487 matches
-
în același timp orice reminiscențe ale arhitecturii medievale. Construcțiile sunt remarcabile datorită deosebitului simț al ansamblului, simț de proporționare a întregului cu detaliile și de înscriere în mediul ambiental. Expresie a ideologiei vremii în care este realizată- a apogeului monarhiei absolutiste, a statului centralizat și minuțios organizat- arhitectura sa obține subordonarea fiecărui detaliu ansamblului și realizează o construcție riguroasă și rigidă, chiar aspră,dar în același timp armonioasă. De obicei planurile unor biserici sau catedrale se dezvoltă pe axa longitudinală și
Stilul clasic () [Corola-website/Science/314737_a_316066]
-
își creează o barieră formată din importanți oameni ai curții, apare la rugăciunile pubice de vineri escortat de gărzi de corp și de un anumit alai. Spre deosebire de califii anteriori numiți Rashidun, califatul actual a fost caracterizat de o conducere rigidă, absolutistă.<br> Către sfârșitul domniei sale, Mu'awiya îi convinge pe cei de datorie să îl recunoască pe fiul său, Yazid, drept următorul calif, astfel introducând succesiunea ereditară.<br> Perioada de domnie a lui Mu'awiya a fost caracterizată de pace în
Califatul Omeiad () [Corola-website/Science/329011_a_330340]
-
în promulgarea Constituțiilor de la Melfi (1231, cunoscute de asemenea ca "Liber Augustalis"), o culegere de legi pentru ținutul său remarcabilă pentru acele vremuri, ce a servit drept sursă de inspirație pentru multă vreme. A transformat Regatul Siciliei într-o monarhie absolutistă, primul stat centralizat din Europa care a rezultat din feudalism; a creat de asemenea precedentul priorității legilor scrise. Cu modificări relativ minore, "Liber Augustalis" a rămas baza legii siciliene până în 1819. În această perioadă, a construit de asemenea Castel del
Frederic al II-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/308370_a_309699]
-
întinsă și bogată, având cele mai bune armate.Ludovic al XIV-lea al Franțeia devenit rege în 1643, la vârstă de 5 ani. După înăbușirea revoltei Fonda, Ludovic a preluat puterea în 1661 și a transformat Franța într-un stat absolutist, condus în exclusivitate de rege. În 1665, Ludovic l-a numit pe Jean Colbert în funcția de controlor general al finanțelor, Franța fiind mult mai bine administrată, impozitele fiind reorganizate. Au fost inițiate reforme legislative, s-au creat noi ramuri
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
societate, economie, comerț, transport, comunicații, știință, medicină, tehnologie și cultură. Modernitatea se caracterizează printr-o industrie mecanizată și automatizată, renunțându-se treptat la munca manuală. Porțiuni din lumea modernă au fost alterate însă de valorile religioase fundamentaliste, de sistemul monarhic absolutist și abolirea sistemului feudal, toate acestea fiind înlocuite de un sistem democratic, liberal și laic, ideile fiind împlementate în toate domeniile ca Politică, Știință, Psihologie, Sociologie și Economie. Conform multor surse istorice, epoca modernă ar fi început în intervalul secolelor
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
bazându-se pe teoriile formulate în secolele XVI-XVII de către filosofi politici ca Niccolo Macchiavelli, Jean Bodin și Thomas Hobbes, ce au dezvoltat concepte ca „raison d'etat" (rațiunea de stat) și suveranitatea absolută a conducătorului. Instrumentele principale ale puterii prinților absolutiști erau armata și birocrația admninistrativă care răspundea doar în fata regelui ce era reprezentantul divin pe pământ. În secolul al XVIII-lea s-a dezvoltat o formă particulară de absolutism combinat cu iluminismul, formă care a aplicat umanismul și descoperirile
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
