890 matches
-
moderne: conceptul de cetățenie omogenă și uniformă. Atât timp cât fiecare domeniu feudal avea legislație și atât timp cât diversele categorii sociale nu erau egale În fața legii, era logic ca și drepturile lor cu privire la unitățile de măsură să fie diferite. Ideea de cetățenie egală, abstracțiunea „cetățeanului nemarcat”* a apărut În perioada iluministă și este clar exprimată În scrierile enciclopediștilor. După părerea acestora, marele obstacol ce Îi Împiedica pe francezi să devină un singur popor era lipsa de armonizare În materie de unități de măsură, instituții
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
fi Înțelese de autorități. Or, acest lucru se poate face numai restrângând un șir infinit de detalii la o serie de categorii care să facă posibile descrieri sumare, comparații și agregări. După cum arată Charles Tilly, inventarea, elaborarea și folosirea acestor abstracțiuni reprezintă un progres enorm În capacitatea statului, o trecere de la tribut și guvernare indirectă la impozit și guvernare directă. Înainte era suficient un aparat administrativ minim, modul de conducere indirect bazându-se pe elitele și comunitățile locale care aveau interesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cu niște țărani. Înainte ca eșecurile din practică să zdruncine credința În proiectele colosale, Stalin Însuși era În favoarea cooperativelor („fabrici de grâne”) de 125 000 - 250 000 de acri, de genul celei realizate cu ajutor american și descrise mai sus. Abstracțiunii utopice a viziunii Îi corespundea, pe teren, o planificare absolut nerealistă. Cu o hartă și câteva presupuneri privind scala și gradul de mecanizare, specialistul putea elabora un plan care ținea cont prea puțin de cunoștințele și condițiile locale. În martie
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
face manual nici o operațiune pentru care avem la dispoziție mașini”. Proiectul era În esență o operațiune cvasi-militară, derivată probabil din experiența din timpul războiului și concepută În așa fel Încât să fie autonomă din punct de vedere tehnic. Nivelul de abstracțiune al planului aducea aminte de cazul cooperativei sovietice de cultivare a grâului concepute de Wilson, Ware și Riggin În camera lor de hotel din Chicago În 1928 (vezi capitolul 6). Proiectul arahidelor a trecut intenționat peste micii proprietari africani, pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
SIMPLICITĂȚII „Da, poți să Înșiri părțile unei căruțe - Dar asta nu face o căruță”. „Când Începi să iei hotărâri și să le aplici apar reguli și nume. Iar dacă apar nume, ar trebui să știi când să te oprești”. Tao-te-ching Abstracțiunile neapărat simple ale marilor instituții birocratice nu pot niciodată, după cum am văzut, să reprezinte corect complexitatea reală a proceselor naturale sau sociale. Categoriile de care se servesc sunt prea rigide, prea statice și prea stilizate pentru a fi fidele lumii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sociale. Categoriile de care se servesc sunt prea rigide, prea statice și prea stilizate pentru a fi fidele lumii pe care sunt menite să o descrie. Din motive care vor reieși mai târziu, agricultura extrem-modernistă finanțată de stat recurge la abstracțiuni de același gen. Modelul simplu de „producție și profit” din domeniul dezvoltării agricole și cercetării agrare a eșuat În multe privințe importante, În Încercarea sa de a reprezenta obiectivele complexe, suple și negociate ale agricultorilor reali și ale comunităților acestora
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
cunoscut-o marea majoritate a acestor proiecte, fie ele private sau de stat, este acum deja recunoscută. Ele au eșuat În cele mai multe cazuri În ciuda subvențiilor generoase și a sprijinului administrativ consistent. Deși fiecare eșec a avut propriile specificități, nivelul de abstracțiune al majorității proiectelor a fost fatal. Credința importată și abstracțiunea au prevalat, după cum vom vedea, asupra atenției acordate contextului local. Credința modernistă și practicile locale Putem analiza contrastul dintre credința importată și contextul local juxtapunând câteva principii de bază ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sau de stat, este acum deja recunoscută. Ele au eșuat În cele mai multe cazuri În ciuda subvențiilor generoase și a sprijinului administrativ consistent. Deși fiecare eșec a avut propriile specificități, nivelul de abstracțiune al majorității proiectelor a fost fatal. Credința importată și abstracțiunea au prevalat, după cum vom vedea, asupra atenției acordate contextului local. Credința modernistă și practicile locale Putem analiza contrastul dintre credința importată și contextul local juxtapunând câteva principii de bază ale catehismului agriculturii extrem-moderniste cu practicile locale ce păreau să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
