790 matches
-
3, publicată în 1979, pe care între alții am criticat-o și eu. Să fiu eu mai slab decât Marin Bucur 4? Cert este că dumneata nu spui acest lucru, prin urmare n-am de ce să mă neliniștesc. În schimb, aclami cu toată convingerea ediția mea din G. Călinescu 5, te alături celor care, măcar cu acest prilej, îmi recunosc fără rezerve un merit. Putem, prin urmare, conviețui, credeam, când deodată constat cu surpriză o atitudine absolut ostilă și fără nici un
O epistolă necunoscută a lui Al. Piru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3055_a_4380]
-
i Scenă Talentelor. Scenă Talentelor va promova i va susine noile acte culturale locale i internăionale, artiți care, prin prezena lor în cadrul unui festival de renume internăional, sunt cunoscui, apreciai, văzui i aclamăi de către publicul iubitor de muzică contemporană, iar astfel, se pot lansa mai departe în cariera pe care o doresc. Joi se organizează competiia GBOB, iar în toată săptămâna muzeele vor fi deschise i pregătite să întâmpine publicul ARTmania
Interviu cu Codruța Vulcu, directorul Artmania Festival [Corola-blog/BlogPost/96769_a_98061]
-
prezentat la vot, la Liceul A.D. Xenopol, aflat în circumscripția unde are domiciliul, la vila de pe Mihăileanu. Președintele a fost însoțit de soția sa, Maria și de cele două fiice, Elena și Ioana. La coborârea din mașină, președintele a fost aclamat de câțiva băsiști, care îl așteptau în fața secției de votare. Sosit de la Predeal în această dimineață, președintele Traian Băsescu, a votat la secția de la Liceul Xenopol, arondată locuinței de pe strada Mihăileanu unde președintele are domiciliul. La ieșirea de la cabina de
Traian Băsescu, aclamat de câțiva băsiști, a votat la Liceul Xenopol () [Corola-journal/Journalistic/40588_a_41913]
-
și pe la colțuri artiștii cerșesc, Dochia, bătrână, și-a pierdut catrința, iar pe străzi, nebunii străjuiesc Din țara mea a plecat Dumnezeu bătrânii se sting, de boală, în stradă, mișeii scuipa și fug când dau din greu, iar guvernanții se-aclamă la parada Românii, câți mai sunt, s-ar ascunde, dar codrii și-au pierdut tulpina demult, risipiți, și unii și alții, oriunde, nici dorul doinit nu mai pot să-l ascult În piatră seaca ni s-o stinge neamul, în
EU SUNT DIN ȚARA LUI NIMĂNUI de DORA PASCU în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373707_a_375036]
-
a ghicit, că eram: ultima șansă! După un sfert de oră s-a deliberat, punctajul maxim se acordă lui 61A si 59S! Aplauze. Felicitări. Ca premiu, se oferă o pastilă mică, roșie, pastila fericirii. Ooooo! strigau toți impresionați. -Fe-ri-ci-re! Fe-ri-ci-re! aclamau colegii de birou și așteptau extaziați, ca cei doi nominalizați să înghită pastila fericirii! -Nu, am strigat către 61 A, că eu eram 59S. NU! Pastila nu trebuie înghițită! Fericirea noastră nu stă într-o pastilă! -De acord, a zis
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
prisonieri a făcut un popas în fața Comandamentului Corpului de Armată, unde, în acordurile muzicii militare, s'a făcut o impresionantă manifestație pentru România, pentru M.S. Regele Mihai I și pentru Conducătorul Statului, d. general Ion Antonescu. Mulțimea din fața Comandamentului a aclamat îndelung și pe d. general Corneliu Dragalina - absent din localitate - și pe d. general Emanoil Bârzotescu care se afla în balconul Comandamentului, încadrat de un grup de ofițeri superiori dela Corpul de Armată, Divizie și Tribunalul Militar”. Traseul parcurs: „Bulevardul
Agenda2005-33-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284080_a_285409]
-
dr. Coriolan Baltă, iar după trecerea în revistă a gărzii de onoare, lui Carol îi este prezentată elita orașului. Automobilul, urmat de un „fastuos și impunător cortegiu” pornește spre Catedrala ortodoxă din Fabric - „Pretutindeni, pe tot parcursul drumului, Suveranul este aclamat cu un viu entusiasm de mulțime, care umple străzile”. La 10,35, în „aclamațiile nesfârșite ale mulțimei”, Carol este întâmpinat de episcopul Grigorie Comșa al Aradului, cel care va oficia Te-Deum-ul. „Calul de Arme“ De aici regele se întoarce la
Agenda2005-36-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284160_a_285489]
-
parte din rândul praznicelor împărătești. Iată că-n această sărbătoare frumoasă avem bucuria de a ne ruga împreună și, în frunte cu copiii, de a-L întâmpina pe Hristos, Cel ce intră în Ierusalim, și cu toată convingerea să-L aclamăm ca Împărat al nostru și Dumnezeu al nostru. De-a lungul istoriei sale zbuciumate, omenirea L-a așteptat pe Dumnezeu. Toată scriptura Vechiului Testament îi atenționa pe oameni că va veni Mântuitorul, că va veni Împăratul lumii. Dăm doar un
