249 matches
-
viguros, prăbușirea capitalismului, ne oferă fără lupte de stradă, debusolarea cvasi-totală a lumii, concretețea unui haos degenerat dincolo de tot ce ne puteam imagina, cum dincolo de imaginație a mers puterea noastră de a ne iluziona în ceea ce privește democrația. Între brutalitatea unui sistem acaparator și rezistența noastră la brutalitate, rațiunea nu mai are nicio putere, oamenii simțindu-se la fel de neajutorați ca un copac în fața tăietorului de lemne. Întreaga societate românească a fost deturnată de la sensul ei și condusă spre prăpastie, sub multe aspecte, făcînd
MAI EXISTA REMEDIU? de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345116_a_346445]
-
de basm dătătoare”. Curios, Tanzania și Mozambicul, în drumul lor spre emancipare, erau curtate, la concurență, de țări ca Uniunea Sovietică sau China, care investeau în construcții, în special căi ferate, sau în acțiuni de dirijare vădită înspre implementarea comunismului acaparator. Nu au reușit mare lucru, țările în cauză fiind atente la orice tendință de subjugare economică. Era și normal, după experiența câștigată în timpul regimurilor coloniale. Doreau libertatea mult visată, trimiteau localnici la specializare în Europa, în țări capitaliste, pe termene
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
vorba de dulceață, Eu nu pot să o-mpart cu ea. Aș vrea să ne iubim mereu Și pace-aș face pe vecie, Dar nu accept ca tatăl meu Nepotul ei, cel drag, să-i fie. De n-ar fi acaparatoare Eu aș iubi-o toată viața, Dar simt că sufletul mă doare Să-i dau pe tati și dulceața! Referință Bibliografică: POEZII PENTRU COPII / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2355, Anul VII, 12 iunie 2017. Drepturi
POEZII PENTRU COPII de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375900_a_377229]
-
la cauza unui fel de exasperare existențială, semnificații care se țes în versurile poetei Tatiana Dabija. „Și încâlceala sorții minte - / Că totul e mai optimist,/ Atunci când nu mai sunt cuvinte/ i timpu-ți este inamic.” (Nebunia culorilor). Astfel de stări sunt acaparatoare, ne încearcă pe toți într-un fel sau altul și știm fiecare că fără tristețe, fericirea nu ar mai avea sens. În poezia „Gând abrupt" autoarea afirmă răspicat: „Sunt zile când universul întreg te-nspăimântă/ i vulnerabil este sufletul întreg,/ Viața
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
moșilor și strămoșilor lor și trebuie cunoscută. Poporul danez s-a remarcat și în artă, știință, cultură, pătruns de ceea ce îi spunea Andersen: o țară, oricât de mică ar fi ea, prin ele, nu prin tăria spadei și prin tendințe acaparatoare, poate deveni puternică și respectată. De la castelul Kronborg din Helsingor, am poposit la Hilerod, în fermecătoarea cetățuie Frederiksborg, înconjurată de apa limpede și adâncă a unui lac. Această construcție a fost ridicată în anul 1560, din inițiativa lui Frederik al
MICA SIRENĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362158_a_363487]
-
brahmanii. Englezii povestesc că ei nu fac altceva decît să mănînce și să doarmă. Dacă un lucru oarecare nu le este interzis în obiceiurile lor, ei se lasă conduși numai de instincte; cînd se amestecă în treburile publice, se dovedesc acaparatori, înșelători și desfrînați; se poartă cu umilință față de aceia de care se tem, tocmai de aceea răzbunîndu-se însă pe inferiori. Nu cunosc nici un om cinstit printre brahmani, afirma un englez. Copiii nu au nici un respect față de părinți, iar fiul își
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Ucraina: îndurerata lor grijă pentru teritoriile pe care le sacrificăm în favoarea vecinei de la Răsărit. Să fi uitat oare indignatele formațiuni că sînt nepoțeii direcți ai patrioților kominterniști, care, la ordinele Moscovei, făceau în propria lor țară propagandă împotriva "imperialismului" românesc, acaparator de teritorii, Bucovina, Dobrogea, Basarabia? Ce memorie scurtă au nepoțeii ăștia de vîrsta a treia! A trebuit să treacă o jumătate de secol pentru ca România, prin noua sa putere, să afirme răspicat: "Ultimele influențe sovietice au fost eliminate prin măsuri
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai găsiți acești politicieni a căror sămînță a fost stîrpită, prioritar, de bolșevismul autohton postbelic?!; vedem doar prea bine recitalurile cu care ne regalează... profesioniștii. Și toate astea în timp ce țara e împinsă, treptat, într-o periculoasă fundătură dictatorială. Tupeul iliescianismului acaparator se hrănește copios (și) cu maeștrii culturii. 8 iunie Episod francez. De ce nu aș... face trotuarul și la Tours! Cum îl fac și la Iași. Mde, a face trotuarul, pardon, știți doar, eticheta interbelică aplicată, vai, unei meserii pe cît