a metodelor de guvernare, care să pornească de la rațiune și de la o viziune asupra omului, care să se bazeze pe egalitatea dintre persoane. Filosofi ca Jean-Jacques Rousseau și Immanuel Kant au atacat absolutismul prin critici la adresa politicilor și institutiilor statului absolutist și cel al bisericii. Primii absolutiști iluminiști au profitat de structurile prezente ale Bisericii și Statului pentru a-si atinge scopul, cel de a asigura binele statului și bunăstarea supușilor. Centralizarea statului s-a accentuat tot mai mult față de secolele
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
pornească de la rațiune și de la o viziune asupra omului, care să se bazeze pe egalitatea dintre persoane. Filosofi ca Jean-Jacques Rousseau și Immanuel Kant au atacat absolutismul prin critici la adresa politicilor și institutiilor statului absolutist și cel al bisericii. Primii absolutiști iluminiști au profitat de structurile prezente ale Bisericii și Statului pentru a-si atinge scopul, cel de a asigura binele statului și bunăstarea supușilor. Centralizarea statului s-a accentuat tot mai mult față de secolele anterioare ale evului mediu, iar rolul
Epoca modernă () [Corola-website/Science/330053_a_331382]
-
Revoluția Franceză, cu alte cuvinte, între secolele al XVI-lea și al XVIII-lea). Potrivit istoriografiei franceze, această perioadă corespunde începutului Epocii moderne. Termenul regim se referă la regimul politic mai precis la instituțiile statului - tipul de guvernământ - o monarhie absolutistă. Principalul punct de sprijin al doctrinei era dreptul divin al monarhului. Spre deosebire de societatea feudală însă, puterea politică era din ce în ce mai concentrată în mâinile monarhului, cu toate că din unele aspecte aceasta era limitată de corpurile intermediare, de provincii, de parlamente etc. Cu toate că expresia
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
intermediare, de provincii, de parlamente etc. Cu toate că expresia era folosită înainte, termenul este cunoscut în principal datrită lui Alexis de Tocqueville, care îl detaliează în eseul său „"Vechiul Regim și Revoluția"” din 1856. În această lucrare, "de Tocqueville" descrie monarhia absolutistă în funcție de societatea medievală care a precedat-o. Semnificația inițială a termenului utilizată de către revoluționarii francezi era de natură peiorativă, fiind o formă de exprimare a dezaprobării societății anterioare și implicit de aprobare a „Noii Ordini”. Structurile administrative și ale societății
Vechiul Regim (din Franța) () [Corola-website/Science/312238_a_313567]
-
putut moșteni tronul Portugaliei. Aproape la fel de deranjantă era perspectiva că atât Manuel cât și Afonso nu ar fi putut produce un moștenitor. În acest caz, pretenția la tronul portughez ar fi fost a unui descendent al lui Miguel I, regele absolutist. Dom Afonso a fost al patrulea soț al americancei Nevada Stoody Hayes. Ei nu s-au putut căsători religios în Italia, unde regele Italiei, Victor Emanuel al III-lea, la fel ca Papa, a ales să nu recunoască validitatea căsătoriei
Afonso, Prinț Regal al Portugaliei () [Corola-website/Science/323923_a_325252]
-
Acel mariaj i-a dat nouă copii lui Ioan, dar majoritatea au murit de mici. La moartea lui Ioan, numai nepotul său Sebastian supraviețuise pentru a moșteni coroana. Ioan al III-lea a continuat să centralizeze statul portughez, după modelul absolutist al predecesorilor săi. A organizat Adunări numai de trei ori, la intervale foarte mari de timp : în 1525 la Torres Novas, în 1535 la Évora și în 1544 la Almeirim. A încercat de asemenea să restructureze viața administrativă și judiciară
Ioan al III-lea al Portugaliei () [Corola-website/Science/310534_a_311863]
-
