186 matches
-
și Cinematografică din București în 1959. Desfășoară o bogată activitate teatrală (Teatrul de stat din Botoșani, Teatrul Național din Iași, Teatrul de stat din Ploiești, Teatrul Nottara ) și cinematografică (debut în 1957 în „"Pasărea furtunii"”, r.Dinu Negreanu). Primește Premiul ACIN de interpretare în 1972 („"Drum în penumbră"” , r. Lucian Bratu) și 1973 („"Zestrea"”, r.Letiția Popa și „"Dragostea începe vineri"”, r.Virgil Calotescu). Activitate didactică după 1990 la două facultăți particulare - Spiru Haret și Universitatea Ecologică, la care a predat
Margareta Pogonat () [Corola-website/Science/309450_a_310779]
-
zile ale verii" (1976) al lui Savel Stiopul. După Revoluția din decembrie 1989, Constantin Vaeni a fost director al Studioului de Creație „Gamma” (1990-1993) și membru al Consiliului Național al Audiovizualului (1993). A fost distins de Asociația Cineaștilor din România (ACIN) cu premiul Opera Prima pentru filmul de scurt metraj "Apoi s-a născut orașul" (1972), cu premiul pentru film documentar pentru filmul " Aproape totul despre grâu" (1979) și cu premiul special al juriului pentru filmul "Imposibila iubire" (1984).
Constantin Vaeni () [Corola-website/Science/306159_a_307488]
-
joc cu elementele esențiale ale vieții (apa, focul, aerul) inspirat de Ion Creangă. În textura basmului jucat intervin fade desene animate de factură disneyană, sub standardul lui Gopo (coautoare Natalia Bodiul) ca și cuceritoarele șlagăre ale basarabeanului Eugen Doga (Pr. ACIN) pe versuri de Grigore Vieru, cântate de Anda Călugăreanu, Aurelian Andreescu, Mihai Constantinescu și Paula Rădulescu. Pr. Spec Giffoni-Valle, 1982. Motivul literar va fi reluat în Tusea și junghiul.”" Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr a afirmat că regizorul Ion
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
principal al filmului este reprezentat de farmecul celor două fetițe speculat de regizor cu naturalețe și expresivitate, precum și combinațiile feerice dintre actori și personajele animate. "Maria Mirabela" a fost distins în 1981 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): compozitorul moldovean Eugen Doga a primit Premiul pentru muzică, iar Alexandru Popescu o diplomă de onoare pentru realizarea trucajelor. Acest film fantastic a obținut în 1981 Mențiunea specială a juriului la Festivalul de Film de la Atena. În anul următor, "Maria
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
2000 coloanele sonore în versiune Dolby Surround ale unora dintre cele mai cunoscute filme istorice regizate de Sergiu Nicolaescu, "Mihai Viteazul" și "Mircea". Inginerul de sunet Anușavan Salamanian a obținut opt premii pentru coloană sonoră ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): La Gala Premiilor Gopo 2011 inginerul de sunet Anușavan Salamanian a primit Premiul pentru întreaga activitate. Anușavan Salamanian a fost decorat în anul 2000 de președintele Emil Constantinescu cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler "„pentru realizări artistice
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
Angela Similea, „Strigături“, „Rug“. Obține distincții în cadrul unor festivaluri și concursuri de muzică ușoară, precum: Mamaia, Bratislava, Montreux, Soci, Dresda, Tokyo. Obține în 1979 premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pentru suita de cântece "Astfel". În 1982, câștigă premiul ACIN pentru muzica filmului "Un echipaj pentru Singapore", în regia lui Nicu Stan. Interviuri
Vasile Șirli () [Corola-website/Science/314762_a_316091]
-
nu se vede. Pregătirea (desprinderea din mâlul amintirii a unor imagini din ce în ce mai limpezi) abuziv lungită și urmată de deznodământul precipitat, duce la un dezechilibru dramaturgic. De reținut obsesia dansului, ca simbol al forței țărănești de regenerare (muzica: Adrian Enescu, Pr. ACIN). Secv. rapel: Ciuleandra voinicească a osândiților la moarte și prăbușirea lor, amintind de celebra pânză a lui Octav Băncilă.”" Ca parte a comentariului său față de întreaga filmografie a lui Nicolaescu, începând cu filmele pe care le-a realizat în timpul regimului
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
comunist, Valerian Sava l-a descris pe Nicolaescu ca un regizor netalentat căzut într-o „transă megalomanică” și a considerat "Ciuleandra" drept „o ecranizare grosieră”. Compozitorul Adrian Enescu a primit în 1985 Premiul pentru muzică al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ciuleandra" și "Pas în doi". "Ciuleandra" a fost propunerea României la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin în 1986 , dar nu a fost nominalizat în competiție. Filmul a reprezentat România la Festivalul de la Karlovy-Vary din 1986
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
scoate în evidență un stil elementar de viață al dacilor, cu ceremonialuri mitice poetizate. Forța interpretativă a lui George Constantin este considerată a fi remarcabilă. Inginerul de sunet Silviu Camil a primit în anul 1980 Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Proba de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor".