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ce avansa întrebarea: A fost bine că Băsescu s-a dus la Moscova? (Doar aparent înșelător anecdotic, pentru că întrebarea evident provocatoare atingea direct drama ce i se pregătea României în chiar momentul victoriei europene, sechestrată, insolent, de o Moscovă endemic acaparatoare.) M-aș fi înscris printre cei mult mai puțini decît ceilalți care au răspuns cu nu. Aș fi avut toate motivele. Oricît am vrea ca mai bine de jumătatea de secol de la sfîrșitul conflagrației să fi estompat tragedia unei Românii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu exactități și prețiozități de-a dreptul uimitoare, au găsit imediat amatori bucureșteni înstăriți, destinîndu-și-le, evident, recentelor lor vile mai mult sau mai puțin riscate arhitectural. Cum, așijderi, oricît ar mai produce alt asemenea industrios de data asta bucureștean multiplu acaparator (printre altele, parlamentar..., evident, pesedist) nu va putea accede nicicînd la statutul colegilor săi de generație, unul de prim rang și, se-nțelege, mult mai puțin spectaculos în regim tranzacțional. Corolarul? Aș cădea în jenantă platitudine, dacă aș reitera bătuta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
această slabă fantomă se încăpățâna să nu se dezintegreze, iar marile Puteri direct interesate obstrucționau Rusia în Principate sau chiar i se opuneau deschis, Petersburgul a fost nevoit să țină cont de adevăratele dorințe ale românilor, să-și modeleze zelul acaparator și să adopte o conduită realistă, a posibilului, fie și în perspectivă ca, de pildă, în cea a independenței Principatelor, dar sub protecția nedisimulată a Rusiei. Prin această prismă trebuie privită, socotim noi, fără să ignorăm intenția „de jefuire a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Principatele Române constituiau un punct esențial, de cel mai mare interes pentru Austria și, deci, de neocolit. Este posibil ca, oferind Principatele Vienei, Panin să fi încercat s-o compromită căci, acceptată oferta, Austria ar fi făcut publice intențiile sale acaparatoare, atribuite Rusiei într-o zonă cucerită de armatele sale. Oricum, intenția Rusiei de a da Principatele în stăpânirea Austriei a fost nesinceră, pare mai degrabă o manevră politică, pentru că este de necrezut ca Petersburgul să fi acceptat închiderea unicului culoar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Die Donau-Dampfschifffahrtsgesellschaft”. L. von Stein ocolește unele chestiuni politice de natură să alarmeze diplomații marilor Puteri și, îndeosebi, patrioții din țările dunărene. El insistă asupra chestiunilor de ordin economic, care-i oferă posibilitatea de a confunda în mod voit interesele acaparatoare ale Austriei cu cele ale Europei, în general, și ale Principatelor dunărene, în special. Deși el vorbește când de cucerirea economică a acestora din urmă, când de fuziune, când de anexare, când de acaparare sau numai de ridicarea producției lor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înfățișa formidabila masă de cunoștințe, pe care i-o bănuim, într-o operă masivă și închegată consacrată crizei orientale. În numeroase lucrări se află răspândite informații și argumente menite să demonstreze caracterul relațiilor româno-ruse, efectele lor pozitive, dar și țelurile acaparatoare ale țarismului. Mai presus de toate, însă, N. Iorga s-a oprit cu vădită plăcere asupra relațiilor româno-franceze în epoca luptei pentru Unire. Această preferință poate fi explicată și prin profunda admirație pe care o avea Iorga pentru Franța. Dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a unor teritorii străine, pur și simplu cu un jaf”. Așadar, în epoca care face obiectul studiului nostru, politica externă țaristă nu mai putea să aibă nici pretextul eliberării sau unirii. Însă, cum vom vedea, istoriografia sovietică admite principiul expansionist, acaparator, al politicii externe țariste, căreia îi aduce însă un corectiviv: caracterul pozitiv obiectiv al eliberării popoarelor subjugate și cel al unirii benevole, efectiv pozitiv, cu Rusia, al popoarelor aflate într-un stadiu mai înapoiat al dezvoltării social-economice. Engels trăgea însă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
eul constituie matricea elementelor sufletești, dar și o armătură psihică necesară omului primitiv în adaptarea la mediul ostil în care trăiește. Primul eu are formă emotivă; lui îi lipsește conștiința de sine; el se revarsă asupra lumii "ca un tentacul acaparator", dar raporturile omului cu mediul nu sunt limpezite, socotește C. Rădulescu-Motru, ci doar netezite, "prin răspândirea unei atmosfere calde, emoționale"180. Gigantismul emotiv și mistic caracterizează definitoriu prima formă de personalitate. Atitudinea ei proprie este antropomorfizarea. Starea sa difuză nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și cu o tipologie variat amicală, ingerința își instalează efectul oblic în respectiva casă, se simte chemată la o acțiune emolientă, dar curînd se autonomizează și începe să funcționeze în sine, introducîndu-și propria sa legitate, propria sa (bună)dispoziție, dilatîndu-se acaparator și conducînd încetul cu încetul protejații la pasivitate. Din împăciuitoare ea devine agresivă și cinică, făcîndu-și mendrele, și orice recurs la forurile superioare rămîne cam ineficient, căci afară de simple recomandări verbale cu aer de generalitate delegații ce vin nu întreprind
