34,596 matches
-
rutina! E o adâncire a sensurilor, în timp. E o modelare continuă ... a mea și a celor din fața mea. Fiecare generație vede altfel lumea. Fiecare clasă la care predau vede altfel un text. Fiecare elev are ceva de spus ... de acceptare și sporire a sensului ori de negare și reinterpretare. Am o profesie ... provocatoare! Poate tocmai de aceea, în final, am ales ... tot un dascăl, și în plan personal (pentru că avem ce vorbi!). Deosebirile profesionale sunt interesante, pentru unii, în tinerețe
ARMONIE DE TOAMNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 629 din 20 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Armonie_de_toamna_corina_lucia_costea_1348167847.html [Corola-blog/BlogPost/343829_a_345158]
-
pe orice drum,/ să te-nsoțesc himeric/ cu trupul meu de fum.” (Regina). Este de remarcat simbolistica, semantica având valențe care pândesc după colțul rostuirii, poate și culpabilitatea trădată de o oscilație mergând spre dedublare, până la mai mult sau mult fireasca acceptare a unui ego marcat de siguranță da, însă nu și de suficiența proprie, de aici venind deschiderea spre evoluția umană. Cert este însă că Regina există. Precum măria-sa Iubirea! Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Oana Boc / Baki
DANIEL MARIAN DESPRE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1468988314.html [Corola-blog/BlogPost/380661_a_381990]
-
povești despre invulnerabilitate și perfecțiune, abandonând undeva în zările negării copilul care-am fost odinioară și care a rămas în orfelinatele uitate al psihologiei personale Cu o mare probabilitate veriga slabă în familiile de origine era reprezentată de ceea ce numim „acceptare și iubire condiționată”. Adulții din jurul copiilor își permiteau vulnerabilitatea afecțiunii (exprimarea iubirii, a aprobării, afecțiunii, atenției și aprecierii) doar dacă cel mic făcea ceva „perfect”; „special”; „nemaivăzut/auzit/întâlnit”. Astfel, copilăria s-a tansformat într-o cursă nebună care avea
Nemulțumirea de propriul corp și de propria imagine, boala majorității în lumea minorității perfecte by https://republica.ro/nemultumirea-de-propriul-corp-si-de-propria-imagine-boala-majoritatii-in-lumea-minoritatii-perfecte [Corola-blog/BlogPost/338411_a_339740]
-
bune ablități de autocontrol și disciplină comportamentală. A fi mindful înseamnă a fi conștient de ceea ce-ți spune mintea și corpul, fără a permite ca acestea să te controleze. Starea de mindfulness înseamnă manifestarea unui lucidități față de experiența trăită (acceptarea faptului că ce s-a întâmplat s-a întâmplat deja), observarea interiorului și exteriorului (fără a disocia manifestarea în bine sau rău) a alege o formă de răspuns clar și uman, axat pe compasiune față de sine și ceilalți și nu
Când la tine în departament apare o situație de criză, gândește-te la această practică de la Google by https://republica.ro/cand-la-tine-in-departament-apare-o-situatie-de-criza-gandeste-te-la-aceasta-practica-de-la-google [Corola-blog/BlogPost/337699_a_339028]
-
Stafiizarea o accept ca un termen nou în definirea a ceea aș dori să însemne desprinderea eului de trupul care rămâne lipsit de umbră pe pământ, alburiul care se zbate între ceea ce a fost și ceea ce îi creează neliniștea în acceptarea unui fiind al nefiindului. Eul rămâne încorsetat, nematerializat, într-o carapace a unor energii furibunde și ascunse, între pământ și cer. Eul este sufletul evoluat însă neputincios a atinge perfecțiunea, idealul suprem al creatorului de artă pentru creațiile sale. El
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Stafiizarea_egoului_si_demitizarea_nefiindului_.html [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
e confortul celui slab. câți dintre noi nu am visat un vis mai mare pe care să-l putem duce. un fir de iarbă să fie strigat pom. în spatele numelui de împrumut nici iarbă nici pomi nu cresc. identitatea este acceptarea ierbii de a fi chemată iarbă pomului de a fi chemat pom. azi mă identific cu tine iarbă pom. azi sunt cel care vreau să fiu dintotdeauna. de numele meu nu mă tem mă tem atunci când sunt strigat cu numele
