4,127 matches
-
Intelectuali de toate orientările, inclusiv academicieni și un mitropolit, acuză într-o scrisoare deschisă „derapajul” Radio România Actualități. La ce se referă Câteva zeci de personalități ale vieții culturale, de toate orientările, inclusiv academicieni precum Constantin Bălăceanu-Stolnici, Eugen Simion sau Răzvan Theodorescu și scriitori precum Ana
„ Derapajul ” Radio România Actualităţi by http://uzp.org.ro/derapajul-radio-romania-actualitati/ [Corola-blog/BlogPost/93614_a_94906]
-
Intelectuali de toate orientările, inclusiv academicieni și un mitropolit, acuză într-o scrisoare deschisă „derapajul” Radio România Actualități. La ce se referă Câteva zeci de personalități ale vieții culturale, de toate orientările, inclusiv academicieni precum Constantin Bălăceanu-Stolnici, Eugen Simion sau Răzvan Theodorescu și scriitori precum Ana Blandiana sau Mircea Cărtărescu, dar și mitropolitul Moldovei Teofan, au transmis miercuri o Scrisoarea deschisă către Comisiile de Cultură și Mass-Media din Senat și Camera Deputaților și către
„ Derapajul ” Radio România Actualităţi by http://uzp.org.ro/derapajul-radio-romania-actualitati/ [Corola-blog/BlogPost/93614_a_94906]
-
p. 5. 90. Simbolul Apostolic, în „Telegraful Român”, anul 141 (1993), nr. 5-6 (1 februarie), p. 3. 91. Hristologia Sfântului Maxim Mărturisitorul, în vol. „Facultatea de Teologie Ortodoxă «Andrei Șaguna» din Sibiu. Persoană și comuniune. Prinos de cinstire Părintelui Profesor Academician Dumitru Stăniloae la împlinirea vârstei de 90 de ani”, volum tipărit cu binecuvântarea Î. P. S. Antonie Plămădeală, Mitropolitul Transilvaniei, din inițiativa Pr. prof. decan Dr. Mircea Păcurariu, sub îngrijirea Diac. asist. Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editura și tiparul Arhiepiscopiei
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
Ortodoxă [referent științific Pr. prof. univ. dr. Dumitru Radu, coordonator volum Conf. pr. dr. Vasile Nechita], Iași, Editura Vasiliana ’98, 2005, pp. 36-42. 120. Munca în concepția etică a antichității, în vol. „Studii teologice dedicate ilustrului istoric sibian - Părintele Profesor Academician Dr. Mircea Păcurariu la împlinirea vârstei de 75 de ani”, coordonatori: Pr. prof. dr. Nicolae Chifăr, Lect. dr. Paul Brusanowski, Sibiu, Editura Andreiană, 2007, pp. 41-55. 121. Munca în viziunea Sfântului Ioan Gură de Aur, în vol. Simpozionului științific internațional
MATERIAL ANIVERSAR – OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417076858.html [Corola-blog/BlogPost/382100_a_383429]
-
urmat lansările de carte. Dr. Ioan Bozac s-a prezentat înaintea membrilor cenaclului cu o lucrare deosebită: Silvia Benga, „Întâlniri cu antichitatea pe drumurile Europeiˮ (Casă Cărții de Știință, 2013). Prof.univ.dr.Ștefania KoryCalomfirescu și-a lansat cel mai recent volum, „Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolniciˮ. Cartea a fost prezentată de editorul Nadia Farcaș, care i-a oferit autoarei o „Diplomă de excelențăˮ. Au luat cuvântul pentru a analiza lucrarea și activitatea prodigioasa a neobositei scriitoare: Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a LSR, Gavril
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1425120968.html [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
urmat lansările de carte. Dr. Ioan Bozac s-a prezentat înaintea membrilor cenaclului cu o lucrare deosebită: Silvia Benga, „Întâlniri cu antichitatea pe drumurile Europeiˮ (Casă Cărții de Știință, 2013). Prof.univ.dr.Ștefania KoryCalomfirescu și-a lansat cel mai recent volum, „Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolniciˮ. Cartea a fost prezentată de editorul Nadia Farcaș, care i-a oferit autoarei o „Diplomă de excelențăˮ. Au luat cuvântul pentru a analiza lucrarea și activitatea prodigioasa a neobositei scriitoare: Iulian Patca, conducătorul Filialei Cluj a LSR, Gavril
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1425120968.html [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
Articolele Autorului EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ În după amiaza zilei de 26 septembrie a avut loc la Academia Română, Filiala Cluj, omagierea profesorilor universitari: dr.Florea Marin și a doamnei dr.prof.univ. Ștefania Kory Calomfirescu. În prezența a unor academicieni, printre care Dumitru Protase, a unor somități din domeniul medicinii clujene, profesori universitari și a unui public select, despre cei doi au vorbit prof.univ. dr.doc.Dumitru Dumitrașcu, scriitorul Al.Florin Țene, membru corespondent al Academiei Americană Română și prof.univ.dr.Mircea