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
care trândăvește Își va cârmui mereu semenii: după ce a examinat, după ce a epuizat lucrurile, el simte nevoia SĂ SE JOACE CU OAMENII. De altminteri, cum numai cel ce are existența asigurată poate studia, observa, compara, bogatul Își va folosi spiritul acaparator inerent sufletului omenesc În beneficiul inteligenței sale: și atunci, tripla putere a timpului, banului și talentului Îi va asigura monopolul imperiului; căci omul Înarmat cu gândire a luat locul seniorului cu spadă. Extinzându-se, răul și-a pierdut din forță
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de lipsa de gravitate a bolii, ca și de șansele lor de vindecare - încât ei tind să capteze mai mult decât este necesar atenția medicului asupra lor, fapt ce determină de regulă nemulțumirea celorlalți bolnavi din salon (de regulă bolnavii acaparatori sunt antipatizați, cu cel mai redus statut în salon), iar pe medic ajung să îl plictisească, făcându-l mai puțin activ pe plan psihoterapeutic. De obicei o atitudine de acest gen este adoptată de cei cu un statut social superior
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
sau moralist. "Forța materială a cuvintelor" care-l făcea să viseze pe Edgar Poe. Mediologia se vrea studiul medierilor prin care "o idee devine forță materială", medieri cărora "mijloacele de comunicare" nu le sînt decît o prelungire accesorie, tardivă și acaparatoare. Nici exces de zel al sondajelor de opinie, nici sforăială profetico-mistică a rubricii de "comunicare" a ziarelor, în această etapă preliminară studiul nostru nu se adresează cu prioritate curioșilor sau profesioniștilor din sfera mediatică (chiar dacă ei ar putea fi considerați
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
contemporan nu poate fi decât un fenomen tot atât de contemporan. G) Formele de „cinism” contestatar, de la Socrate și Diogene până la primii creștini sau de la Rousseau până la fenomenele de azi, nu sunt ostile civilizației, ci, dimpotrivă, reacționează contra degradării ei prin barbaria acaparatoare și primatul mijloacelor asupra scopurilor. H) Rousseau nu concepea contractul social ca un acord între guvernanți și guvernați, așa cum afirmă Al. Ivasiuc. Din contră, el spune în mod expres că aceasta nu se poate. (Contr. soc, III. Cap. I.) Guvernanții
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
vital, decât stingerea lentă Într-un echilibru plat. Nu importă absolut deloc cât trăiești, ci importă numai cât ai pus din tine În fiecare clipă.” (E. Cioran) Cel care nu are pasiuni este cu adevărat liber. (Pasiunea este, Într-adevăr, acaparatoare: ne face să ne consacrăm exclusiv „obiectului” pe care ea Îl adoră.) „Nu există pasiune fără excese.” (B. Pascal) „Pasiunea este un fel de febră a minții, care te lasă totdeauna mai slab decât te-a găsit.” (W. Penn) „Dacă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Vodă („Revista contimporană”, 1875), ambele incluse într-un volum din 1877. Prima inițiază la noi teatrul de factură clasică și raciniană. Aici se interpretează legenda întemeierii Romei în sensul triumfului libertății împotriva tiraniei. Caracterele sunt reduse la o pasiune unică, acaparatoare: setea de putere - Amuliu, răzbunarea - Rhea-Silvia. Ecouri din Andromaca lui Racine se infiltrează în construcția cuplului. Intriga este condusă cu abilitate, chiar cu intuirea adevărului sufletesc al personajelor, dar tiradele rămân pedante și greoaie. Despot Vodă este considerată de autor
SCURTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289584_a_290913]
-
unul, din talpă, din degete etc. Apar păsările, într-o imagine emblematică a înlănțuirii: „Fluviu de păsări înfipte / cu pliscurile una-ntr-alta”, și îngerii cu lănci în mână, și ochii („o gârlă de ochi verzi”) și, în fine, privirea acaparatoare de care stă suspendată lumea. Viziune teribilă, de un onirism negru: „Sîntem fructificați. Atârnăm/ de capătul unei priviri care ne suge”. O elegie (a șaptea, subintitulată Opțiunea la real) exprimă în stilul solemn de la început solidaritatea cu pietrele, merele, cărămizile
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
angoasați, pentru că societatea s-a transformat într-o fabrică de stres. Părinții care nu-și învață copiii să aibă o viziune critică asupra publicității, a emisiunilor de televiziune și a discriminării sociale îi transformă într-o pradă ușoară pentru sistemul acaparator. Pentru acest sistem, copilul vostru nu este o ființă umană, ci un consumator. Pregătiți copilul pentru "a fi", căci lumea îl va pregăti pentru "a avea". Ajutați-vă copiii să nu fie sclavii problemelor lor. Alimentați amfiteatrul gândurilor și teritoriul
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]