POEME TIMIDE (3) de EMIL IULIAN SUDE în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_iulian_sude_1460692919.html [Corola-blog/BlogPost/381440_a_382769]
-
le edifice cu ajutorul bogățiilor exterioare pe șubredul fundament al neliniștii lăuntrice. Iar neliniștea, o știm cu toții, este consecința firească a credinței omului în orice altceva (bani, putere, plăcere etc.), numai în Cel ce toate le-a făcut nu. Căci după acceptarea grozăviei nitzscheene că „Dumnezeu a murit”, astăzi suntem martorii mai degrabă nepăsători decât neputincioși ai lentului și neîntreruptului proces de decreștinare a Europei, prioritar a Europei occidentale, cu (ne)buna știință a opulenței și fariseismului biruitor dându-se uitare faptul
CREDINŢA – VESTITOAREA ŞI FĂURITOAREA ADEVĂRATEI FERICIRI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1461504317.html [Corola-blog/BlogPost/381011_a_382340]
-
deosebi a celei enoriale și a duhului colectiv corespunzător, ce se formase pe o lungă durată de timp în cadrul spațiului ortodox. 2. Lipsa unei prezențe evidente a credinței religioase în viața socială, ce creează și controlul social echivalent. 3. Inexistența acceptării incontestabile a învățăturii bisericești de către toți factorii societății și chiar de către purtătorii (transmițătorii) vieții duhovnicești. 4. Identificarea Creștinismului cu trecutul și considerarea lui drept anacronic. Scepticismul sau îndoiala față de trecut. 5. Lipsa unui învățământ teologic universitar competitent și antiselecția valorică
DESPRE PREDAREA RELIGIEI CRESTINE IN SCOALA, P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_predarea_religiei_crestine_in_scoala_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/354190_a_355519]
-
există nicio posibilitate de a se evita întâlnirea celor doi cu martori despre care ea nu știa nimic. Așa scăpa și de achitarea pariului destul de costisitor și peste puterile sale financiare. Nici acum nu știa ce l-a împins la acceptarea provocării. Poate paharele golite în timpul nopții. Ajuns la cămin, Marian a aflat de la portar că încă nu a intrat. Poate este la cantină să servească prânzul și-a dat cu părerea portarul. Andrada își lua din când în când cartelă
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405932635.html [Corola-blog/BlogPost/343494_a_344823]
-
nedreptatea, despiritualizarea, nici nu mai are resursele de încredere spre a mai aștepta mult libertatea, scăparea din jug. Biserica, în totalitatea confesiunilor religioase nu face nimic, așezându-se nu resemnată ci pur și simplu indiferentă față de obidirea poporului, într-o acceptare tacită, convenabilă pentru o parte dintre ierarhi, a evenimentelor care decurg din culcarea la pământ a națiunii române. Politica a devastat credința, cu Biblia pe capotele mașinilor! S-a distrus fiecare lumină a credinței, câtă vreme Biblia a ajuns un
ARGUMENT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Argument_aurel_v_zgheran_1387359717.html [Corola-blog/BlogPost/347601_a_348930]
-
nu abandona niciodată lupta vieții; - mai departe, libertatea de a exprima ceea ce gândești sau simți în adâncul ființei tale, fără să îți fie teamă de eventualele consecințe acționând în deplin acord cu propria ta conștiință; - și nu în ultimul rând, acceptarea și promovarea diversității de viziune asupra existenței, vieții și rostului pentru care suntem pe acest pământ. Este posibil ca fragmentul de memorie al experienței mele să ajungă astfel să se integreze în memoria infinită a universului prin gânduri pe care
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_octavian_lupu_redactor_al_revistei_conexiuni_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
să își piardă credința, speranța și nădejdea, să cadă în disperare, să meargă până la sinucidere, dar atunci când suferința este înțeleasă ca o cruce în spatele crucii se află întotdeauna lumina învierii și a vieții care se câștigă prin suferință și prin acceptarea dăruirii de sine. Atunci, înțelegerea suferinței ca o cruce poate să transfigureze, să dea un sens și un rost acestor nenumărate suferinți de care este plină existența umană. Existența umană nu este făcută numai din bucurii, există și dureri, nu
