărutului”, „Coloana Infinitului”, „Masa Tăcerii” sunt „Primul loc de pe pământ” pe care cântecul îl sărută cu buzele rebele ale vântului. Vântul acesta hrănește focul sufletesc al unui artist a cărui plecare din țară a lăsat un loc gol în absida scenei românești, artistul Sergiu Cioiu. Azi sunt rari săpătorii de fântânițe sufletești. Ei sunt înlocuiți de niște sfredelitori care incizează pe ici pe colo pieptul, dar nu ating cămașa sufletului. Cei ce călătoresc peste ocean, în primul rând artiștii români
SERGIU CIOIU. ROMÂNIA DIN CONŞTIINŢA ARTISTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377753_a_379082]
-
să vadă pentru noi zidul cetăților "antice": "...eu privesc și tot privesc / La vo piatră ce însamnă a istoriei hotară." Între toate, pentru "scaldul" eminescian emană o magie aparte, zidul Sarmisegetuzei. Nu știi ce vezi zid sau proiecție magică de abside pentru că nu știm cine privește: teama din ochii lui Traian de sub zidurile cetății? Sau e poetul care o vede "pentru întâia dată" prin părul lui Odin "ca o coroană mândră" (Odin și poetul). * Imaginarul eminescian din marile "poeme cosmologice" (Memento
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
noianului" originar: Deasupra vedea stele și dedesuptu-i stele, El zboară fără preget ca tunetul rănit; În sus, în dreapta, -n stânga lanurile de stele Dispar. El cade, -un astru in haos azvârlit." (Povestea magului ...) Detaliul trădează o "gândire arhitectonică" dedaliană: de la abside care par sprijinite doar pe aer "stânce arcuite în gigantice portale", "înalte albastre hale" -, colonade și ferestre sculptate în "stânce" ("bolte săpate-n granit"), dar adesea sunt doar cadre goale "de cugetări castele" prin care hăuie vidul, precum în viziunile
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
muzica insolită a "sferelor" ("l'inquietate etrasigente") care se înmormântează în spații zornăindu-și neantul: "Ca cel ce-n visu-i / plânge, dar nu-și aude plânsu-și" (Ca o făclie). Avem însă o singură contra-pagină la această surditate a vidului între abside și bolți "repezite din arc în arc": episodul râsului ducilor daci pregătiți să moară o dată cu zidul cetății Sarmisegetuza. Faptul că Eminescu a așezat acest episod pe la mijlocul poemului Memento mori (versurile 889-912) nu ni se pare întâmplător: este un spațiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
A văzut Cetatea Sucevei și Cetatea Neamțului, dar nici una dintre ele nu sunt ridicate pe "stâncării", între prăpăstii cu creste de piatră. Or, Sarmisegetuza lui M. Eminescu este o proiecție, o "gândire în piatră" ridicată de un Apolodor al magiei absidelor tăietură în stâncă, linii precise de stampă penumbră în care viețuiește și mușchiul verde și paloarea sură a vedeniilor și jocul razelor pe coifuri hieratice: "Înrădăcinată-n munte cu trunchi lungi de neagră stâncă, Răpezită nalt în aer din prăpastia
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pînzele lucrate în ultimii doi ani. Provocatoarele. Vă las pe dumneavoastră să depistați ce și cît a mai rămas din fascinația primă a frescei pe marile suprafețe cvasiabstracte de-acum. Vă asigur că mult. A, uitasem: în spatele microfonului, în regala absidă am așezat, pe șevalete, cîteva din personajele vivante cu care, din cînd în cînd, am simțit nevoia să întrerup seriile grave, apăsătoare (Strigătul, Desculții lumii). Personaje aflate acum în distinse case ieșene. Și împrumutate mie, acum, pentru expoziție. În sfîrșit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Călinescu, Literatura, 142-148; Drăgan, Reacții, 267-269; Poantă, Modalități, 50-56; Petroveanu, Traiectorii, 225-231; Cristea, Un an, 120-123; Barbu, O ist., 105-108; Negoițescu, Engrame, 86-90; Piru, Poezia, II, 44-47; Zalis, Tensiuni, 209-215; Alexiu, Ideografii, 143-146; Poantă, Radiografii, I, 142-146, II, 30-37; Băileșteanu, Abside, 87-128; Grigurcu, Poeți, 162-172; Ruja, Valori, 85-87; Vasile Rebreanu, Miron Scorobete, Cu microfonul dincoace și dincolo de Styx, I, Cluj-Napoca, 1979, 267-273; Nicolae Manolescu, Nordul și sudul poeziei, RL, 1980, 34; Cândroveanu, Poeți, 141-146; Lit. rom. cont., I, 443-447; Simuț, Diferența
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
56-65; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 113-139; George, Sfârșitul, II, 353-358; Negrici, Figura, 55-89; Nițescu, Poeți, 72-102; Raicu, Practica scrisului, 315-317; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 197-215; Simion, Scriitori, I (1978), 164-210; Alboiu, Un poet, 99-101; Băileșteanu, Abside, 196-274; Grigurcu, Poeți, 311-315; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 124-137; Ruja, Valori, 96-104; Cândroveanu, Poeți, 150-155; Cristea, Faptul, 88-91; Doinaș, Lectura, 193-202; Lit. rom. cont., I, 561-565; Ion Pop, Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei, București, 1980; Sângeorzan
