186 matches
-
propria nuvelă «Moartea lui Ipu») îi permite lui Sergiu Nicolaescu să-și exercite, pentru prima oară, uneltele analizei în universul psihologic al unei colectivități aflate la răscruce de timp și istorie. Admirabilă banda de sunet a lui A. Salamanian (Pr. ACIN). Secv. rapel: «repetiția» înmormântării lui Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
repetiția» înmormântării lui Ipu, originală reverență la umorul Săpânței, dar anticipată, cu un an înaintea celebrului film al lui Robert Altman, necunoscut pe atunci la noi, M.A.S.H.”". Acest film a obținut două premii din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Premiul pentru interpretare masculină a fost primit de actorul Gheorghe Dinică pentru rolurile din filmele "Explozia", "Felix și Otilia", "Cu mîinile curate", "Bariera" și "Atunci i-am condamnat pe toți la moarte" (premiul a fost obținut și de Mircea Albulescu
Atunci i-am condamnat pe toți la moarte () [Corola-website/Science/312638_a_313967]
-
1991) și "Amen" (2001). În anul 1979 a primit premiul "Leul de bronz" la Festivalul Internațional de Teatru de la Arezzo pentru spectacolul „Năpasta”. În anul 1982 a primit premiul " Cea mai bună actriță de film" din partea Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul "Angela" din "Angela merge mai departe" (1981). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de cavaler. Din 2003 este directoarea Teatrului Odeon. În anul 2012 a primit titlul de Cavaler al Ordinului
Dorina Lazăr () [Corola-website/Science/303412_a_304741]
-
Omul de aur" (1977), "Revanșa" (1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu Mircea Mureșan în "Baltagul" (1969), "Asediul" (1971), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Horea" (1984) și "Maria și marea" (1988). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Scenograful obișnuia să se plimbe prin întreaga țară pentru a găsi cele mai potrivite locuri de filmare, el fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El a realizat decoruri
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Valoarea filmului nu depășește povestea acestei imposibile iubiri, tratată într-o manieră „distanțată” și dedramatizată, spre deosebire de modelul literar pentru care narațiunea nu era decât pretext. Ilustrativ și static, în ciuda montajului Gabrielei Nasta (Pr. ACIN), fără a reuși să facă din manieră, stil, Mihu alege soluții simpliste, cu rostire „albă” marcând momentele de meditație ale personajului.”" Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film; premiul a fost decernat ex-aequo și Cristinei Ionescu pentru filmul "Mama".
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
om important din moment ce are fotografia afișată peste tot cu indicația WANTED! Aproape 7 milioane de spectatori au vizionat în săli acest western ce respectă regulile genului persiflându-l, bine scris, populat de o lume colorată de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN), din care nu lipsesc indieni vindicativi, negri fideli, mormone habotnice, emigranți din patru părți de lume, ticăloși și justițiari în inepuizabilă înfruntare, cu o recuzită care ilustrează abil ambele spații culturale: clopuri, desagi și țuică, dar și whisky, pistoale și
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
al unei suite de comedii similare, pe care unii critici le-au numit „eastern”-uri, deși, chiar dacă au personaje din est, tot westernuri rămân”". Acest film a fost distins în anul 1978 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Creatoarea de modă Doina Levința a obținut Premiul pentru scenografie pentru costumele realizate la filmul "Profetul, aurul și ardelenii" , iar actorul Vasile Nițulescu a primit Diploma de onoare pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru".
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
prima avanpremiera având loc la Botoșani la 19 mai 1986, iar apoi la București și Zalău. Premieră oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scală din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia întîi" și Gică Hau-Hau din "Domnișoara Aurica
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
din cinci și a făcut următorul comentariu: "„O tânără care, din credulitate, a făcut un pas greșit, găsește forța de a depăși criza. Ca atâția alții dintre colegii săi, Tatos adoptă și el, servit de scenariul lui D.R.Popescu (Pr. ACIN), o estetică a sordidului. Totuși, e diferit de ceilalți prin simpatia și respectul pentru om, cu sensibila compasiune față de inși care se complac în atare murdărie. Secv. rapel: nunta cu dar, o afacere ca atâtea altele și Mihuț scandalizată: «Arăt
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
murdărie. Secv. rapel: nunta cu dar, o afacere ca atâtea altele și Mihuț scandalizată: «Arăt eu ca una care mai e fată mare?»”" Scriitorul Dumitru Radu Popescu a primit în anul 1983 Premiul pentru scenariu al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Fructe de pădure" (ex-aequo cu Malvina Urșianu pentru scenariul filmului " Pe malul stîng al Dunării albastre") , iar actorului Ion Fiscuteanu i s-a decernat o diplomă de onoare pentru rolul său din acest film.