EVENIMENT DEOSEBIT LA ACADEMIA ROMÂNĂ, FILIALA CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 269 din 26 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Eveniment_deosebit_la_academia_romana_filiala_cluj.html [Corola-blog/BlogPost/361444_a_362773]
-
întâmpină pe un hol imens , cu alt bust la Iași, îi celebram azi deși dată de nastere 23, 24 martie la 1847 , este incertă.Filozof istoric pedagog sociolog teoretician al artei mondiale genealog autor al primei sinteze a istoriei românilor academician scriitor este prezent și în nume de străzi din Arad Timișoara Iași Sibiu Pitești Sibiu etc. Că edtor al revistei Arhiva a semnat cu pseudonim I.Laur. La Arad, zestrea culturală este cât o moștenire prin donațiile de carte Bibliotecii
XENOPOL SAU ISTORII REGĂSITE SI LA ARAD de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1490241759.html [Corola-blog/BlogPost/379085_a_380414]
-
simplă nedisimulată de rugă, conștiință umană, viață sufletească. Nu toți cei ce cred că interpretează cântec făuresc îmbogățirea spirituală și alinarea cu glasul lor, unii inflamează urechea și porii sufletului fără niciun bine pentru ascultătorul elevat, de la omul simplu la academician și cu toate acestea pe acei ziși cântăreți nu-i rod succesele ieftine, urgente, false. Ei cântă ca un aparat uitat deschis, pe care nu mai are cine-l opri, pentru că cine l-a pornit fie moțăie plictisit, fie s-
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
mii de file, au fost dăruite Academiei Române de către Titu Maiorescu, în 1902, iar în anul 1948 Mihai Eminescu a fost ales post-mortem membru al Academiei Române. Ar fi meritat un Nobel pentru literatură, dar acest premiu nu se acordă postum”, afirma academicianul Eugen Simion, fostul președinte al Academiei Române, care a militat și a reușit, cu sprijinul Academiei, ca ziua de 15 ianuarie să devină Ziua Culturii Naționale. Parlamentul a aprobat legea în anul 2010, iar în expunerea de motive a inițiatorilor legii
POEZII PATRIOTICE DE MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1484577169.html [Corola-blog/BlogPost/379440_a_380769]
-
Dabija. Cum o știm și noi sau generalul Mircea Chelaru, un alt port-drapel al naționalismului din acest areal. Drumurile Lor de multe ori s-au intersectat și cu cele al noastre, ale celor din Departamentul Moldova al Ligii, condus de academicianul Constantin Gh. Marinescu și unde subsemnatul este un vremelnic președinte de filiala județeană gălățeana. Iubirea această către pământul țării noastre o păstrăm cu toții și în noi și în copii și nepoții noștri, căci am învățat de la părinți cât de amară
LA MULTI ANI DOMNULE PROFESOR,LA MULTI ANI ROMANIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1405144316.html [Corola-blog/BlogPost/349229_a_350558]
-
mușcătoare din final - ce sancționa cu cruzime defectul adus în atenție- nu doar au asigurat aprecierea unanimă în plan literar a lui Martial, ci au asigurat și succesul acestei poezii speciale printre „degustătorii“ din toate mediile sociale, de la analfabeți, până la academicieni (amintim, aici, faptul că în fruntea epigramiștilor de peste Prut se găsește un membru al Academiei Republicii Moldova). Întrucât Martial a operat la evidențierea trăsăturilor general umane prin recursul la ironie, iar metoda sa de radiografiere a racilelor sociale a căpătat o
O NOUĂ ANTOLOGIE A EPIGRAMEI, CRONICĂ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 755 din 24 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_antologie_a_epigramei_cronica_al_florin_tene_1359023154.html [Corola-blog/BlogPost/345215_a_346544]
-
Deși meritate de el, nu s-ar simți bine în ele. Aici, în bogata lui sărăcie, el se simte bine. Și poate ar fi fost și mai rău dacă două inimoase fete, realizatoare T.V. n-ar fi dezvăluit tuturor rana academicianului prof. dr. Alexandru Pesamosca, savantul, chirurgul eminent care trăiește cu o pensie de 1.000 lei, din care guvernanții îi vor tăia câteva procente, cât de curând. Guvernul, președintele, oamenii politici nu au timp să-și aducă aminte de eroii