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
arată că tradiția ortodoxă era foarte conștientă de solidaritatea acestor două: că nu există Cruce fără Înviere, dar nici Înviere fără Cruce. Aceasta explică într-un fel și caracterul spiritualității ortodoxe, care este în același timp o spiritualitate ascetică, a acceptării suferinței, dar și o spiritualitate a bucuriei, a încrederii în biruința lui Dumnezeu, a vieții asupra morții. Teologia ortodoxă prin părintele Dumitru Stăniloae și apoi prin ucenicul său, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, încearcă să îl aducă și să îl pună
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_crucea_lui_iisus_hristos_ca_lege_suprema_a_vietii_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
la cei de dinaintea noastră, precum și la cei de după noi. Raportarea drepturilor omului la demnitatea morală descoperă care trebuie să fie principiile calitative ce trebuie să stea la baza adoptării acestor drepturi. Ca și încununare a demnității ontologice, demnitatea morală presupune acceptarea și valorificarea darului vieții primit de la Dumnezeu. Cu alte cuvinte, demnitatea morală reprezintă însăși împlinirea vieții în cel mai înalt nivel al său. Sub acest aspect, adoptarea sau negarea legislativă în numele drepturilor omului a ceea ce este în contrast cu realizarea demnității morale
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 by http://confluente.ro/Despre_drepturile_omului_si_p_stelian_gombos_1363934549.html [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
a înștiințat Răsăritul Ortodox despre noul Calendar, el a adăugat un set de inovații teologice cum ar fi: purgatoriul, vânzarea indulgențelor, filioque etc. - ce erau cu totul inacceptabile de către Biserica Ortodoxă. Ierarhii ortodocși nu au putut găsi nici o cale de acceptare a noului Calendar fără a-i face pe oameni să creadă că ei n-au primit odată cu el toate schimbările teologice mai sus menționate. Astfel încât ei au spus „cu iertăciune, rămânem cu calendarul Iulian”. Calendarul nu era în sine o
IULIAN VERSUS GREGORIAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398679785.html [Corola-blog/BlogPost/347990_a_349319]
-
aceasta a Sfântului Vasile cel Mare, pe care o exprimă și alți pedagogi creștini, o îmbrățișează, o împărtășesc și psihopedagogia contemporană. Cunoașterea exactă și deplină a oricărui obiect presupune întotdeauna participarea activă a duhului. Niciodată nu se înfăptuiește prin simpla acceptare a impulsurilor exterioare, pe care le primesc organele de simț ale omului Valoarea „rațiunii” omului este chiar mai mare când este vorba despre studiu și învățare a lucrurilor in-sensibile: „Astfel și cuvântul a fost dat omului și știința nu precum
ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Invatatura_sfantului_vasile_cel_mare_despre_educatia_tinerilor_si_pastoratia_crestinilor.html [Corola-blog/BlogPost/344989_a_346318]
-
el, dar m-am trezit în fața lui ascultându-i cu nesaț cuvintele. Era urcat într-o căruță. Și, apoi, ca și în Hyde Park din Londra acel cineva ține un discurs incendiar depre starea epocii și multele nemulțumiri legate de acceptarea sau nu a icoanelor.Pe 2 pagini ceea ce ar fi plictisit dacă ar fi fost doar narațiune.Dl Marcu cunoaște bine puterea dialogului. Evident nu puteau lipsi cuvine latinești care în acea vreme erau des folosite: Veni mecum, frater, Veni
DESPRE ADEVĂR , SENTIMENTE ŞI CANOANE ISTORICE de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/george_terziu_1440480814.html [Corola-blog/BlogPost/377966_a_379295]
-
adecvate precum rotația anotimpurilor, copacii - ninși, desfrunziți sau plini de frunze și de rod, zăpada, promoroaca, ninsoarea alecsandriniană, omul de zăpadă, într-o viziune empatică, de apropiere de comprehensivă și responsabilă de toate obiectele lumii. O seninătate caldă, provenită din acceptarea lucrurilor firești, învăluie aceste poezii într-o atmosferă tonică, de echilibru și de armonie. Multe sunt pasteluri impresioniste într-o viziune antropomorfică (Pânza cerului s-a rupt), care, fără a fi copleșitoare prin gravitate, impresionează prin puterea lirică de a
