594 matches
-
lui Ferdinand al VII-lea, dar ia partea Constituției în cadrul manifestațiilor ce se declanșează în regat și, ca atare, îi sunt retrase toate onorurile și însărcinările date de rege. Restaurația spaniolă, adusă de baionetele franceze, a fost un triumf al absolutismului și al reacțiunii. Parafox rămâne departe de viața publică timp de mulți ani. Primește de la regina Maria Cristina titlul de Grande de Spania în primă clasă și din 1836 ia parte la viața politică în calitate de senator.
José de Reboledo Palafox y Melzi () [Corola-website/Science/316115_a_317444]
-
la eșecuri și la moartea autorilor lor, precum și a sa „doctrină de martir”. Îi reproșa și că vorbea mereu de popor fără să-l cunoască cu adevărat, Mazzini excluzându-i pe țărani și Garibaldi asociindu-i pe aceștia muncitorilor contra absolutismului politic, și îi dezaproba viziunea religioasă asupra politicii. Relațiile lor s-au înveninat din cauza Expediției celor O Mie pe care Mazzini a susținut-o, Garibaldi lucrând în favoarea monarhiei, proclamându-se dictator în numele „Italiei și al lui Victor Emanuel” ("Italia e
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
din istoria imperiului. Revoluția, care a marcat un moment important în istoria Imperiului Otoman, a procesului de disoluție a acestuia, a fost rezultatul unirii eforturilor reformatorilor pluraliști, naționaliștilor turci, seculariștilor de inspirație occidentală și a altor forțe care considerau că absolutismul sultanului este vinovat pentru situația grea în care se zbătea statul. Revoluția a repus în drepturi parlamentul, care fusese suspendat de sultan în 1878. Procesul de înlocuire a instituțiilor monarhice cu cele constituționale și introducerea politicilor electorale democratice nu a
Revoluția Junilor Turci () [Corola-website/Science/326767_a_328096]
-
economiștilor de astăzi au fost, printre alții: Xenophon, Platon și Aristotel; iar în evul mediu au fost: Thomas Morus, Thomas Hobbes, John Locke și Gottfried Wilhelm Leibniz. Politica economică era condusă de cele mai multe ori fără o bază teoretică temeinică. În timpul absolutismului s-a cristalizat în Franța, Italia și Anglia o direcție în domeniul politicii economice, care nu s-a bazat pe o teorie compactă, ci pe percepțiile asupra legăturilor comerciale, așa cum a fost cazul până la acel moment. Politica economică mercantilistă a
Macroeconomie () [Corola-website/Science/299416_a_300745]
-
de valori ideal intra: libertatea, egalitatea, drepturile omului, suveranitatea poporului și altele. Al patrulea înțeles al democrației este: „mișcările sociale și politice pentru puterea poporului, realizarea telurilor și idealurilor democratice”. Această mișcare a apărut în Europa sub steagul luptei cu absolutismul, pentru eliberarea și egalitatea drepturilor celei de-a treia paturi sociale, în mersul istoriei mărindu-se diapazonul scopurilor și participanților la aceste mișcări. Mișcările democratice contemporane șunt foarte diferite, acestea fiind social-democrate, creștin-democrate, liberale etc. Democrația înnăscuta - Formele democratice de
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
cetățenilor și a vieții lor personale, a apărat autonomia și drepturile minorității în comparație cu majoritatea, a propus egalitatea politică a tuturor cetățenilor. Patria ideilor liberale este în primul rînd Anglia. Încă din secolele medievale cînd pe continentul Europa era la putere absolutismul, englezii au reușit să limiteze puterea monarhului. Punctul de pornire al liberalismului englez datează încă din anul 1215 cînd în Anglia a apărut prima schița a constituției: <nowiki>"</nowiki>Magna Charta Libertatum”. Această charta era încă departe de democrație și
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
numeroase argumente, printre muzicieni, compozitori, istorici și critici de muzică. Un grup de romantici timpurii, constând din Johann Gottfried Herder, Johann Wolfgang Goethe, Jean Paul Richter și E.T.A. Hoffmann, a dat naștere ideei a ceea ce poate fi etichetat drept "absolutismul spiritual". În acest sens, muzica instrumentală transcende alte arte și limbi pentru a deveni discursul unui "tărâm superior" - propagată foarte mult în celebra recenzie a lui Hoffmann, la Simfonia a V-a, a lui Beethoven, publicată în 1810. Acești protagoniști
Muzică absolută () [Corola-website/Science/331513_a_332842]
-
ale Orientului Apropiat. În plus, ambele mișcări s-au manifestat împotriva idei de ruptură totală cu Imperiul Otoman: Ğamăl ad-Dīn Al-Afġănī a continuat să-l perceapă drept sediul califatului, iar partizanii cei mai hotărâți ai ideii arabe, în ciuda criticilor aduse absolutismului sultanilor și hegemoniei turcești, nu luau în calcul posibilitatea secesiunii. Nășīf al-Yăziğī (1800-1871) este considerat urmaș al tradiției umaniste a culturii arabe clasice. El a aparținut unei familii înstărite de origine siriană, care s-a așezat într-un sat din