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
Nucu Păunescu și Ileana Stana Ionescu. Filmul este alcătuit din două părți: prima parte are 65 de minute, iar partea a doua 61 de minute. Cei doi scenariști au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru contribuția lor la promovarea comediei cinematografice românești. "Păcală" se află pe locul 2 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Într-
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Păcală este un reprezentant emblematic al umorului românesc, iar mulți spectatori se regăseau într-una din pățaniile prin care trecea personajul. Scenariștii Dumitru Radu Popescu și Geo Saizescu au primit în 1974 Premiul special al juriului Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru contribuția lor la promovarea comediei cinematografice românești. Filmul a fost întâmpinat în majoritate cu reacții pozitive. Criticul D.I. Suchianu afirma la premieră că apariția acestui film este „o adevărată sărbătoare națională”, „un moment de sărbătoare în istoria artei cinematografice
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
de scenaristul Ioan Grigorescu, reușită doar fragmentar: prologul cu despărțirea de oraș și de iubită sau pledoaria în favoarea bătrânului director. Pr. II, Lublin - 1978.”" Regizorul Stere Gulea a primit în anul 1977 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Iarba verde de acasă". Filmul a trimis pentru selecție la Festivalul Internațional de Film de la Berlin din 1978 și a obținut Premiul II la Festivalul filmului cu tema „Omul, munca, creația” de la Lublin (1978).
Iarba verde de acasă () [Corola-website/Science/327731_a_329060]
-
În mine nu hărnicește sângele lui...” Remarcabilă, doar, prezența Olgăi Tudorache. Filmul a adus 5.300.000 de spectatori.”" Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
la "Valurile Dunării" (1959) și "Pădurea spânzuraților" (1964). Are o contribuție importantă la filmele "Veronica" (1972) și "Veronica se întoarce" (1973) ale Elisabetei Bostan, pentru decorurile primului dintre cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie 1978, înainte de a împlini vârsta de 55 de ani. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) i-a decernat in memoriam Premiul pentru scenografie pentru întreaga activitate. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
1973) ale Elisabetei Bostan, pentru decorurile primului dintre cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie 1978, înainte de a împlini vârsta de 55 de ani. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) i-a decernat in memoriam Premiul pentru scenografie pentru întreaga activitate. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că creația lui
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
vorbește despre sufletul omenesc aflat în permanentă oscilație între realitatea dură a timpului istoric și a destinului individual și nevoia de transcendență, fie ea și numai afectivă”. Scenograful Giulio Tincu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973) pentru decorurile la filmul "Veronica" și Premiul pentru scenografie (in memoriam) (1977) pentru întreaga activitate.
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actrița Mimi Enăceanu a fost distinsă în 1981 cu o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul său din acest film. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman considera că succesul acestui film s-ar datora scenariului hazliu și actorilor „spectaculoși”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului
Alo, aterizează străbunica!... () [Corola-website/Science/308386_a_309715]
-
TVR în seara zilei de 25 decembrie 1989, dar a fost întrerupt după numai un sfert de oră în urma protestelor publicului. Editoarea Adina Georgescu Obrocea a fost distinsă în anul 1984 cu Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmele "Ringul" și "O lumină la etajul zece". "Ringul" a fost nominalizat la Premiul de aur al Festivalului Internațional de Film de la Moscova din 1985. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
antrenament” al comandantului Gebbauer, își reîntâlnește torționarul boxând într-un bâlci, prilej de revanșă într-o spectaculoasă luptă sportivă pe viață și pe moarte. Psihologii rudimentare fără acoperire epică într-un interminabil pugilat ritmat profesional de monteza Adina Georgescu-Obrocea (Pr. ACIN). Singurul film din istoria TVR întrerupt în seara difuzării, la 25 dec. 1989, în urma protestelor telefonice furioase ale publicului.”"
Ringul () [Corola-website/Science/312637_a_313966]
-
gradient vertical al presiunilor parțiale ale O2 și CO2 în aerul alveolar (FIG 2.21). Cifrele exprimă saturația sângelui în diferitele teritorii ale acesteia 79 vedere faptul că alveolele sunt ventilate în serie primind tot mai puțin oxigen spre capătul acinului, în timp ce perfuzia capilară se realizează în paralel sângele având același conținut în oxigen (FIG. 2.22). Cu toate că pO2 în alveole scade cu 40 mmHg de la vârf la bază, saturația sângelui ce părăsește plămânii nu scade cu mai mult de 4
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
autorul a trei cărți: De asemenea, a participat la Comunicarea „Șocul tehnicii noi asupra artistului în filmul de ficțiune” susținută la Riga în 1983. Directorul de imagine Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN): De asemenea, a obținut și Premiul special al juriului UCIN pentru scurtmetraj (1994-1995) pentru filmul "Trepte către teatrul de mâine" (1982). Printre celelalte premii obținute de Florin Mihăilescu în cariera sa sunt de menționat următoarele
Florin Mihăilescu (operator de film) () [Corola-website/Science/329057_a_330386]