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
II, 256-258, III, 108-113; Felea, Aspecte, I, 33-40; Ștefănescu, Preludiu, 89-96; Dimisianu, Opinii, 116-121; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 150-158; Iorgulescu, Scriitori, 142-147; Negrici, Figura, 136-164; Nițescu, Poeți, 181-196; Regman, Explorări, 106-120, 258-271; Stănescu, Jurnal, I, 185-191; Băileșteanu, Abside, 129-195; Grigurcu, Poeți, 344-353; Cristea, Faptul, 123-127; Lit. rom. cont., I, 574-582; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 288-293; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 75-81; Dobrescu, Foiletoane, II, 100-106, III, 7-15; Grigurcu, Critici, 566-571; Iorgulescu, Critică, 155-160; Brădățeanu, Istoria, III, 265-271; Mihaela
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122; Raicu, Contemporani, 122-126; Zaciu, Lancea, 94-100; Grigurcu, Critici, 579-581; Felea, Prezența, 220-223; Pop, Lecturi, 85-90; Raicu, Fragmente, 247-254; Cristea, Modestie, 58-61, 194-201; Iorgulescu, Prezent, 225-227; Cistelecan, Poezie, 143-154; Dimisianu, Subiecte, 164-171; Regman, De la
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
îndelungate experiențe empirice, ajung la o înțelegere a cosmosului, a tainelor universului, a spațiului și timpului prin simbolistica semnelor. În comentarea literaturii române contemporane, B. s-a dovedit un critic cu egale disponibilități interpretative pentru poezie și proză. În volumul Abside (1979) desenează cu o mână sigură profile ale unor poeți precum Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu. O primă sinteză monografică asupra poeziei lui Nichita Stănescu realizează în eseul Poeta ludens (1979). Prozatori contemporani
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Sorescu (1998). Mai multe comentarii care au un orizont deschis spre filosofia culturii și le-a reunit în volumele Eseuri (1982), Personalități culturale românești din străinătate (1999) și Fețele rostirii (2002). SCRIERI: Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, București, 1977; Abside, București, 1979; Poeta ludens, București, 1979; Refracții, București, 1980; Eseuri, București, 1982; Aorist, București, 1988; Grigore Vieru, București, 1995; Marin Sorescu, București, 1998; Personalități culturale românești din străinătate, București; 1999; Fețele rostirii, București, 2002. Antologii: Mihail Sadoveanu interpretat de ..., pref.
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
lui Mihail Sadoveanu”, RL, 1977, 18; C. Cubleșan, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, ST, 1977, 12; Al. Piru, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, LCF, 1977, 46; Ovidiu Ghidirmic, Sadoveanu într-o nouă exegeză, R, 1977, 12; Nicolae Mecu, „Abside”, RITL, 1980, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, „Abside”, CL, 1980, 5; Nicolae Bârna, „Abside”, RL, 1980, 32; Șerban Cioculescu, Mihail Sadoveanu, „Opere”, MS, 1982, 4; Ion Buzași, „Grigore Vieru”, TR, 1995, 14; Ovidiu Ghidirmic, „Grigore Vieru”, „Cuvântul libertății”, 1995, 22 aprilie
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Cubleșan, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, ST, 1977, 12; Al. Piru, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, LCF, 1977, 46; Ovidiu Ghidirmic, Sadoveanu într-o nouă exegeză, R, 1977, 12; Nicolae Mecu, „Abside”, RITL, 1980, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, „Abside”, CL, 1980, 5; Nicolae Bârna, „Abside”, RL, 1980, 32; Șerban Cioculescu, Mihail Sadoveanu, „Opere”, MS, 1982, 4; Ion Buzași, „Grigore Vieru”, TR, 1995, 14; Ovidiu Ghidirmic, „Grigore Vieru”, „Cuvântul libertății”, 1995, 22 aprilie; Dicț. scriit. rom., I, 216-217. T.V.
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
Sadoveanu”, ST, 1977, 12; Al. Piru, „Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu”, LCF, 1977, 46; Ovidiu Ghidirmic, Sadoveanu într-o nouă exegeză, R, 1977, 12; Nicolae Mecu, „Abside”, RITL, 1980, 3; Mihai Dinu Gheorghiu, „Abside”, CL, 1980, 5; Nicolae Bârna, „Abside”, RL, 1980, 32; Șerban Cioculescu, Mihail Sadoveanu, „Opere”, MS, 1982, 4; Ion Buzași, „Grigore Vieru”, TR, 1995, 14; Ovidiu Ghidirmic, „Grigore Vieru”, „Cuvântul libertății”, 1995, 22 aprilie; Dicț. scriit. rom., I, 216-217. T.V.
BAILESTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
eleison! Criste eleison! Kyrie eleison! Criste eleison! Sub nava centrală a micii biserici, cântecul călugărilor se ridica încet, curat și puternic. îngenuncheați înaintea abatelui, cu mâinile împreunate, se concentrau în rugăciune și dădeau glorie Mântuitorului. Prin mica fereastră - deschisă în absidă, doar puțin mai largă decât o ambrazură - o rază de soare străpungea penumbra cu o șuviță de lumină, în care pluteau o sumedenie de firișoare de praf și care îmbrăca în aur tabernacolul aflat în centrul altarului simplu de piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]