244 matches
-
decât erosul viril. O față mai puțin convențională a acestuia este cea domestică, pe care poetul o exploatează cu rezultate dintre cele mai profitabile estetic în ultimul său volum, pădurea metalurgică. Din această perspectivă, cartea poate fi citită ca istoria aclimatizării deloc forțate, deloc fortuite, sensibile și sensibilizatoare, cu erosul conjugal; așezate într-o linie descinzând din idilele maritale ale lui Arghezi și ajungând până la (să spunem) studiile de amor conjugal ale lui Radu Vancu, ultimele poeme ale Radu Andriescu recompun
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
întregului parte și parte./ eu asupra ta pot/ numai viață, nu moarte". La fel ca în acest decisiv refuz al morții sau cel puțin al morții canonizate, scrisoare către propune eboșa unei etici a morții care nu mai mizează pe aclimatizarea sau pe îmblânzirea ceremonială a alterității radicale ca în, spre exemplu, nu plânge a Ilenei Mălăncioiu ("Nu plânge, moarte a mea cu cap de miel,/ Căci însămi îți voi așeza botul la pieptul meu/ Și te voi dezmierda în tăcere
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt valorificate cu precădere motivele subsecvente eroticii agonice. În carte sunt recognoscibile, bunăoară, despărțirea ca ruptură de Celălalt, intruziunea în relația aproape epuizantă a unei alterități ostile, absența actuală ca o rană, stigmatul amintirilor dureroase. Pelicula amoroasă, sfârșitul relației și aclimatizarea treptată cu noua stare de fapt a femeii se proiectează însă pe un ecran original, în ciuda influențelor expresioniste ale recuzitei lirice. Atrag atenția în special "sufletul grimm/care traversează o eclipsă bovarică" (Nud), pasărea abandon de lângă copacii în cravată și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Suntem niște hibrizi ; e inutil să căutăm cu orice preț să indenti ficăm africanul din noi. Dimpotrivă, să ne întindem acele uriașe antene care, din întorsătura unei virgule și dintr-un anumit timbru al frazei ne dau de veste despre aclimatizarea lui Rimbaud și a lui Claudel, a lui Chateaubriand și a lui Proust la Tropice (...). Această literatură așa-zis africană datorează totul literaturii franceze. Îi orice caz, îi datorează inaugurarea unei tradiții moderne. ("La nouvelle chose française: Pour une littérature
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
deoarece temperatura pielii tinde să nu varieze prea mult. Evaporarea transpirației se face cu consum energetic (evaporarea unui litru de transpirație necesită 580 kcal), deci în cursul unui efort fizic intens însoțit de transpirație abundentă ștergerea sudorii accentuează dezechilibrul termic. Aclimatizarea la cald (adaptarea biologică prin expuneri repetate la cald) se face în special prin intensificarea transpirației, și este mai eficientă la sportivii antrenați. Mai mult decât atât, aceștia secretă o transpirație hipotonă, avantajoasă pentru economia organismului. Creșterea temperaturii corporale înaintea
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
vindecă decât după câteva generații. Fiecare vârstă cu recitalul ei. Bătrânețea poate fi o expoziție de infirmități. Mult mai necruțător decât califul Omar este timpul. El incendiază și acum bibliotecile. Părul cărunt - un nepoftit agent al fidelității. Bătrânețea - perioada de aclimatizare cu infinitul. La bătrânețe, ne dor toate îmbrățișările amânate sau anulate. Feriți-vă de privirile copiilor! De acolo nu se mai poate șterge nimic. Când simți că nu mai poți, refugiază-te în copilărie. Din copilărie rămân icoane, nu amintiri
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
energic În prima jumătate a zilei, În timp ce alții „bufnițe” seara. Oamenii care fac parte din categoria ”ciocârlii” seară simt somnolență, se duc devreme la culcare, dar se trezesc dimineața, se simt veseli și capabili de lucru. Mai ușor se instalează aclimatizarea la persoanele care consumă mâncăruri calde și adaptate la regimul de efort, complexe de vitamine, iar efortul fizic o mărește treptat pe măsura trecerii timpului. În cazul nerespectării acestor condiții poate apărea așa-numita desincronoză (un fel de stare patologică
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
Este important de subliniat faptul că În localitățile de la o altitudine ridicată, condițiile naturale au o influență deosebit de mare asupra organismului. Așa cum a demonstrat și practica În timpul antrenamentului sportivilor din diferite ramuri de sport, În aceste condiții incluzând perioada de aclimatizare, cresc posibilitățile funcționale ale organismului lor. Revenirea la condițiile obișnuite, la altitudine joasă, determină la sportivi În decursul unui timp limitat să Îndeplinească un volum mare de lucru, ce contribuie la Îmbunătățirea performanțelor. Astfel, condițiile de antrenament la altitudine capătă
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
