472 matches
-
pregătește să primească luminițe de Paște, contra sumei de 176.300 de euro. Tot Primăria Capitalei a contribuit și anul acesta cu câteva milioane de euro la Catedrala Mântuirii Neamului. Nu mai spun de statui, monumente, festivaluri, târguri și alte acareturi privite cu atâta încântare de o parte dintre bucureșteni. Dar stați, iată că avem și o promisiune veselă: „construirea unui spital metropolitan ultramodern, în valoare de 300 de milioane de euro”. Am avut curiozitatea să mă uit pe pagina de
Între Doamne ajută și Doamne ferește: Decont de cheltuieli pentru spitalizare într-un spital aparținând Primăriei Capitalei by https://republica.ro/intre-doamne-ajuta-si-doamne-fereste-decont-de-cheltuieli-pentru-spitalizare-intr-un-spital-apartinand [Corola-blog/BlogPost/337747_a_339076]
-
intrarea principală, în timp ce niște ciori cu pene de culoare albastru închis (specie tipic coreeană), domiciliate în copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe un stativ pliabil). Citește mai mult 25 decembrie 2003. O poveste de Crăciun la Daejeon, din zilele libere prevăzute pentru
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU by http://confluente.ro/articole/dan_mihai_%C8%98tef%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
intrarea principală, în timp ce niște ciori cu pene de culoare albastru închis (specie tipic coreeană), domiciliate în copacii din jur, croncăne, profanând atmosfera solemnă. Impresie de curte de țară, dar pavată, nicidecum mocirloasă. Vegetație mixtă, rășinoase și foioase încă verzi. Diverse acareturi care nu par în paragină, dând senzația că sunt locuite (încălțări la o ușă și rufe întinse la uscat pe un stativ pliabil).... II. GHEIȘELE DIN KYOTO - FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “JAPONIA 1999”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ȘTIINȚIFICE ÎN AFARA EUROPEI
DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU by http://confluente.ro/articole/dan_mihai_%C8%98tef%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/362527_a_363856]
-
începând cu acest ultim an, spătarul a ridicat un spital cu 24 de paturi după modelul vechiului spital venețian „Santo Lazzaro e Medicanti“, spițerie „cu felurite leacuri și felurite buruieni tămăduitoare“, casă pentru chirurg, școală, odăi pentru dascăli și alte acareturi toate acestea fiind gata pe la 1714-1715 când nepotul său Ștefan le-a împrejmuit pe toate cu un zid. Pe la 1746 cei opt epitropi ai mănăstirii Colțea au considerat că este necesar să crescă veniturile veniturile așezămintelor ridicând un han care
Spitalul Clinic Colțea () [Corola-website/Science/314905_a_316234]
-
Astfel, prin acest testament, a lăsat moșiile: Dăbuleni, din județul Romanați, Comojeni, Nedeia și Nedeița, Măceșul și Măceșul Mare (Sârbesc și Rumânesc) din județul Dolj și dealurile cu viile Cernăteștilor din județul Săcuieni. Aceste moșii, împreună cu pogoanele, dealurile, viile, bălțile, acareturile, gârlile (râuri și pârâuri) și veniturile din prețurile arenzilor. De asemenea, a mai lăsat unele case și prăvălii din București, cu chiriile cestora, ca după veniturile și arenzile luate de pe moșii să întrețină cheltuielile spitalului, pentru șaizeci de bolnavi, iar
Spitalul Brâncovenesc () [Corola-website/Science/326472_a_327801]
-
său cel mai mic, Gheorghe (Iordache) Ghica-Deleni (1788-1854), „cu casele și toată pajijia casei de acolo, cu veniturile pietrelor de moară, cu heleșteele și poienele de acolo, cum și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
și prisaca cu stupi și cu tot codrul și cu toate celelalte acareturi și vite, cum și viile de la Cotnari și dughenele și cârciumile toate și cu tot locul din Târgul Hârlăului și moșiile Onești, Pașcani și Ozonești, cu toate acareturile de acolo”. Moșia va trece pe rând, prin moștenire, la Teodor Ghica-Deleni (1820-1865), Grigore Ghica-Deleni (1847-1938) și Teodor Ghica-Deleni (1885-1958). Între anii 1888-1889, Grigore Ghica-Deleni a făcut unele reparații, clădirea fiind reamenajată la începutul secolului al XX-lea de către arhitectul
Conacul Cantacuzino-Deleanu din Deleni () [Corola-website/Science/325995_a_327324]
-
str. 1 Decembrie 1918), ci mai retras (între conac și strada 1 Decembrie 1918 există câteva rânduri de blocuri noi). În preajma acestei construcții frumoase, cu un acoperiș ce atrăgea pe vremuri atenția prin țiglele de un roșu aprins, se aflau acareturile: grajdul cu cai de trăsură, șura, o fierărie, locuința administratorului moșiei. În parcul castelului era un lac, alimentat continuu cu apa ce izvora dintr-o movilă invecinată. Lacul comunica printr-un canal cu lacul conacului învecinat (Szentkereszty Zsigmond - Bethlen Ödön
Conacul Paget din Câmpia Turzii () [Corola-website/Science/307397_a_308726]
-
