461 matches
-
Câteva exemple susțin afirmațiile. Casa lui Țugurlan: ,, Văzută din drum gospodăria lui Țugurlan pare să fie a unui om cu stare. Avea un fânar cu patru rânduri, frumos făcut, înalt, cu acoperiș de șiță, care parcă de departe era un acaret. Casa, de asemenea, învelită cu șiță, părea arptoasă cu două odăi, cu ferestre mari, cu tindă între odăi, cu prispă și parmalâc. Lângă gardul curții, în colțul pe care îl făcea cu drumul, se afla o fântână, cu ghizdurile de
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
pe-acolo, pe la raion, de o butelie de aragaz și se lipsi astfel pentru întâia oară în bucătăria satului de paiele tradiționale sau de lampa de gătit cu petrol. Casa lor nu era dintre cele mici, dar nu prea avea acareturi, semn că gospodarul nu prea se ocupa cu agricultura și n-avea nici vite, nici nutrețuri.” Impresiile specifice casei, prispei, bătăturii, curții, locului, în general, sunt în strânsă legătură cu viața omului și condiția lui. Între om și lumea exterioară
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
taina acestor rânduieli. De foarte mult timp, de sus de pe cerul înalt, Soarele, privea spre Pământ, în curțile a două gospodării alăturate.Una era a unui om foarte bogat, cu o casă mare, frumoasă cum nu se poate, cu multe acareturi și animale cât cuprinde. Cealaltă era a unui om sărac, care nu avea decât o vacă cu lapte, câteva găini și o căsuța mică, cu o singură cameră, mai mult goală. În curtea cea mare a bogatului era o liniște
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
să fie... Dar, în ajun de Crăciun, se reluase mersul drept al firii. Nori grei coborâseră dinspre munte scuturându-și omătul din plin, îngreunând lumea cu straiul iscat, gonind lumina slabului soare. Peste zi preajma albise. Căciuli mițoase acoperiseră case, acareturi, căpițe ori șire din plin. Odată cu lăsarea întunericului se iscase o viforniță furioasă, spulberând așternutul de zăpadă ocrotitor al grădinilor și livezilor. Oamenii, mai ales cei bătrâni, căinau pomii înșelați, sortiți să-și prăpădească rodul, se tânguiau că bietele animăluțe
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
uite pentru două-trei ore neliniștea nomadului. Călca grijulie peronul îngust de pe lângă zidul casei, ca să nu agațe cumva cu fustele-i largi frunzele florilor ce se rânduiau în stratul de pe dreapta. Apuca pe întâia alee de pietriș grosier ce conducea către acareturi - de fapt, o cămăruță de serviciu pe vremuri, devenită adăpostul ustensilelor de grădinărit și al bicicletelor familiei. Ajunsă, Lina își lăsa de pe umăr traista roșie cândva. Făcută dintr-o față de căpătâi oltenesc, păstrase încă nuanțele clare ale unui trandafir albastru-violet
SPOI’TINGIRI, PRETINO! de ANGELA DINA în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368049_a_369378]
-
În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
Acasa > Manuscris > Umoristic > BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Un viscol de două zile mi-a întroienit ograda ca pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
de formă “tubulară”, de conveior lichefiat ce se scurge neîncetat ghidat pe o linie tehnologică cu telecomandă, în care erau dispuse toate din jur, oamenii, mașinile, clădirile, o împletitură de raze pe axul principal al Bulevardului Las Vegas ca niște acareturi agățate de “un miez solar incandescent” care i-au rezistat nu știu prin ce minune și care sunt ele însele surse de lumină pentru ce-ar mai fi putut “scăpa”, de o feerică adimirație ce-ți taie respirația și te
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
ii numai de mâna ei țesute. Gospodăria lui Duran era cea mai arătoasă din sat, șase hectare de pământ, șase perechi de boi , două cârduri de oi cu două stâne, zece vaci breze, patru cai, brișcă și alte și alte acareturi, pătule cu porumb, magazii de grâu și saivan. +i din toată strânsura asta a lui cumpăra galbeni și mahmudele, zicea el că toate-n lume vor pieri, dar valoare aurului niciodată! +i aurul îl topea și-l ținea pitit în
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