Agenda2005-17-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283603_a_284932]
-
care îl înviase din morți. Iar a doua zi, mergând înspre Ierusalim, înconjurat de mulțime multă, Iisus, așa cum spune proorocia, S-a așezat pe mânzul asinei. Mulțimile își aruncau hainele pe jos, purtau ramuri de finic în mână și-L aclamau ca pe un împărat. Cu prilejul sărbătorii acesteia vrem să subliniem un adevăr: Iisus Hristos este Împărat, singurul Împărat adevărat, chiar dacă împărăția Lui nu-i o împărăție materială. El este Împăratul nostru. Orice copil, orice creștin matur, chiar dacă nu are
Agenda2005-17-05-general1 () [Corola-journal/Journalistic/283603_a_284932]
-
îndelung. Traseul urmat de coloana oficială de la Aeroportul Băneasa a trecut prin Piața Presei Libere, apoi prin Piața Victoriei și Piața Unirii până la Patriarhie, tot drumul fiind străjuit de sute de oameni care au venit din întreaga țară să-l aclame pe Suveranul Pontif. Primul moment important al vizitei Papei Ioan Paul II a fost vizita la sediul Patriarhiei Ortodoxe. Înainte de a intra în Catedrala Patriahală, Sfântul Părinte s-a oprit câteva minute și a stat de vorbă cu preoții veniți
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
nostru. Cu alte cuvinte, așadar, Ierusalimul sufletului nostru trebuie să-și merite numele de „pace sfântă” și să fie cetatea bucuriei întâmpinării Mântuitorului nostru Iisus Hristos, locașul păcii, în care se află tronul lui Dumnezeu, să fie Ierusalimul Învierii. Să aclamăm și noi: „Osana Celui dintru înălțime, bine ești cuvântat, Cel ce vii întru numele Domnului” și să ne bucurăm de posibilitatea de a-L putea, nu doar întâmpina, ci chiar primi întreg pe Domnul nostru Iisus Hristos în viața și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
Podaru, publicat în Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016. Oda Roamâniei -România, lângă soare Țara mea cu ape line și cu foșnet de izvor, Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire Îmbrăcați în îi și fote dăruind la toti iubire. Satele vuiesc în hore chiar și-n sfântă mănăstire, Nu e inima mai mare ca a noastră Românie Popii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețe Pentru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Și-n cămăși de borangic deapănă trecutul sfânt ... Citește mai mult Oda Roamâniei -România, lângă soarețara mea cu ape line și cu foșnet de izvor,Țara mea cu munți de aur și cu cântece de dor, Toți românii azi te-aclamă cu iubire în privire îmbrăcați în îi și fote dăruind la toti iubire.Satele vuiesc în hore chiar și-n sfântă mănăstire,Nu e inima mai mare ca a noastră RomâniePopii cântă în altare, la oraș se-adună-n piețePentru-această sărbătoare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Acum 50 de ani De Gaulle a dat independența Algeriei și a explicat de ce Franța nu poate și nu va putea să-i integreze pe musulmani. Dacă ar ține acest discurs astăzi ar fi aclamat la nivel european. Diferența e că nimeni nu mai poate vorbi astăzi din punctul de vedere al unui popor, toți liderii vorbesc din punctul de vedere al Europei ca si cum ar exista vreunul. Citiți și admirați coerentă discursului. „E foarte
Dupa 50 de ani, Generalul are inca dreptate [Corola-blog/BlogPost/93326_a_94618]
-
te alină Când plângi în somn, sau dinții rău te dor Ea fi-va absolvită de-orice vină Căci somnul ei, nu îi va fi ușor Pesemne că iubirea dintre mamă Și-abia născutu-i prunc, e rădăcină Perenitatea însăși o aclamă Când soarta nu-i găsește o pricină Iar chipul ei să-l porți în amintire Când anii te-or petrece peste vreme Bătrân ajuns, dar să mai porți iubire Când după mamă, sufletul îți geme Și mama ta, copile, s-
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
și țara Românească, în ideea formării aici a unui regat daco-român, era aproape de materializare în urma războiului ruso-turcă dintre anii 1768-1774, încheiat cu pacea de la Kuciuc-Kainargi (1774). Deja românii fuseseră puși să jure credință Ecaterinei a II-a, țarina Rusiei, care era aclamată drept „noua Cneaghin moldovenească”. Și cum un teritoriu ocupat trebuie să contribuie la întreținerea armatei și administrației rusești, s-a luat inițiativa înregistrării populației birnice. Jocul politicii europene a făcut ca ocupația rusească să nu se instaleze la noi, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