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_alexandru_pesamosca.html [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
-le, măcar în al doisprezecelea ceas, un trai pe măsura staturii lor morale gigantice și a marelui lor profesionalism. Rupeți din averea voastră necinstit adunată și pentru acești uriași ai neamului românesc, în speță, pentru acest Ceahlău al medicinii românești, academicianul prof. dr. Alexandru Pesamosca, pe al cărui fluturaș de pensie scrie “zece milioane”, din care, cu nerușinare, mai tăiați câteva procente. Asta, în loc de mulțumire, că a salvat atâtea suflete, făcând zecilor de mii de părinți darul cel mai de preț
IN MEMORIAM ALEXANDRU PESAMOSCA de ION C. HIRU în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_alexandru_pesamosca.html [Corola-blog/BlogPost/356128_a_357457]
-
busturile unor mari bărbați ai neamului românesc: Mihai Eminescu, Nae Ionescu, George Donev, Horia Stamatu, Mircea Eliade, Aron Cotruș, Vasile Posteuca, Vintilă Horia), de asemenea și ”Iordanul ” (râulețul) care , după mine, desparte zona spiritual - religioasă (biserică de zonă spiritual - laică). Academicianul Nicolae Dabija, după vizita la Câmpul Românesc a rămas foarte impresionat, ca : ”...și acolo, în America, Basarabia e în sufletul fiecărui român” și ” Imnul manifestărilor de la Câmpul Românesc începând cu inaugurarea lor, de acum aproape cinci decenii și până azi
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1439579741.html [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
în cazul lui Andrei DUMBRĂVEANU, prietenul meu și al nostru parcă de-o viață din Chișinău, căci parafrazând latinescul “Non omnis moriar”, el se aplică și vârstei - nu toți îmbătrânesc. Când, l-am ascultat la o conferință la Iași pe academicianul G. Bulgăr afirmând că pentru un intelectual abia după 60 de ani vine creația matură și profundă, am rămas destul de contrariat. Mai târziu am înțeles că intelectualitatea este o formă de vitalitate care rodește uimitor la cifre mari. Și ce
ANDREI DUMBRAVEANU 60 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ecou_la_o_aniversare_andrei_pompiliu_comsa_1390423178.html [Corola-blog/BlogPost/347516_a_348845]
-
care a obținut premiul literar francez,”Goncourt”.(pentru românul „Dieu est ne en exil”/”Dumnezeu e născut în exil”. Dl Mircea Anghelescu îndeamnă la „revigorarea culturii”, subliniind importanța „cuvântului scris ce are capacitatea de a rămâne”. Vasile Căpățâna, de la Chișinău, academician, regizor, actor, politician, pictor, membru al Uniunii scriitorilor ,artiștilor plastici, ziariștilor profesioniști, amintește de ideea de unire dintre Moldova și România, si ne delectează cu câteva versuri . 4.Împlinirea unui an de la apariția revistei „Independența Română” Dl Florian Laurențiu Stoica
Serata ” Eminescu, jurnalistul”- decembrie 2015 by http://uzp.org.ro/serata-eminescu-jurnalistul-decembrie-2015/ [Corola-blog/BlogPost/92369_a_93661]
-
Măria Sa Ștefan. Oamenii de cultură care sunt adânc înrădăcinați și cunosc foarte bine istoria neamului, oamenii care au o așezare, un echilibru, cu toții vor vorbi cu evlavie și vor avea cuvinte alese la adresa Măriei Sale Ștefan Vodă. Oare de ce Zoe Dumitrescu-Bușulenga, academicianul, a scris în testament să fie îngropată la Mănăstirea Putna, lângă Ștefan și Eminescu? Pentru că ea a iubit valorile și a fost un om de o cultură și de o spiritualitate deosebite. Oare un creștin autentic iubește nonvalorile? Ea a
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/Interviu_cu_preacuviosul_parinte_arhima_stelian_gombos_1358779016.html [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Lume” - Președinte executiv Gheorghe Dragomir, a avut loc lansarea cărții „România între scutul antirachetă american și katiușa rusească. Timp și destin” a scriitorului Gen. Bg. (r) Gheorghe Dragomir, urmată de vernisajul de pictură de la Colegiul Nicolae Tonitza. Au luat cuvântul: academicianul Bogdan Alexandru, Liviu Pandele dr. în Istorie, Mircea Brenciu membru al Uniunii Scriitorilor din România, realizator de programe TV, Alexandru Luca - Directorul Liceului de management „DACIA” din Chișinău, Corneliu Sherban Popa - om de cultură aleasă, membru la „Maison des Arts
