205 matches
-
rodiniene (precum Anastase Simu, care a adus, în 1905, pentru viitorul său muzeu, L'Eternel Printemps, care putea fi văzut din 1910, când și-a deschis porțile muzeul Simu, și precum Kalinderu, care a achiziționat Sărutul, în 1906). Gustul pentru academismul istorist și tematica romantico-simbolistă formau ambianța artistică de tip eclectic, cultivată de Carmen Sylva. Însă sensibilitatea simbolistă va fi marcată indelebil prin interesul reginei Maria pentru arta lui Rodin, aceasta achiziționând un exemplar al statuii Vârsta de bronz în 1923
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al reginei Maria. Casa regală va apela la o serie de artiști, sculptori italieni și francezi, afirmând astfel vocația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prin succesul pe care-l au tablourile sale, cât și pentru un anumit consumerism asociat kitschului, care tinde, mimetic, către o omologare cu direcțiile noi, pe care le abordează pictorii "Tinerimii artistice" (cei care au provocat o ruptură fondatoare cu academismul osificat). Într-una din cronicile publicate în Facla, în 1911, cu privire la "Expoziția societății "Tinerimea artistică""411, cu referire la Kimon Loghi, criticul sublinia intrarea picturii într-o zodie comercială și formarea unei piețe cu un gust tributar modei, "estetica cumpărătorilor
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artei simboliste (și decadente) europene. Dacă acceptăm definiția laxă a simbolimsului diseminat în mai multe specii, definiție pe care o utilizează Paul Constantin în Arta 1900 în România, găsim o încadrare pentru Kimon Loghi în amestecul de "simbolism, manierism, istoricism, academism sau populism", orientare denumită și "pseudo-simbolism". Kimon Loghi metabolizează lecția simbolismului german, importând pe filieră romantică o dimensiune mistică, o mitologie particulară, un anumit decupaj stilistic și chiar un anumit peisaj, pe care îl mixează cu un ecleraj specific, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și finlandezi în muzeul Stieglitz, socotită a fi prima expoziție mirisskustnică, expoziție la care participă și simbolistul Vrubel. Ca și în cazul altor reviste secesioniste, Mir Iskusstva scoate în evidență caracterul eclectic al mișcării artistice și atitudinea de frondă față de academism, prin care în epocă erau înregistrate clasicismul și romantismul, și față de un neaoșism îngust, predicat de mișcarea peredvijnicilor, prin care se avea în vedere realismul în artele plastice. În articolul-program, intitulat "Probleme complexe", Diaghilev ține să disocieze mișcarea de "decadentism
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o consideră chiar secesiune propriu-zisă, stă organizarea Salonului artiștilor independenți după modelul Salonului Independenților de la Paris. Petre Oprea ne atrage atenția asupra unei diferențe care se va adânci cu privire la calitatea lucrărilor expuse la Salonul Oficial și care satisfac convențiile unui academism devenit caduc, ilustrat prin portrete, tablouri cu subiecte mitologice de factură academică, față de libertatea care se face simțită la saloanele "Cercului Artistic", unde predomină peisajul, scena de gen etc. Dirijismul și autoritarismul directorului Școlii de Belle-Arte, Constantin I. Stăncescu, provoacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spiritului decadenței, a unei stilistici proprii. Pictorul își preciza afinitățile cu decadentismul ilustrând romanul Salammbô al lui Flaubert, ediția apărută în 1900 la Ferroud, gravurile în aqua forte fiind executate de Champollion. Un simbolism care provine din cel mai pur academism este caracteristic pentru o bună parte dintre pictorii români, precum Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu. Etienne Azambre este ilustrativ pentru un anumit tip de simbolism pe filiera tematicii religioase cu influențe prerafaelite, precum în Fecioara cu crini (1893). Dacă pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
intelectual, o decizie a spiritului. În epoca multimediei interactive și a colecțiilor numerizate pe ecran, evaporarea texturilor, a reliefurilor și paletelor promite un viitor și mai frumos transformării figurilor în ideograme. Metaforă totuși fără rigoare și metamorfoză fără substanță. Noul academism al semnificantului, ca și modul mai vechi de a asimila vizibilul lizibilului, fotografia unei scriituri, cinemaul unei limbi universale, trece dincolo de proprietățile inerente sistemului formal care este orice limbă. De exemplu, încercările de a sistematiza imaginea cinematografică pe modelul lingvistic