posibilitatea ca abordarea experimentală Îngustă și pur cantitativă să reușească să elimine toate sistemele de cunoaștere și toate raționamentele pe care se bazează majoritatea cultivatorilor locali. Mi se pare, Însă, că Howard și alții nu au observat cea mai importantă abstracțiune pe care o presupune munca experimentală În domeniul agriculturii științifice. Cum putem spune cât de utilă este această actvititate de cercetare, până când nu știm În ce scop o vor folosi agricultorii? Utilă pentru ce? Cea mai mare generalizare pe care
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
vecinii, fie pentru că respectiva cultură are legătură cu identitatea grupului. Acest gen de obiceiuri culturale sunt perfect compatibile cu succesul comercial, după cum demonstrează experiența celor din secta Amish, a menoniților și a huteriților. Fiindcă vorbim aici de Înaltul grad de abstracțiune al „fermei familiale”, căreia i se adresează agricultura științifică, trebuie să menționăm că, În multe părți ale lumii, pentru a Înțelege practicile la care se recurge În aproape orice fermă, se cer identificate scopurile individuale ale diverșilor membri ai familiei
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
pot fi descrise eficient cu ajutorul standardelor din agricultura științifică. Reprezentările schematice, atât de importante pentru activitatea experimentală, pot să producă - și au și făcut-o deja - cunoștințe noi care, corespunzător adaptate, au fost integrate În majoritatea operațiunilor agricole. Însă aceste abstracțiuni, din nou, asemenea proprietății absolute, sunt reprezentări eronate care, de obicei, ajung să influențeze realitatea. Efectul lor este cel puțin de a determina cercetări și rezultate care să poată fi, majoritatea, aplicate În fermele care corespund descrierii lor schematice: mari
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Având În vedere varietatea condițiilor Întâlnite pe fiecare parcelă (altitudine, sol, istoric al culturilor, grad de Înclinare, orientare față de vânt și de soare), fiecare lot este unic În felul său. În acest context, Însăși ideea de „câmp standard” este o abstracțiune lipsită de sens . „Pe unele câmpuri, crește un singur soi, pe altele Între două și zece, uneori intercalate În același rând sau fiecare plantat pe un rând separat”. Fiecare câmp este un pariu bine chibzuit. Varietatea de soiuri asigură experimentarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
promis, nu mai este nevoie să se ia În calcul varietatea de situații - unele imposibil de schimbat - Întâlnite la fața locului. În loc ca realitatea să contrazică o temă de cercetare universitară simplă, era mai ușor să se aplice forțat o abstracțiune teoretică terenurilor (și vieților) oamenilor. Dată fiind varietatea naturală din Anzi, această strategie a fost o mișcare aproape fatală. Rareori s-au Întrebat specialiștii agricoli, așa cum a făcut rusul S.P. Fridolin cu mult Înainte de revoluție, dacă nu cumva abordează greșit
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
geometrice a volumului Joc secund, considerat o "carte canonică": Acestea sunt pietrele de temelie ale poeticii cărții canonice: Din ceas, dedus..., Timbru, Grup și Înecatul, ultimele trei "detaliind" elemente figurative încifrate în prima: cântecul începător, grupul ca realitate telurică sau abstracțiune și înecarea, ca reducție/ exhaustie a teluricului și acvaticului." (p. 207) Pentru Barbu, poezia devine un fenomen supralingvistic întrucât el pariază pe vers, nu pe cuvânt. În cheie fenomenologică, In memoriam nu mai e un simplu joc aliterativ, ci devine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și încă astfel ca să poți cunoaște ceea ce-ți permit puterile ca să imiți după el, căci, după părerea mea, terenul shakesperian pe care d-l Bolintineanu ar fi putut să-l calce mai cu succes ar fi fost acela al abstracțiunii absolute, cum sunt d. e. Visul unei {EminescuOpIX 86} nopți de vară, Basmul de iarnă, Ceea ce vreți etc., iar nu terenul cel grav și teribil, cu materia lui cea esactă, istorică, și cu pretensiunea cea mare de a fi înainte de toate
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