de la Casa de cultură, prin fața sinagogii de altădată, dărâmate în iureșul construirii blocurilor muncitorești, prin fața Cireșicăi, a Grădinii de vară, a vechii farmacii, a cofetăriei Bujorul, toate rase de pe fața pământului, până la capăt, unde stăteau evreii la tejghele stradale, cu acareturi, apoi, cale întoarsă până la vale, la Policlinica veche, în lungul bulevardului și înapoi... Romantice amintiri, într-o seară de toamnă, pe bulevardul vechiului Buhuși, ca un coridor pe sub tei și castani fără frunziș. Neuitată amintire cu artista Doina Badea, rămasă
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
Vodă Vintilă la 10000 de asprii, iar de la Mihnea Turcitul la 15000 de asprii. În anul 1645, pe cheltuiala lui Matei Basarab, se renovează trapeza mănăstirii. În secolul al XVII-lea este închinat mănăstirii Hilandar schitul mehedințean Baia de Aramă, cu toate acareturile lui. Între anii 1819-1820 a fost refăcută aripa vestică a mănăstirii pe bani românești. Mănăstirea Dionisiu - Neagoe Basarab a refăcut din temelie această mănăstire, zidindu-i, în anul 1520, un turn impunător. După un incediu, care a avut loc în
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
cu impunătoarea clopotnița, cu stăreția, cu impunătoarea bibliotecă, cu atelierele, cu sinodiconul ( sala de reuniuni ), cu arhondaricul ( casă de oaspeți ), cu bolnița ( spitalul ), cu chiliile, cu marea cisterna subterană, cu trapeza ( sala de mese ), cu anexele gospodărești și cu celelalte acareturi, alcătuiesc, așadar, o lume în sine, după o sfântă rânduiala athonită, mărturisind exemplar, " Prezenta monahismului și spiritualității românești în Centrul Ortodoxiei " - după cum spunea Prea Cuviosul Părinte Stareț Petroniu Tănase. Iată, în câteva rânduri, ceea ce a fost, ceea ce este și, mai
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
În păduricea de pini din spatele nostru, așezată pe o pantă abruptă, începuse să se simtă mișcarea. Cucii ascunși printre ramurile pinilor, se chemau unul pe altul. Pe malul celălalt, neîmpădurit, era amenajată o gospodărie în toată regula, o casă cu acareturi pentru animale si păsări, un spațiu pentru închis oile pe timpul nopții, sau pentru muls. Câinii lătrau de zor, numai ei știau motivul. Era singura activitate care tulbura liniștea monumentală a dimineții de mai, pe balta încremenită. Deodată, parcă una dintre
VALEA MARE – VALEA IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1758 din 24 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344410_a_345739]
-
fost violate de către soldații ruși fete prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi . Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala fustei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
cu ea pe cinci continente, prin Olimp și prin toate Piramidele Soarelui, de pe axa Pământului pe axa Cerului cristalin, ba chiar îmi amintesc că avea 64 de Munți...64 de Dealuri...64 de case și 64 de haturi și alte acareturi...cunoșteam 64 de limbi, iar acum nu mai știu decât “Limba Păsărilor” și “Limba Creației” de Idei mari precum Infinitul, Eternitatea, Legea sacră a Dragostei și Iubirea care există dinaintea Facerii Lumii...acum, în a doua decadă a Mileniului III
DESPRE AL DOILEA VAL DE REVOLUŢII ISLAMICE ŞI PORTOCALII. (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UE (6) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (35) de CONSTANTIN MILEA SANDU în [Corola-blog/BlogPost/347652_a_348981]
-
violate de către soldații ruși fete de prin alte comune. Armata rusă era găzduită obligatoriu prin curțile oamenilor. Ofițerii dormeau prin case însă soldații prin grajduri și magazii. Comandamentul era stabilit pe la chiaburi care aveam case mai frumoase și mai multe acareturi[7]. Cât stăteam la vie, o auzeam pe bunica toată ziua cântând ca să nu se plictisească. Când se coceau bine strugurii, se ducea la câte un butuc și lua ciorchinii pe pipăite că nu îi vedea, îi punea în poala
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
ale porumbului, cultivată în estul Asiei pentru furaje. [5]solă de cultură ne arată, de pe care s-a recoltat plantele cerealiere. N.A. [6] soldați ruși N.A. [7] construcție auxiliară care ține de o clădire, de o gospodărie individuală. /de la turcescul acaret - conf. DEX. [8]a le curge nasul - N.A. [9]Pământ sfărâmat mărunt. [10] Aerisire sub forma prismatică în acoperișul casei pentru aerarea podului casei folosit uneori ca depozit pentru cereale la casele țarănești. N.A. Referință Bibliografică: Punti peste timp. - Povestiri
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