retragerea cu torțe a bobocilor, iar Amory se Întreba dacă grupurile de băieți Îmbrăcați la patru ace, proiectate pe fundalurile negre, maiestuoase, ale clădirilor și luminate de făclii, făceau ca noaptea să pară la fel de strălucitoare În ochii bobocilor curioși, care aclamau, pe cât fusese pentru el cu un an Înainte. A doua zi, altă Învârtejeală. Au luat prânzul Într-un separeu al clubului, Într-un grup vesel de șase oameni, iar În timpul mesei Isabelle și Amory se priveau tandru pe deasupra puiului fript
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
să primească o slujbă mai bine plătită, la un birou, care vrea s‑o angajeze permanent ca ajutor de contabil. Iat‑o deja pe mama, lovește tastele mașinii de scris și spune lucruri rele despre mic‑burghezii care l‑au aclamat cel mai tare pe Hitler și cu care fiul ei n‑ar trebui să aibă de‑a face. Acești oameni fără conștiință politică și‑au realizat profitul meschin și egoist pe spinarea minorităților. Hans trântește totul la întâmplare pe bancheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fuga-i nebună sub talpă,daca nu a zâmbit măcar, omului care i-a aruncat o sticlă cu apa din mers... Dacă ești deștept realizezi că alergătorul, în momentul în care se apropie de linia de sosire ,chiar dacă mulțimea îl aclamă,este de fapt foarte singur în drumul lui spre victorie. Ia-ți o clipă de ragaz.Priveste în jur. Vezi cine-ti lipsește. Ia măsuri. Sunt lucruri mult mai importante decât orice goana nebună după lucruri inutile. Omul pe care
...CE CONTEAZA DE FAPT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364454_a_365783]
-
intră în Moldova cu o oaste de 6000 de oameni dați de Vlad Țepeș și în lupta de la Dolhești învinge pe Petru Aron, ucigașul tatălui său, Bogdan al II-lea. Întreaga țară: răzeși, boieri, negustori, mitropolitul Teoctist, întreaga Biserică îl aclamă din tot sufletul și pe câmpia de la Direptate, lângă Suceava este uns domn al Moldovei. Comandant militar înnăscut, diplomat neîntrecut și cu spiritul dreptății, a știut să țină cât mai departe țara sa de poftele vecinilor care de multe ori
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de ION UNTARU în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363974_a_365303]
-
ȚĂRĂNCUȚA DE LA LONDRA (poezie, A5, 188 pagini, copertă Abu Amar Monalisa (Israel), foto Eddie Rogers (Londra)) Poeziile Licuței Pântia sunt o dovadă în plus că sufletul românului este nesecat izvor de poezie și că doar românul se pricepe să-și aclame bucuria, să-și plângă dorurile, neputințele, soarta crudă, dar nu ca pe un vaiet continuu, ci ca pe o dorință de a-și găsi forța și curajul propășirii. Cuceritoare prin simplitate - tonul neaoș, uneori vesel, alteori trist, dragostea cu care
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
Voievodului -, și la Târgu-Mureș (Liceul militar fiind, la vremea aceea, în spațiul actualei Universități de Medicină și Farmacie - atât de jinduită, inclusiv datorită poziției sale strategice, de ... unii-alții!). Târgu-Mureșul fiind unul dintre primele orașe transilvane care l-au recunoscut și aclamat pe Mihai Viteazu ca domn, după Unirea de la 1600, oraș pe care acesta l-a luat sub protecția sa, ca răsplată pentru ajutorul dat de secuii iobagi în luptele împotriva principelui Andrei Bathory. Târgu-Mureșul, în Cetatea căruia Domnitorul și-a
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
conștiință vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al neliniștii, îngrijorării și preocupării. Prin ce face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CARNAVALUL CU ROBOȚI Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1754 din 20 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Carnavalul cu roboți Se stinge-o lume, alta se zărește. Vin timpuri noi ce oameni noi aclamă, Din tot ce-a fost nimic nu trebuiește, Configuram o lume din reclamă. Nu va fi zâmbet și nu vor fi suspine Ci doar o simplă trecere-n revistă, A clipelor ce-or murmura destine Pe-o mare-a vieții
CARNAVALUL CU ROBOȚI de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368319_a_369648]
-
le merita, adaugându-se la misterul încă neelucidat al certei cu Crin Antonescu, îl discreditează tot mai mult pe Victor Ponta. Barbutul politic se poate juca în secret; dar boxul politic, numai sub reflectoarele ringului, în mijlocul peluzelor pline care urmăresc și aclamă! Iar acest mister al netransparenței e ucigător astăzi pentru politicianul care se consideră deștept-descurcăreț și, în loc să-i fie rușine, se dă mare că-l practică. O întrebare precum cea de mai sus, însă, și-o pun doar naivii. Noi, ăștia
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]