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Și, cu puțin curaj, n-am putea regăsi oare într-o anume istorie a cinematografului cursul paleolitic? Am vedea-o, prescurtată, începând în exterior prin imaginea-indice, documentară, mărturie a lumii brute, cu frații Lumière; continuând în studio prin imaginea-icoană a academismului narativ din anii treizeci, patruzeci și cincizeci; virând apoi spre imaginea-simbol și manierism prin camera-stilou a filmelor de autor. Trei stadii ale imaginii animate (în Hexagon): documentul, spectacolul, scriitura. Anii șaizeci, revenirea la sunetul direct, cinéma-vérité, filmare în exterior și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
surpriză plăcută. Este necesară în interior, odată ce este acolo, dar, din exterior, această necesitate este un hazard: acel lucru ar fi putut să nu existe. Necazul cu tehnologiile minunate și ultramoderne este fiabilitatea lor: ele prevăd totul. Adică tocmai definiția academismului. Este pură desuetudine, întârziere a creștinătății din Orient față de laicitatea occidentală faptul că liturghiile ortodoxe interzic imaginile și sunetele de origine mecanică? Nu se pot înlocui, spun teologii ortodoxiei, o corală printr-un disc, o icoană printr-o o fotografie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
până la desenele din peșteri).701 Odată cu "diviziunea muncii" între editori, comentatori, critici, producători, se manifestă și o polarizare a câmpului benzii desenate franceze pe principiile opoziției și dihotomiei sociale și logice între "stânga" și "dreapta", tineri și bătrâni, avangardă și academism, pe de o parte aflându-se marii desenatori, consacrați prin reușită comercială și atitudini (etice, estetice, și nu în ultimul rând politice), ca Greg sau Goscinny, care se apropie de producătorii de bunuri simbolice adresate unui public mediu (operetă, teatru
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Vermer din Delft, uitați timp sute de ani, au fost descoperiți la sfârșitul secolului al XIX-lea pentru că, vizionari fiind, prin excelență, inovatori prin limbaj și concepție în meșteșugul picturii, nu au fost întotdeauna înțeleși de contemporanii lor. Termenul de “academism” - excluzând sensul ce desemnează îndeobște referirile la stilul și preceptele conceptual pedagogice ale academiilor de artă europene cu tradiție, și care, în esența lor, însumează spiritul clasic - a primit în secolul XIX o conotație peiorativă, devenind expresia constrângerilor pedagogice, a
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
reprezentanți ai romantismului și, mai apoi, de cei ai impresionismului. Totuși, este corect să amintim faptul că termenul “academic” în accepțiunea engle- zească nu a avut conotații peiorative, ci, mai degrabă, el definea “marea pictură” a secolului XIX. Noțiunea de “academism” a fost frecvent asociată cu cea de “artă pompieristă” și, în general, folosită în strânsă legătură cu doc- trinele artistice din secolele XVII și XVIII, exprimând rigidizarea concepțiilor despre for- mă și spirit. O astfel de poziție s-a menținut
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
sau filosofic care marchează profund conținutul acelor opere. Astfel, aproape de la sine s-a pro- dus procesul de reevaluare a artei academiste, anulânduse sensul “peiorativ și retrograd” care o însoțea pe nedrept. Rămâne poate mai aproape de adevăr sensul termenului de “academism” însoțit de conotațiile pur istorice, delimitând doar o epocă artistică. În virtutea acestor idei îl considerăm pe pictorul C. D. Stahi un singuratic al picturii românești, rămas în teritoriul de umbră, cata- logat în urma unor aprecieri care nu țin de nor-
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
delimitând doar o epocă artistică. În virtutea acestor idei îl considerăm pe pictorul C. D. Stahi un singuratic al picturii românești, rămas în teritoriul de umbră, cata- logat în urma unor aprecieri care nu țin de nor- mă într-o zonă a “academismului” și expus unei virtuale uitări în favoarea unor “isme” greu identificabile în matricea noastră spirituală. Măsura timpului face ca restituirile sau, dimpotrivă, trecerea în planul neutru al unor nume din arta românească să se petreacă aproa- pe de la sine. Mai mult
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