și a rămas doar șef al bibliotecii universitare. Motivul demisiei sale l-a reprezentat faptul că, în timpul Revoluției din 1848-1849, a participat la Congresul Slav de la Praga din iunie 1848 și, astfel, a devenit suspect pentru autoritățile austriece. În timpul perioadei absolutiste de după înfrângerea revoluției, el a dus o viață retrasă și a studiat mai ales literatura cehă veche și textele scrise în slavona bisericească. În anii 1856/1857, ca urmare a fricii de persecuție, a epuizării fizice și a problemelor de
Pavel Jozef Šafárik () [Corola-website/Science/336014_a_337343]
-
De exemplu, el a pierdut suma exorbitantă pe care Franța trebuia să o plătească Tirolului habsburgic pentru cesiunea fiefului lor la vest de Rin. De asemenea, el a stabilit granița la Graubünden în 1652. Ferdinand Carol a fost un conducător absolutist, nu a chemat Dieta după 1648 iar cancelarul său Wilhelm Biener a fost executat ilegal în 1651 după un proces secret. Pe de altă parte, era un iubitor de muzică: opera italiană a prezentat spectacole la curtea sa. Ferdinand Carol
Ferdinand Carol, Arhiduce de Austria () [Corola-website/Science/334744_a_336073]
-
(în limba turcă: "Jön Türkler") a fost o coaliție a unor grupuri cu diferite orientări, dar care erau cu toate în favoarea reformei administrației Imperiului Otoman. Mișcarea era împotriva monarhiei absolutiste a sultanatului otoman și militau pentru repunerea în drepturi a constituție Constituției Kanûn-ı Esâsî. Ei sunt cei care au bazele celei de-a doua perioade constituționale în 1908 prin ceea ce a devenit cunoscut ca „Revoluția Junilor Turci”. Termenul „” definește pe
Junii Turci () [Corola-website/Science/324359_a_325688]
-
numără: Junii Turci își au originile în grupurile de studenți autoproclamate ca „progresiste”. Ei au iniția activități clandestine și disidență politică după anularea constituției de către sultan. Inspirați din activitatea revoluționarilor italieni Carbonari, ei au format celule clandestine, interconecate. Opozanții regimului absolutist otoman au participat la primul lor congres pe 4 februarie 1902, în casa lui Germain Antoin Lefevre-Pontalis din Paris. La întâlnire secretă, care avea aprobarea tacită a guvernului francez, au participat 47 de delegați. Armeni iau cerut ca ședințele să
Junii Turci () [Corola-website/Science/324359_a_325688]
-
1861. Politica sa era protejarea religiei ortodoxe din Europa de Est împotriva islamului otoman. Implicarea Rusiei în primul Război Mondial a început în 1914, de partea Franței, Marii Britanii, și Serbiei, împotriva imperiilor German, Austro-Ungar și celui Otoman. Rusia a fost o monarhie absolutistă până la revoluția din 1905, după aceea devenind monarhie constituțională. Imperiul a decăzut în timpul revoluției din 1917, din cauza eșecurilor făcute în timpul primului Război Mondial. La sfârșitul secolului al XIX-lea, suprafața imperiului era de aproximativ 22.400.000 km². În conformitate cu rezultatele
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]
-
parte a Poloniei, Basarabia, Caucazul, Finlanda, și cea mai mare parte a Asiei Centrale. În 1914, statul era împărțit în 81 de provincii (denumite oficial „gubernii”) și 20 de regiuni (sau „oblasturi”). Imperiul Rus a fost, între 1721-1905, o monarhie absolutistă, și era condusă de un monarh, numit „țar”, din dinastia Romanov. Creștinismul ortodox era credința oficială a imperiului rus, și era controlată de împărat, prin intermediul sfântului Sinod. Clasele supuse imperiului rus erau împărțițe după cum urmează:
Imperiul Rus () [Corola-website/Science/299140_a_300469]
-
sunt considerate a fi bazate pe legile religioase islamice ale lui Hanbali, aplicate sub regimul absolutist al familiei regale saudite. Arabia Saudită are un „Program Împotriva Radicalizării”, al cărui scop este să „combată răspândirea și atracția ideologiilor extremiste în sânul populației” și să „insufle adevăratele valori ale credinței islamice, precum toleranța și moderația”. „Toleranța și moderația” au