norvegian, românilor poate prea puțin cunoscut, dramaturgul Bjornstjerne Bjornson. Dar un dramaturg e care, întrunind mărime și frumsețe, curățenie și pietate adevărat creștină, se ridică cu totul din cercurile cele esclusive numai ale unor clase ale societății până la {EminescuOpIX 87} abstracțiunea cea mare și puternică a poporului. Pe popor în luptele sale, în simțirea sa, în acțiunea sa, pe popor în puterea sa demonică și uriașă, în înțelepciunea sa, în sufletul său cel profund știe a-l pune pe scenă Victor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e mai degradat, mai obscen, mai teluric în această natură ce-i zic omenească. Să ne uităm deplin sub zdreanța de purpură ce o pun ei pre profunda lor mizerie și să vedem cum faptele concrete izbesc în față acele abstracțiuni statistice ce ei le prezintă lumei și cum toată viața lor publică e o parodie. - Cele șasesprezece milioane de unguri cu care înșeală Europa sunt o minciună. Și cine nu-și aduce aminte cum au schimbat numele indivizilor din districte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Foaia oficilă a principatului mic, "Glas Cernogorca", arată că nu există nici o solidaritate între Serbia și Muntenegru și că acesta nu poate încheia tractate cu Serbia, care are relații cu totul speciale cu Poarta, de la care mi se poate face cu totul abstracțiune. Deși foaia dorește succes armelor sârbești, declară totuși că Muntenegrul se luptă pe socoteală proprie. - O parte a trupelor egiptene a sosit în Constantinopole. Altă parte se va transporta cu drumul de fier de la Salonic la Mitrovița. [7 iulie 1876
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
i-l păstrează limba sa proprie în cărțile bisericești și mirene. În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrânești, istoria părinților săi, bucuriile și durerile semenilor săi. Și chiar dacă o limbă n-ar avea dezvoltarea necesară pentru abstracțiunile supreme ale minții omenești, nici una însă nu elipsită de espresia concretă a simțirei și numa în limba sa omul își pricepe inima pe deplin. Și într-adevăr, dacă în limbă nu s-ar reflecta chiar caracterul unui popor, dacă el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici măcar cu gramatica românească, să nu cuteze a scrie poezii și novele. Toată această întîmpinare o scriem presupuind că discutăm c-un domn R. Cu "Curierul intereselor" nu ne-am fi dat această osteneală, căci pentru redactorul acelui ziar orișice abstracțiune e dincolo de sfera priceperei sale. Redactorul "Curierului intereselor" joacă în presa română rolul lui Achmed Kaisserli Pașa. Acesta era singurul ministru în Europa care nu știa citi și scrie, iar d. Balassan e asemenea singurul redactor, în univers poate, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
osebirile de tot individuale ale multelor exemplare din același obiect, formează noțiunea acestuia. Noțiunea (Begriff ) cuprinde dar esința lucrurilor ce s-au prezentat conștiinței noastre, alegând din ideile lor numai părțile importante și respingând pe celelalte. În acest proces de abstracțiune noțiunile pierd oarecum materialismul reprezentărilor primitive și devin eterice, pierd sensibilitatea și devin obiecte pure ale gândirii. În lumea fizică d. e. nu există noțiunea plantă, ci numai o plantă individuală oarecare, cu suma ei de calități unice. Importanța noțiunilor pentru
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
câmp vast de experiențe ce-l deosebește de toate celelalte ființe ale naturei. El nu este uimit și cotrupit prin varietatea infinită a indivizilor din natură și nu este, ca animalul, fatal legat de impresiunea momentului; ci liber aruncă căutătura abstracțiunii în univers și reduce masa, multiplă și extensivă, la o citățime mărginită dar intensivă, scoate în idei sucul și măduva obiectelor și, astfel domnind peste ele, câștigă locul și timpul de a le compara între sine și cu trecutul și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a putea fi și altfel, ci așa și numai așa. ["CU TOT PRINCIPIUL VECHI... "] 2255 Cu lot principiul vechi și venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuși fondatorii păcii universale acomodează tezele lor câștigate prin abstracțiune oricărei comunități naționale, ignorează religie, istorie și obiceiuri și cugetă de-a topi la un loc Nord și Sud, Ost și Vest, Gog și Magog ca o singură formulă de fraternitate. Dați-mi voie, astea nu merg astfel. D. Emilio
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Astăzi însă nu există aproape nici o limbă {EminescuOpIX 478} în Europa, fie cât de izolată, care, călcată pe urmele culturei antice, limpezită prin formele culturei clasice să nu fie în stare de-a cuprinde și reda întreaga cultură omenească, de la abstracțiunea cea mai naltă până la espresiile cele mai concrete. Dacă luăm Austria și Turcia, statele compuse din naționalități deosebite, vom găsi că nu există aproape nici un popor care să nu se fălească cu limba și naționalitatea, și aceasta cu drept cuvânt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care cele mai luminate minți din trecut bâjbâiseră ca niște copii. Contemplase, aproape că se identificase cu imaginile marilor metafizicieni, prăsindu-și propria imagistică cu o spumoasă spontaneitate, vecină cu demența. Zburase din căldura acestor umbre către tovărășia aseptică a abstracțiunilor, a numerelor, a formelor matematice; și se reîntorsese răcorit și flămând. Crease un sistem moral bazat pe Timaeus și, în liniștea nopții, se întreba pentru ce marele Plotin vorbise, în cele din urmă, despre „a-l atinge“ pe cel Unic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]