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
al lor încă din evul mediu. Este puțin mai mult, ca un municipiu în cadrul Statului Papal, o mică autonomie fără întăriri, fără apărare. În Italia pretutindeni duci, mari prinți, marchizi, baroni, regi și împărați. Peste tot este răspândită asuprirea și absolutismul. În Olanda situația este mai puțin posomorâta. În Veneția apare o mică rază de lumină. Ajunge la Veneția vestea că pe un vârf al muntelui Apenin, în interiorul statului papal „trăiește o comunitate al locuitorilor de munți care sunt organizați în
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
Veneția vestea că pe un vârf al muntelui Apenin, în interiorul statului papal „trăiește o comunitate al locuitorilor de munți care sunt organizați în republică și nu depind de nimeni”. Scriitorii și jurnaliștii epocii preiau vestea și doresc să dea lovitura absolutismului, colorând cu prezentarea libertății și a democrației, ajungând până la legendă unei țări fericite. Știrea vine că un șoc, în această lume a absolutismului. Trece Alpii și ajunge la Franța și la Olanda. Din Olanda se răspândește în restul Europei împreună cu
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
republică și nu depind de nimeni”. Scriitorii și jurnaliștii epocii preiau vestea și doresc să dea lovitura absolutismului, colorând cu prezentarea libertății și a democrației, ajungând până la legendă unei țări fericite. Știrea vine că un șoc, în această lume a absolutismului. Trece Alpii și ajunge la Franța și la Olanda. Din Olanda se răspândește în restul Europei împreună cu o reprezentare care prin realismul lui stârnește interes și credibilitate. Devenind curioși unii se deplasează ca să se lămurească personal. Printre ei este scriitorul
San Marino () [Corola-website/Science/297781_a_299110]
-
și istoriei poporului român. La activitatea cărturărească a lui Murgu se adaugă și faptul că a fost unul din deschizătorii de drum ai învățămîntului filosofic în limba română. În toată activitatea sa Eftimie Murgu a fost un mare adversar al absolutismului habsburgic, lucrul dovedit în 1849 în Dieta de la Debrețin unde votează detronarea habsburgilor, fapt care va constitui unul din principalele acte de acuzare în urma cărora va fi condamnat la moarte; el declarîndu-se împotriva oligarhiei Bisericii Ortodoxe Sârbești conduse de Iosif
Eftimie Murgu () [Corola-website/Science/303027_a_304356]
-
5% din totalul victimelor de război au fost civili, în timp ce în Al Doilea Război Mondial procentul acestora va fi de 50%. Primul Război Mondial s-a dovedit a fi o ruptură decisivă cu vechea ordine mondială, marcând încetarea finală a absolutismului monarhic în Europa. Patru imperii au fost doborâte: German, Austro-Ungar, Otoman și Rus. Cele patru dinaștii ale lor, Hohenzollern, Habsburg, Otoman și Romanov, care au avut rădăcini ale puterii încă din timpul cruciadelor, au căzut după război. Eșecul de a
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și State. 1.3. Toleranța este responsabilitatea care susține drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democrația și Statul de drept. Ea implică respingerea dogmatismului și absolutismului și confirmă normele enunțate în instrumentele internaționale cu privire la drepturile omului. 1.4. În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea
Ziua Internațională a Toleranței () [Corola-website/Science/314145_a_315474]
-
care Locke le numește reflexii ("reflections"). Avem deci o experiență externă și una internă. Locke ține să sublinieze că experiența externă este aceea care se produce întâi și că după aceasta ia naștere și experiența internă. În politică, Locke combate absolutismul și tirania, apără libertatea și dreptul, vede în puterea legislativă forța supremă. Acesteia trebuie să i se supună puterea executivă și cea federativă, care are menirea să apere comunitatea împotriva primejdiilor din afară. Dacă guvernul, reprezentanții și monarhul își depășesc
John Locke () [Corola-website/Science/298807_a_300136]
-
arbitru lipsit de legi, ci libertatea de autodeterminare, de respectare conștientă a legilor, care derivă din rațiune. Deviza lui Kant, ""Sapere aude !"" ("Îndrăznește să știi !"), să ai curajul de a te servi de rațiune, a devenit deviza mișcării iluministe împotriva absolutismului. O societate liberă trebuie să fie alcătuită din cetățeni capabili de a înțelege democrația și de a gândi liber. În lucrarea sa elaborată către sfârșitul vieții, " Spre pacea eternă" ("Zum ewigen Frieden", 1795), Kant preconizează o comunitate a popoarelor, o
Immanuel Kant () [Corola-website/Science/297893_a_299222]
-