Drepturile omului în Arabia Saudită () [Corola-website/Science/335115_a_336444]
-
apartenanța la o clasă socială anume. Emanciparea a fost doar una dintre schimbările guvernamentale, legale, sociale și economice care au început în deceniul al șaptelea al secolului al XIX-lea, care trebuia să imprime dezvoltarea imperiului, de la statutul de stat absolutist feudal la aceea de țară capitalistă cu o economie de piață. În timp ce aceste schimbări au liberalizat structurile economice, sociale și culturale, sistemul politic a rămas practic neschimbat. Încercările de reformă în domeniul politic au întâmpinat rezistența fermă a monarhiei și
Revoluția rusă din 1905 () [Corola-website/Science/301455_a_302784]
-
prin celebra idee a suspendării judecății (epohe). Suspendarea judecății era legitimată de sceptici, cum se știe, prin invocarea tropilor (imperfecțiunea simțurilor, a naturii umane, a rațiunii etc.) și, deci, prin adoptarea îndoielii în orice. Îndoiala sceptică era nimicitoare pentru cunoașterea absolutistă. Cu atât mai nimicitor și periculos trecea scepticismul pentru religie. Tertullian formulase principiul "credo quia absurdum est" iar sf. Augustin își îndrepta atacul împotriva scepticismului, nu pentru a legitima credința ca absurd, ci pentru a-i găsi o explicație care
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
Britanic. Dificultățile financiare, refuzul reformelor și nerăbdarea poporului au condus la Revoluția Franceză (între 1789 și 1799). Acest episod naște, în primul rând, Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului și duce la promovarea idealurilor de libertate, egalitate și fraternitate. Monarhia absolutistă a luat, astfel, sfârșit, fiind înlocuită de una parlamentară pe 3-14 septembrie 1789, care, la rândul ei, a luat sfârșit pe 10 august 1792. Prima Republică a luat ființă pe 21 septembrie 1792, prin editarea "Constituției anului I", avînd la
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
religie în Austria în 1983. Conform eurobarometrului din 2005, Deși nordul și centrul Germaniei a fost locul de origine al Reformei Protestante, Austria și Bavaria au fost inima contra-reformei din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, când monarhia absolutistă a casei de Habsburg a impus un regim strict de restaurare a puterii și influenței catolicismului în rândurile austriecilor. Habsburgii s-au considerat multă vreme avangarda catolicismului și toate celelalte confesiuni au fost reprimate. În 1781, în era iluminismului austriac
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Saud (1902 -1953), emir din Nejd și imam al wahhabiților, reconstituie statul wahhabit și unește sub autoritatea sa cea mai mare parte a Peninsulei Arabice. La 23 septembrie 1932 el ia titlul de rege al Arabiei. Arabia Saudită este o monarhie absolutistă. Succesiunea la tron este ereditară, regele trebuind să fie urmașul lui Ibn Saud, dar și electivă, el fiind ales de către un consiliu al familiei regale. De obicei, este ales rege cel mai vârstnic dintre fiii lui Ibn Saud. Instituția centrală
Arabia Saudită () [Corola-website/Science/298071_a_299400]
-
nu au voie să se afle în aceeași mână. Acest principiu a fost enunțat încă de către John Locke ("Two treatises on government", 1690) și mai ales de către C. de Montesquieu ("De l'esprit des lois", 1748) în lupta împotriva statului absolutist, principiul acesta devenind baza statului constituțional modern. Prin separata transmitere a funcțiilor către parlament, guvern, administrație, precum și către judecători independenți, puterea statală este ținută în echilibru prin intermediul unor controale reciproce (echilibrul puterilor), apărând astfel pe cetățeni de eventualele acțiuni despotice
Separația puterilor () [Corola-website/Science/308362_a_309691]