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_lansare_de_carte_marin_voican_ghioroiu_1340616641.html [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
cărturărească pe care și-o află cei care-l mediatizează. Și-l mediatizează căutându-i în coarne, încurajându-l în prostie, în loc de a-l ține cât mai ascuns, ca pe-o rușine națională atunci când deschide gura. Olimpian, cu înțeleaptă senectute, academicianul Solomon Marcus, trecea peste acest sentiment degradant, punând totul pe seama umorului involuntar. Domnia Sa și-a dezvoltat nu numai crezul didactic al cultivării deșteptăciunii prin simțul umorului, dar a evoluat într-o splendidă diatribă asupra umorului totalmente involuntar, același ca pe
AGRESIUNEA ASUPRA CULTURII ROMÂNE by http://uzp.org.ro/agresiunea-asupra-culturii-romane/ [Corola-blog/BlogPost/92978_a_94270]
-
Șușani), preotul scriitor Virgil Oprescu-Runceanu (născut la 12 iulie 1959 în comuna Runcu), economistul și politicianul Iulian Comănescu (născut la 19 iulie 1939 în comuna Vaideeni), interpreta cântecului popular românesc Nineta Popa (născută la 19 iulie 1959 în comuna Boișoara), academicianul Mugur Constantin Isărescu (născut la 1 august 1949 la Drăgășani), folcloristul și etnologul Gheorghe Deaconu (născut la 22 august 1944 în comuna Ciofrângeni, județul Argeș), profesorul, dirijorul și compozitorul Gelu Stratulat (născut la 27 septembrie 1949 în comuna Nămoloasa, județul
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
pus semnătura pe această lucrare: autori și colaboratori. Volumul se încheie cu o postfață realizată de istoricul Florin Epure - director executiv al Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniul Cultural Național Vâlcea. ** Nu există eveniment cultural în județul Vâlcea la care academicianul Dan Zamfirescu - vâlcean după mamă, din Vaideeni, să fie invitat și să nu amintească de fiecare dată faptul că „Vâlcea e sufletul românesc”, că „aici s-a născut cultura română”, și că „aici curge cultura, aici curg valorile românismului”. Se
VÂLCENI OMAGIAȚI ÎN ANUL 2014, DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1456521384.html [Corola-blog/BlogPost/383166_a_384495]
-
țară, în frunte cu ADRIAN BADEA, președinte AOȘR și amfitrionul GOGU GHEORGHIȚĂ, președinte Filiala AOȘR Piatra Neamț. Sunt șapte secțiuni, în plen prezentând comunicări de maximă importanță Prof. univ. Dr. Constantin BRĂTIANU (Gândirea strategică), Prof. univ. Dr. Gheorghe MOROȘANU de la Budapesta. Academicianul Ioan DEDIU, președintele Academiei Ecologice din Republica Moldova, fostul ministru al finanțelor Florea DUMITRESCU, Prof. univ. habil. DHC Dan Riga și Prof. univ. Dr. Gheorghe MUSTĂȚEA, ca întotdeauna exigent, dar în același timp darnic, unul dintre puținii biologi naționaliști cu care
SĂRUTĂRI PE SUFLETUL A.O.Ş.R. de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1474910405.html [Corola-blog/BlogPost/376225_a_377554]
-
Iosif). Urmează apoi articole în ton polemic-prietenos, cum este cel semnat de Marian Barbu, un elogiu târziu, dar nu tardiv adus personalității complexe și marginalizate a celui care a fost marele Mircea Eliade. Adresându-se unui intelectual contemporan cu noi, Academicianului Eugen Simion, autorul strecoară subtil un reproș fundamental, pe tema eternului conflict dintre politică și cultură. Mi-a rămas în minte un superb citat din Volaire, emblematic pentru subiectivismul care ne poate orbi, uneori: “imaginatia galopează, dar judecata merge la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/o-dimineata-castigata/ [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
Scriitorilor Români), în perioada 20-23 mai 2015, au participat la Salonul Național de Literatură și Artă “Rotonda Plopilor Aprinși “, ediția a V-a, jubiliară și la Festivalul Cărții la Râmnic, ediția a II-a. La această amplă manifestare au participat academicieni, universitari, diplomați, șefi de reviste, scriitori, critici și istorici literari, artiști plastici și critici de artă, muzicieni, editori din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Craiova, Satu Mare, Urziceni, Pitești, Slatina, Curtea de Argeș, precum și de peste hotare, cum ar fi Olanda, Franța, Danemarca, Germania, Republica Moldova
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1432447351.html [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]