viaț a, el realizează o operă care este purtătoarea unui tip aparte de sensi- bilitate artistică, în care elementele de cultură și viziune autohtonă sunt prezente cu pregnanță. Prin această sensibilitate putem spune că anulează cel puțin în conținut influența academismului műnchenez. Anul 1906 îi va aduce Medalia de aur datorită prezenței sale cu 12 lucrări la Expoziția jubiliară generală română, ceea ce confirmă aprecierea și recunoașterea meritelor sale, din partea oficialităților. În ritmul său constant, al măsurii și echilibrului, Stahi expune în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pe care pictorul român l-a urmat timp de trei ani.Privind creația lui Stahi, din această perspectivă, se impune reevaluarea operei sale, care se dovedește a fi unitară, sub aspect stilistic și al repertoriului tematic și considerată tributară exclusiv academismului, în varianta sa peiorativă, atât de hulit în Europa chiar în timpul vieții autorului. Este cunoscut faptul că, ulterior, concepte academiste au fost reinte- grate postmodernismului, pentru valorile lor de meșteșug, cât și pentru unele soluții iconografice. Prin conținut, o
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
realizată cu talent, dragoste și măiestrie. Portretistica, alături de natura moartă, face parte din tematica căreia i-a acordat fide- litate constantă pe întreg parcursul vieții rea- lizând lucrări exemplare și importante chiar da- că, în linii mari, concepția rămâne tributară academismului. Portrete de bătrâni singuratici aplecați asupra unor cărți, călugări, preoți, moșnegi pe gânduri dar și portrete ale unor personalități de marcă din istoria și cultura românească: Kogălniceanu, Alecsandri, Conta, Negruzzi sau Asachi, ș.a. “... sunt câteva exemple prin care virtuțile de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
vieții au condus la consolidarea personalității printr-o operă unitară și echilibrată, care pare a veni în întâmpinarea urmașilor dintr-o poziție atem- porală, în unele privințe. Articularea ei într-o orientare anume sau curent este doar aparent accesibilă. Singur “academismul” rămâne cu- loarul pe care a fost înscris, dar și acesta, cu timpul, a fost reconsiderat. Relativitatea jude- căților, în fața stilului și operei unui artist, ră- mâne activă, atâta vreme cât opera în sine exis- tă. Este și acesta un motiv pentru
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
care compun tabloul, practicat de Stahi, credem că a acționat în mod restrictiv într- un anume fel prin exces, pentru comentatorul de artă. Este posibil ca acest fapt să fi contribuit indirect la catalogarea artei lui Stahi cu sintagma de „academism convins”, în aparență nelăsând câmpul deschis unor interpretări libere. Aceste titluri, listă de inventar, asociate manierei de interpretare, au putut induce privitorului și comentatorului un fel de „strat protector antiseptic” menit să nu tulbure puritatea gândirii interpretative, a realității văzute
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
implicit, Augustin vrea să o ducă pînă în punctul în care ea nu mai poate funcționa, pînă acolo unde se oprește în fața unei evidențe absolute, pînă cînd se autodistruge, deschizînd atemporalitatea gîndirii. Ca și Descartes cu Universitatea, Augustin renunță la academism și se convertește la filosofie, adică la educarea și folosirea corectă a rațiunii, cu scopul punerii și rezolvării problemelor legate de cunoaștere, înțelepciune, natura sufletului. Însă deși prin rațiune Augustin vrea să regăsească adevărul divin, deși fericirea pe care întreaga
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80, 82, 122; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 8 Mihai Diaconescu Idilă Ulei pe pânză, 1975 „El aspiră către o pictură cât mai apropiată de academism și dacă n-ar dezvolta o anecdotică plină de fantezie și de asociații surprinzătoare, arta lui ar fi întocmită din locuri comune în ce privește desenul și culoarea. Dar lectura atentă a detaliilor și a relațiilor dintre ele are darul să invite
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Studii: Inginer Debut artistic - 1974 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 80, 82, 122; Albumul Cenaclul Th. Palade, Iași, 1989, pag. 8 „El aspiră către o pictură cât mai apropiată de academism și dacă n-ar dezvolta o anecdotică plină de fantezie și de asociații surprinzătoare, arta lui ar fi întocmită din locuri comune în ce privește desenul și culoarea. Dar lectura atentă a detaliilor și a relațiilor dintre ele are darul să invite
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
să plece în exil, în Canada. Asta în vreme ce romancierul slovac Dominik Tatarka își marchează intrarea în disidență* cu Demonul conformității. în vara anului 1955, Festivalul Mondial al Tineretului de la Varșovia constituie pentru plasticieni o bună ocazie de a rupe cu academismul „realist socialist” și de a reînnoda cu avangărzile Wróbleski, Marek Oberländer și Jerzy Borowicz. în 1956, Tadeusz Kantor lucrează, la Cracovia, la o adevărată renaștere a teatrului polonez, sprijinindu-se pe anumite inovații ale regiei de avangardă dintre cele două
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]