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415888342.html [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
toate laturile vieții sale deci și societatea era firesc să fie teocentrică, teonomă și dacă omul este responsabil pentru întreaga creație, societatea ca extensie umană poartă această responsabilitate. Momentul convertirii lui Constantin cel Mare a coincis cu debutul entuziast al acceptării de câtre Biserică a protecției Imperiale și de-a lungul timpului nu s-a încercat o reflecție serioasă asupra acestei probleme a "simbiozei"dintre stat și Biserica, reflecție care să aducă necesarele corecții în ceea ce privește rolul statului și al societății laice
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
supunerea față de autoritatea politica îndemnându-i pe apostoli și prin ei pe toți creștinii sa se supună autorității pământești căci este data de Dumnezeu în vreme ce Hristos nu deține putere politica( ). Mai mult decât atât, Apostolul Pavel da comandamente precise în ceea ce privește acceptarea deplină a autorității statale spunând: "dați deci tuturor cele ce sunteți datori; celui cu darea, dare, celui cu cinstea, cinste și celui cu teama, teamă."(Rom. 13,7) căci "cel ce se împotrivește stăpânirii, se împotrivește rânduielii lui Dumnezeu"(Rom
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
lor evenimente de-a dreptul revoluționare, dar la fel de adevărat este și faptul că ele s-au realizat într-un context politic și social care nu avea nimic în comun cu religia, cu Biserica, ba mai mult, ideea acestor declarații precum și acceptarea lor pe scară universală nu urmărește decât eliberarea individului de determinările exterioare, deci și de Dumnezeu( ). Există, fără discuție, și aspecte pozitive ale acestor declarații și anume cele date de ridicarea naturii umane la rangul de cea mai înaltă valoare
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
păstoritul, ca treburi anulate din cauza gerului aspru al iernii, ar fi putut reprezenta o tainică perioadă a procreării. Este, totuși, o ipoteză și o aplecare asiduă spre cercetarea mult mai amănunțită a începuturilor obiceiurilor românești, a fenomenelor care au influențat acceptarea acelor cutume, a aflării și datării cu mai multă exactitate a existențialului în cultura tradițiilor strămoșilor noștri. Nu vom ignora nici ipoteza etnografului Marcel Lutic, de la Muzeul de Etnografie al Moldovei, și nici a cercetătorului în etnologie Ion Ghinoiu, de la
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei zile, un început în toate! Pământul se trezește la viață, natura renaște. Soarele revarsă o căldură mângâietoare, iar vântul suflă din plămânii
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatoare_a_iubirii_la_rom_stefan_lucian_muresanu_1361854401.html [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
lideri a semnat coabitarea tocmai cu cel împotriva căruia se formase USL! C-așa-i la români! 2015, toamna. Într-o situație politică fără ieșire, apare din neant guvernul tehnocrat, acceptat de marile partide ale României. Rămâne un mare mister acceptarea acestui guvern de aleșii patriei! În curând, guvernul Cioloș își va încheia mandatul cu un bilanț mai mult decât satisfăcător. În plus, a redat încrederea multor români că se poate guverna și fără hoții. Ne aflăm, din nou, într-un
TABLETA DE WEEKEND (176): VOCAŢIA RATĂRII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1481177136.html [Corola-blog/BlogPost/368695_a_370024]
-
într-un asemenea context, prozelitismul nu mai poate deveni nicidecum un delict, deoarece nimic nu îi justifică existența. O politică de stat matură și înțeleaptă se caracterizează prin trei elemente 1. respectarea integrală a Convenției Europene a Drepturilor Omului; 2. acceptarea în totalitate a libertății religioase individuale, inclusiv a dreptului de a recunoaște ori de a adopta orice religie, ca și a dreptului de a-ți schimba religia ori confesiunea sau de a nu fi deloc religios; 3. alegerea, ca politică
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_conceptul_de_securitate_partea_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]