-n față o fetișcana blondă Care le bea venitul ce curge de la sonda Cu paiul, cu stacana sau cu amanți discreți Ca dramă lor se scrie cu lacrimi pe pereți; Zadarnic și solemn se-nchipuia stăpâna Pe conturile goale și acareturi până Se vede-n câte-un târg de foame sau de milă Vândută la grămadă pe-o singură cămilă! Și iarăși joacă zaruri cinstindu-l pe Allah Mușcând dintr-o havana și ascultând pe Bach Petrolul, ah petrolul când vrea
ION UNTARU de ION UNTARU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366424_a_367753]
-
august 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu NUMAI CUVÂNTUL Mă simt oboist. În fiece noapte nu am somn, nu dorm, mă chinuiesc gânduri ... Mi-e frică de moarte ? Truda de-o viață: o mașină ... visul oricui; niște acareturi, ustensile agricole și un minim necesar pentru trai într-o casă ... Rămân pe mâna cui ? Pentru mine, nu e avere nimic din câte sunt ! Trei zile ... nouă ... patruzeci ... Gata ! Nu mai ești. Restul rămâne-n ruină ... Numai cuvântul, cuvântul ăsta
NUMAI CUVÂNTUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366553_a_367882]
-
a exclamat Mișu, dar lăsați-mă să conduc. Vă pup, fetelor! Stăm de vorbă după ce ajungem... Fetele au traversat curtea, minunându-se de ordinea existentă, în timp ce se hârjoneau cu Doru. Mișu era sobru. Le explica ce se găsea în toate acareturile, mândru, dar atent și subtil în a examina fetele din cap până-n picioare. „Arată bine amândouă, frate! Marfă bună. Nu are gusturi rele prostu’ ăsta de Doru... E greu să aleg. Sunt jucăușe și frumoase cu adevărat. Poate acceptă să
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
amintește de bărbatul care s-a stins, nenea Dumitru a lui Mateiaș (Dumitru Stănilă). Tetea Dumitru era un vecin. Plecase să facă bani în America și s-a întors de acolo, bolnav. Cu banii aduși și-a cumpărat pământuri și acareturi, dar averea i s-a risipit curând pe doctori și pe leacuri. „Ce-i omul...”, îmi spune că au susurat, ani de-a rândul, ca un izvor nesecat, bătrânele din sat. Au rămas după el, să îl plângă, soția și
TREI INSTANTANEE CU COPII, PĂRINŢI ŞI BUNICI DIN ROMÂNIA, LA ÎNCEPUT DE SECOL XX de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366694_a_368023]
-
e bietul om. Prea strict ești cu oamenii, dragul meu rege! Cred că ar trebui să fim mai buni. Uite-l pe cel de lângă, ce vesel e! Mai și cântă! - Da! răspunse regele, dar nu are atâtea griji, pământuri și acareturi ca primul. Totuși te las să îți exerciți atribuțiile așa cum vei găsi de cuviință. Te rog să te simți liber. Tânărul parcă asta și așteptă. Se urcă pe un cal și fugi în lumea largă. Începu să țină prelegeri despre
DE UN TÂNĂR de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366236_a_367565]
-
să fim duet Și mi-ai șoptit ușor, discret, Că sunt poet... Într-o scrisoare cu antet Am scris un magistral cvintet Dar ai crezut că e bilet Pentru o piesă de balet... Mai sunt poet ? Ca pe un banal acaret Mi-ai pus inima în colet Și am ajuns un biet schelet Iar tu-îmi rosteai încet, încet Că sunt poet... Fiind al dragostei atlet Am fost pictat într-un portret Primii în dar și-un epolet Dar din păcate, de
MAI SUNT POET ?.. de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366279_a_367608]
-
continuau lucrările de proiectare ale fântânii, deși apăruseră unele obiecții în privința locului însemnat de sacrificiul ritual din seara trecută: - Băăiiii, ăiii, pă, cum s-o facem bă, în ușa bucătăriei, cum mai iese nevastă-mea, spuse, surprinzător de logic, stăpânul acareturilor, având un aer sincer îngrijorat! - Păi, măi, neni, muț’ matali bucătăria, cî dacî, aicișa s-o arătat locu’, ci-nsamnî? Însamnî cî nu-i apî în altî parti, prișepi, cum vini chestea?! - Oameni buni, păi, dacă mut bucătăria, tre’ s-o
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
statornic și - cerne. Domol sau vremuind avan. Există un respect reciproc între anotimp și om: e vremea cînd gospodarul are cămara plină, nutreț destul și lemne suficiente pînă-n primăvară. Îi e destul să facă o pîrtie prin ogradă pînă la acareturi. În rest, se odihnește pe cuptor. Femeia mai robotește la război și mai cîrpește lucrurile. Vremea vremuiește fără să-l încurce pe om și omului nu-i trece nicicum prin cap că ar trebui s-o aservească. În acest climat
COMENTARII HAIKU, CORNELIU TRAIAN ATANASIU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351022_a_352351]