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
om important din moment ce are fotografia afișată peste tot cu indicația WANTED! Aproape 7 milioane de spectatori au vizionat în săli acest western ce respectă regulile genului persiflându-l, bine scris, populat de o lume colorată de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN), din care nu lipsesc indieni vindicativi, negri fideli, mormone habotnice, emigranți din patru părți de lume, ticăloși și justițiari în inepuizabilă înfruntare, cu o recuzită care ilustrează abil ambele spații culturale: clopuri, desagi și țuică, dar și whisky, pistoale și
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
al unei suite de comedii similare, pe care unii critici le-au numit „eastern”-uri, deși, chiar dacă au personaje din est, tot westernuri rămân”". Acest film a fost distins în anul 1978 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Creatoarea de modă Doina Levința a obținut Premiul pentru scenografie pentru costumele realizate la filmul "Profetul, aurul și ardelenii" , iar actorul Vasile Nițulescu a primit Diploma de onoare pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru".
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Inginerul Bujor Suru a obținut în anul 1981 Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Punga cu libelule" și "Pruncul, petrolul și ardelenii". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Stabiliți la o fermă, cei trei frați se adaptează anevoie legilor „Lumii
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
cowboylor” ardeleni, reprofilați în petroliști, diminuează elanul persiflant al primului volet, luând în serios genul aventuros pentru care Pița nu mai are chiar nici o afinitate. Numărul de spectatori scade cu peste un milion, ajunge adică la 5.558.325. Pr. ACIN pt. sunet lui Bujor Suru.”" Comparând cele trei filme între ele, regizorul Mihnea Columbeanu afirmă că al treilea film al seriei, "Pruncul, petrolul și ardelenii" (1981), "„ridică din nou ștacheta seriei la nivelul dramatic al celui dintâi - dar era mai
Pruncul, petrolul și ardelenii () [Corola-website/Science/319420_a_320749]
-
succesului la public al filmului western românesc "Profetul, aurul și ardelenii" (1978), romancierul Titus Popovici a scris scenariul unei continuări intitulate "" , care a fost achiziționat de Casa de Filme 3. Scenariul a fost avizat favorabil de către Asociația Cineaștilor din România (ACIN) și apoi de conducerea Consiliul Culturii și Educației Socialiste care își dă acordul la 28 decembrie 1978. Filmul a intrat în faza de producție la 3 ianuarie 1979 sub titlul "„Întoarcerea ardelenilor”". Au fost închiriate armament, harnașamente și recuzită de la
Artista, dolarii și ardelenii () [Corola-website/Science/319419_a_320748]
-
Infern, frânează performanța actorilor. Excepție face Dinică cu „Diplomatul” său, personaj colorat, odios și seducător în același timp. Replică rapel pt. calitatea literară a dialogului, aparținând personajului lui Cornel Coman: „Așa îmi dau eu socoteala...” pt „Așa cred eu!” Pr. ACIN pentru partitura muzicală a lui Radu Șerban. Menț. spec. Cannes (tineret), Diplomă Onoare, Avelino.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
rapel pt. calitatea literară a dialogului, aparținând personajului lui Cornel Coman: „Așa îmi dau eu socoteala...” pt „Așa cred eu!” Pr. ACIN pentru partitura muzicală a lui Radu Șerban. Menț. spec. Cannes (tineret), Diplomă Onoare, Avelino.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu) , iar compozitorul Radu Șerban a primit Premiul pentru muzică. Filmul a obținut și unele distincții internaționale:
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
tocmai expresiv, își sporește potențialul emoțional. Rebengiuc creează un Moromete zguduitor în tăcerile sale, deși excesiv de cerebral. Fluid și sugestiv montajul lui Mircea Ciocâltei (Pr. montaj creativ, Chicago) personificante costumele Svetlanei Mihăilescu, evocatoare partitura Corneliei Tăutu - distinși toți cu Pr. ACIN. Ciorchine de Bronz, Santarem.”" Un alt critic, Ioan Lazăr, remarcă faptul că Stere Gulea nu a sacrificat în scenariu "„farmecul dialogurilor prediene, și nici umorul ludic al acestuia, întărit de luciditatea aspră, ironică, mobilizatoare, a personajului principal, Ilie Moromete”". Dovada
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
lui Marin Preda a declarat că i-a plăcut filmul, interpretarea actorilor a fost impecabilă, dar personajul Nilă i s-a părut prea „bolovan” decât ar fi fost în realitate, iar Niculae era parcă prea „aerian”. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat acestui film în 1987 mai multe premii și anume: "Moromeții" a obținut Premiul III („Ciorchinele de bronz”) la Festivalul de la Santarem (Portugalia) din 1988, iar actorul Victor Rebengiuc a primit Premiul pentru interpretare masculină la festivalele de la San
Moromeții (film) () [Corola-website/Science/318586_a_319915]
-
de argint aurite, ca un semn al disprețului pentru valori perisabile, meschin materiale. Se îmbrăca fără să țină seama de canoane, de moda actuală.”" Scenograful Liviu Popa a obținut, împreună cu Radu Boruzescu, Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1972) pentru decorurile la filmul "Felix și Otilia".
Liviu Popa () [Corola-website/Science/320273_a_321602]
-
de bulevard, clasice sau moderne. Cel mai cunoscut rol al său de film este cel al străbunicii din "Alo, aterizează străbunica!..." (1981) pentru care actrița a fost distinsă în 1981 cu o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN). A fost căsătorită timp de 40 de ani cu avocatul Manole Filitti (1911-1998), fiul istoricului Ioan C. Filitti. A decedat în anul 1984, înconjurată de prieteni, în urma unei crize cardiace provocate de râs la privirea unei caricaturi.
Mimi Enăceanu () [Corola-website/Science/328888_a_330217]
-
vals", "Răscoala", "Serbările galante" (1965), "Aventuri la Marea Neagră" (1972), "Toate pînzele sus" (serial TV, 1977), "Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (1980) și "Saltimbancii" (1981) Creatoarea de costume Nelly Merola a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Nelly Merola () [Corola-website/Science/328952_a_330281]
-
Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1989) pentru costumele realizate la filmul "François Villon - Poetul vagabond".
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a obținut Premiul pentru scenografie al ACIN pentru decorurile de la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză".
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a obținut Premiul pentru scenografie al ACIN pentru decorurile de la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză".
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Valoarea filmului nu depășește povestea acestei imposibile iubiri, tratată într-o manieră „distanțată” și dedramatizată, spre deosebire de modelul literar pentru care narațiunea nu era decât pretext. Ilustrativ și static, în ciuda montajului Gabrielei Nasta (Pr. ACIN), fără a reuși să facă din manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire „albă” marcând momentele de meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]