erau convicate de părțile nemulțumite de prerogativele regale, dar puterea reală a stărilor era limitată. Disensiunile existente în cadrul adunării făcea ca activitatea acestora să fie redusă, stările fiind deseori dizolvate înainte de a ajunge la o hotărâre. Ca un semn al absolutismului monarhului, stările nu au fost convocate între 1614 și 1789. Unul din principalele motive ale centralizării administrative a Regatului Franței a fost eficientizarea colectării taxelor. Districtele de taxare au fost în repetate rânduri reformate ănceând cu secolul al XIV-lea
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
Grecia și Roma antică, perioada feudală, a renașterii, a reformei și a despotismului luminat (Aufklärung) al secolului al XVIII-lea. În continuare el face o analiză extrem de critică a revoluției franceze, din care elimină viziunea romantică a revoltei populare împotriva absolutismului, prezentând-o ca pe o mișcare, condusă de un grup de ideologi radicali care s-au folosit de masele populare pentru a-și atinge țelurilor. Nu spre binele poporului a fost dezlănțuită Revoluția, ci pentru a face să triumfe metafizicul
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
Imperiul Roman. ul a început după încheierea crizei din 235-284 și a durat până la asediul Constantinopolului și colapsul Imperiului Roman de Răsărit din 1453. În Imperiul Roman de Răsărit, mai ales în timpul lui Iustinian I, sistemul dominatului a evoluat spre absolutism autocratic. Termenul de „dominat” provine din latinescul "dominus" („stăpân”). Termenul era utilizat de sclavi pentru a-și apela stăpânii. Termenul a fost utilizat de împărați încă din dinastia iulio-claudiană. Dioclețian a fost însă primul care s-a impus ca „stăpân
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
Dornelor încearcă să pună capăt opresiunilor și nemulțumirilor prin plângeri repetate la împărat și la autoritățile locale dar ele nu pot fi soluționate până în jurul anului 1850, când este abrogată vechea constituție austriacă și începe perioada de 11 ani a absolutismului monarhic. Evoluția edilitară și urbanistică a localității Dorna este puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
mod repetat. Neuschwanstein, castelul simbolic al cavalerilor medievali, nu a fost singurul proiect gigantic de construcție al lui Ludovic al II-lea. Acesta a fost urmat de palatul în stil rococo Linderhof și palatul baroc Herrenchiemsee, un monument al epocii absolutismului. Linderhof, cel mai mic de proiecte, a fost terminat în 1886, iar celelalte două rămân incomplete. Toate cele trei proiecte au secătuit resursele regelui. Regele a plătit pentru proiectele sale de construcții din surse private și din venitul său din
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
descendenții săi au fost destituiți printr-o lovitură de stat orchestrată de ofițerii nemulțumiți ai armatei. Unchiul fostului rege a fost ales rege aproape pe loc, devenind regele Carol al XIII-lea. Actul de Guvernare din 1809 a pus capăt absolutismului regal printr-o împărțire a puterii între Parlament (principală) și Rege (secundară). Regele era învestit cu putere executivă când acționa prin intermediul Consiliului de Stat. Casa de Bernadotte, actuala dinastie regală suedeză, a fost înființată în septembrie 1810 când Parlamentul (Riksdag
Monarhia în Suedia () [Corola-website/Science/336438_a_337767]
-
britanică de orientare liberală, era serios îngrijorată de creșterea puterii rusești, care în ochii ei echivala cu o creștere a influenței conservatismului politic: liberalii britanici, ca și cei francezi, îi percepeau pe ruși a fi principalii promotori ai despotismului și absolutismului în Europa: Rusia era membru fondator al “Sfintei Alianțe”, și era adesea numit “stâlpul reacțiunii”; modul cum, la inițiativa Rusiei, a fost înăbușită Revoluția română de la 1848 de către trupele rusești și otomane, ca și regimul de teroare politică introdus în
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
în cinstea victoriei. Padraig Lenihan sugerează că bătălia este înconjurată de un anumit farmec: doi regi, separați de un râu luptau pentru trei regate. Mai mult, bătălia de la Boyne reprezintă pentru tradiția Whig (liberală) triumful libertății religioase și civile asupra absolutismului. După Revoluția Glorioasă, Parlamentul a reușit pentru prima oară să dețină mai multă putere decât monarhul țării. Bătălia are rezonanță și în rândurile naționaliștilor irlandezi: cei mai mulți irlandezi văd lupta ca pe un pas important în colonizarea britanică a Irlandei. În
Bătălia de la Boyne () [Corola-website/Science/331848_a_333177]
-
XVI-lea (n. 23 august 1754, Versailles - d. 21 ianuarie 1793, decapitat în Paris) a fost rege al Franței și al Navarei din 1774 și până în 1789, rege al francezilor din 1789 și până în 1793. A fost ultimul reprezentant al Absolutismului și o victimă a Revoluției Franceze. "Ludovic-Auguste", care la naștere a primit titlul de duce de Berry, s-a născut la Palatul Versailles în Franta. A fost al treilea fiu al Delfinului Ludovic-Ferdinand și, deci, stră-strănepot al regelui Ludovic al
Ludovic al XVI-lea al Franței () [Corola-website/Science/298943_a_300272]