că în vederea frumosului scopu de a veni în adjutorul sătenilor bolnavi, facem de a nostră bună și libera voinșă danie de veci Consiliului General al Județului Teleorman acea parte de loc, spre a’l stăpâni că un drept și adevărat acaret al său, fără a ne opri nici un drept asupra lui, și fără ca veri o dată cine-va din urmașii, moștenitorii sau neamurile noastre să poată zminți într nimic și sub nici un cuvant această danie, de care suntem bucuroși că putem ajuta
Tecuci, Teleorman () [Corola-website/Science/301844_a_303173]
-
din satul Țaul, raionul Dondușeni (Republica Moldova), construit la începutul secolului al XX-lea. Conacul a fost construit pe terenurile din partea de sud ale satului, cumpărate de bancherul Andrei Pommer (1851-1912) de la micii proprietari. În perioada 1901-12 au fost finalizate toate acareturile și sădit cel mai mare parc din Basarabia țaristă. A rămas neterminată clădirea principală, numită și palatul. Până la 1945, moștenitorii bancherului nu au intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spații de locuit și de studii pentru
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
clădirea principală, numită și palatul. Până la 1945, moștenitorii bancherului nu au intervenit în interiorul conacului. La începutul anilor 1960 au fost construite spații de locuit și de studii pentru Tehnicumul agricol (actualmente Colegiul agricol). A suferit intervenții și clădirea conacului, iar acareturile inițiale și alte elemente arhitecturale din parc au fost demolate. Totuși, complexul de la Țaul este cel mai bine păstrat dintre conacele de la începutul sec. al XX-lea. În 1980 aici începe să activeze un sanatoriu care trata bolile reumatice și
Conacul Pommer () [Corola-website/Science/333815_a_335144]
-
de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și porcii, cărora pentru a nu face stricăciuni, a râma terenul care se mai și cosea, li se puneau în plit belciuge, uneori juguri triunghiulare pentru a nu putea ieși afară
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
țărani în căutare de lucru, care s-au aciuit aici, statornicindu-se pentru vecie. Ioan, fiul lui Dumitru Drăghicioiu, a dat numele satului de “Drăgicioaia”. El a fost cel care a delimitat vatra satului și și-a organizat curtea și acareturile, deschizându-și și un han la marginea șoselei Craiova-Bechet. Sat mic, având un pământ sărac în substanțe nutritive, Tâmbureștiul se mândrește cu trecutul său istoric, căci, din cele ce povestesc străbunii, pe teritoriul satului a trecut și a rămas o
Tâmburești, Dolj () [Corola-website/Science/300419_a_301748]
-
concludentă a vieții țăranilor, a spiritului lor de inventivitate, remarcabilului lor simț artistic, Muzeul Satului încearcă să reconstituie, într-un cadru natural generos, ambianța intimă a fiecărei locuințe și reușește acest lucru aducând, în jurul fiecărei gospodării, hambarele, grajdurile și celelalte acareturi, gardurile lucrate din lemn, nuiele sau chirpici, porțile modeste sau impunătoare, interioarele cu mobilierul specific, uneltele de munca, vasele, covoarele și alte țesături etc. Echipele de specialiști și studenți, conduse de profesorii D. Gusti și H.H. Stahl, au achiziționat din
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
în ton cadențat, ceea ce vede personajul, dar și ce simte, într-un dute-vino, cu miză. Bătrâna trebuia să ajungă acasă, după un periplu de călătorie dincolo de locuința actuală. Căci câte au fost reale - familia în primul rând - soț, copii, apoi, acareturi, gospodărie în toată puterea cuvântului, pieriseră în timp, fără întoarcere. Ea însăși își simțea teroarea vârstei, pe care o arunca înapoi cu mânie. Cinematografic, ca într-un documen tar de viață, prozatorul își fixează cadrul - miezul nopții. Așadar, rememberul personajului
Editura Destine Literare by Virgil Pătrașcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_196]
-
Orehovița, proprietate a mănăstirii Târgoviște. Atunci, Ilinca Cioroboreanca cu fiii ei, Dumitru și Mihai, vând lui Barbu Capital Căluțoiu o parte din moșia din Cioroboreni. Această moșie se învecinează cu moșia Vînjului, o localitate în care își află «casele și acareturile» căpitanul de plai Barbu Căluțoiu. Din document reiese că Vînju Mare era, în 1772, o localitate deja constituită și suficient de puternică să fie cel puțin cea mai influentă a plaiului Blahnița, dacă nu chiar reședința acestuia. Pe aceste meleaguri
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
În continuare gospodăria mai avea o grădină de zarzavaturi sau livadă cu pomi fructiferi (pruni, meri, nuci, cireși, etc.), a cărei mărime era în funcție de starea materială a gospodarului. Satul Livadia avea mai ales în zona centrală aceste gospodării (case și acareturi) amplasate pe ulițe înguste, fiind foarte apropiate unele de altele, chiar înghesuite. La periferia satului gospodăriile erau dispuse la distanțe mai mari, fiind spațiile mai aerisite. Curtea gospodăriei în care se desfășurau toate activitățile curente zilnice era denumită ,ocol”. Satul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ca să se citească în toate zilele pentru folosul obștii și pentru pomenirea dumisale. Martie 18 leat 7261 (1753)”". Evanghelia este considerată astăzi ca fiind dispărută. În anul 1758, cămărașul Ștefan Bosie a donat biserica de lemn din Zlodica, cu toate acareturile (via), către Epitropia Sf. Spiridon din Iași pentru a lor pomenire. Potrivit unui document, biserica de lemn din Zlodica, "fără tipic", aparținea în 1841 Mănăstirii "Sf. Spiridon" din Iași. Ca urmare a Legii privind secularizarea averilor mănăstirești din 1863, Biserica
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
zona Cricovului Sărat, foișorul-culă de intrare (construit după modelul turlei-clopotniță a Vărbilei), fundațiile conacului propriu-zis, distrus la cutremurul din 1977 (24 de încăperi dispuse pe două nivele, operă a meșterului zidar Barbu Bezdedeanu de pe la mijlocul sec. al XIX-lea), ruinele acareturilor (magazii, grajduri și atenanse pentru argați, grăjdari, rândași și unde au fost tolerați să-și încheie zilele ultimul vlăstar al familiei Bellu și soția sa, o franțuzoaică modestă) și un parc monumental de cca. 5 ha., în care se afla
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
într-un document de prin 1783. După cum atestă documentele vremii, beizadeaua Alexandru Callimachi, fiul fostului domnitor Scarlat Callimachi (1812-1819) și al Smarandei Callimachi (născută Sturza), a construit între anii 1832-1841 un han în centrul satului Drăgușeni, plus o serie de acareturi. Au fost folosiți meșteri specializați în construcții (stoleri, lăcătuși și fierari, pietrari și cărămidari). Acest han era stație de poștalioane și loc de popas și de târg pentru negustorii care străbăteau Moldova. Hanul dispunea de odăi pentru musafiri, camere pentru
Hanul Drăgușeni () [Corola-website/Science/321692_a_323021]
-
nu cei interiori (rândunicile cuibăresc deseori în grajduri, poieți). Pe lângă asta, ei aleg construcțiile de piatră și cărămidă, și numai în lipsa acestora cuibăresc pe clădiri de lemn. Cuiburile se află, de obicei, sub un anumit acoperământ (acoperiș, pervazul ferestrelor, diferite acareturi). Sunt cazuri în care familia de lăstuni își face cuib pe o navă, însă ei nu bagă de seamă mișcarea vasului și sunt indiferenți la atenția pasagerilor. Unul și același cuib poate servi o familie ani de-a rândul, cu
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
roagă pe frați să se odihnească câteva zile înainte de a porni mai departe. Cu banii aduși de Ion, Romi cumpără de la un oarecare Murray un lot de pământ cu suprafața de 10 acri (aproximativ 8 iugăre) și o casă cu acareturi. Chestionat de Traian, Romi îi spune că June este însărcinată și că nu poate să meargă spre casă până ce pruncul nu va fi în putere pentru a face față lungului drum spre Poplaca. Traian, Romi și June se duc să
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
minune nu durează decât trei zile, țăranul s-a confruntat cu alt necaz. Nu avea cu ce să muncească pământul. În aceste condiții au apărut chiaburii de tip nou. Au răsărit indivizi îmbogățiți peste noapte, care aveau tractoare și alte acareturi, cumpărate pe doi lei de la IAS-uri și SMT-uri. Interesant este că, într-o comună din județul Dolj, unul dintre aceștia a fost secretar de partid comunal și secretar de primărie, care i-a urât pe vechii chiaburi cu
Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_377]
-
un fel de factotum, care schimba, înlocuia și reașeza țiglele și ardezia acoperișurilor pe care le repara și le supraveghea. Un vechi teasc, banal, cu dimensiuni impresionante, și distrus la sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupa o mare parte din acareturi, care se împreunau cu enorma poartă de intrare. Acolo veneau toți podgorenii din sat pentru a-și tescui strugurii, abația percepând o dijmă din vin.. Aceste hambare și remize erau umplute cu putinele, butii, butoaie mari și sticle. Viile de la
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Prima grijă a domnitorului a fost să renoveze integral palatul. Deși domnitorul a petrecut puțin timp la palat, aici a locuit soția sa, Doamna Elena Cuza (1825-1909), care s-a ocupat de mobilarea și decorarea încăperilor, de grădină și de acareturi. Ea a angajat meșteri pentru repararea clădirii și grădinari germani pentru refacerea parcului din jurul castelului. Scara centrală a fost construită din marmură, pereții au fost tapetați cu mătase de la Paris, au fost construite șeminee și s-au adus policandre scumpe
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]