care este plasată această stațiune (3488m). În regiunile interioare, condițiilor termice foarte aspre li se mai adaugă lipsa umezelii din aer, cantitatea redusă de oxigen, ionizarea ridicată și durata mare a nopții polare, ce crează un mediu dificil pentru om. Aclimatizarea omului la aceste condiții poate dura între o saptămână și 8 săptămâni, timp în care se pot simți dureri de cap, senzație de sufocare, insomnie, scăderea apetitului alimentar, vomă, dureri musculare și de încheieturi etc. Sunt situații rare când se
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
două zile de ascensiune la o altitudine de 4500 m) se datorează în principal alcalozei respiratorii. Ca rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
factorii neuro-umorali de activare a circulației generale și regionale; - rezervele energetice și metabolizarea lor aerobă și anaerobă; - tipul, intensitatea și durata efortului; - factorii ambientali (temperatură, umiditate, lumină, zgomot, hipo- sau hiperbarism etc.); - reacțiile neuro-endocrino-metabolice de adaptare sau dezadaptare (antrenament, sedentarism, aclimatizare, oboseală etc.). II.11.4. REACȚII FIZIOLOGICE ÎN EFORT Reacțiile adaptative ale organismului la efort depind atât de tipul, intensitatea și durata acestuia, cât și de sex, vârstă, ambianță și gradul de antrenament. Ele sunt dominate de răspunsuri somato-vegetative cardiorespiratorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cucerit de alpiniști japonezi în anul 1956. Cei doi vor pleca cu avionul din Timișoara înspre Nepal, în data de 30 martie, spre Kathmandu (via Viena) și tabăra de bază situată la o altitudine de 4 500 m, pentru o aclimatizare de cca 40 de zile. Costurile estimate ale expediției sunt de 9000 euro/persoană. Ascensiunea va putea fi urmărită pe site-ul www. alternativetm. ro. Horia Colibășanu, medic rezident stomatolog, practică alpinismul din 1998 și a fost primul român care
Agenda2006-12-06-1-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284881_a_286210]
-
Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune de maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format bazinul populațional care, prin aclimatizarea la teritoriul dacic, s-a prefăcut, în cursul timpului, pe nesimțite, în poporul român. Micu specifică foarte precis romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
evoluția acestora. Se poate vorbi de o tipologie a populațiilor În strânsă legătură cu tipul de alimentație și zona geoclimatică În care viețuiesc. etapa a III-a secolele XVI - XIX, Începe odată cu marile descoperiri geografice care deschid calea introducerii și aclimatizării unor noi culturi Între care; cartoful, porumbul, floarea soarelui, soia și mazărea. Extrem de repede aceste noi culturi vor revoluționa agricultura și implicit alimentația. Această perioadă este caracterizată printr-o abundență alimentară, dar paradoxal și de o delimitare În structura populației
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
secole” (I Claudian). Se adăugau acestei sărăcii alimentare și posturile foarte lungi care cuprindeau uneori o treime dintr-un an, ceea ce accentua, prin exigențele lor, restricția proteică din alimentație. Secolele XVII și XVIII aveau să diversifice substanțial varietatea alimentară prin aclimatizarea multor plante la zona europeană, iar secolul XIX și XX, prin mijloacele moderne ale agriculturii extensive și intensive vor conduce la o abundență alimentară ce se va răsfrânge decisiv asupra modului de alimentație În Europa și implicit În țara noastră
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pe căile aferente cunoscute: informații vizuale, tactile, vestibulare, acustice, kinestezice. Învățarea ca fenomen și proces complex poate fi privită din mai multe perspective: a) învățarea privită ca rezultat, în care se contabilizează cunoștințe, deprinderi, obișnuințe, și se realizează familiarizarea și aclimatizarea. Acțiune complexă desfășurată pe mai multe planuri, învățarea determină rezultatele finale ale ei, cunoștințele, priceperile și deprinderile, ce constituie în esență îmbinarea elementelor teoretice cu cele practice. b) învățarea privită ca proces cu etape distincte: însușire; asimilare; modificare; restructurare; întărire
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]
-
infern. Acela al neputinței de a trece granița dintre eu și ceilalți, atunci când umbra totalitarismului se întinde peste cenușiul depărtărilor. "Dilemateca", anul III, nr. 23, aprilie 2008 Labirintul Joyce Noua traducere a Portretului... lui Joyce* este, în primul rând, o aclimatizare în cultura română a unuia dintre cele mai dificile idiomuri literare ale modernității. Opera lui Joyce este mai mult decât un punct maximal al prozei moderne, e o analiză critică a lumii din perspectiva ficțiunii, un sistem radical inovator de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
tranz.: Șoferul accelerează mașina, Medicamentele accelerează pulsul part. accelerat, -ă nom. accelerarea, acceleratul A (SE) ACLIMATIZA Această specie se aclimatizează în trei ani Fauna care aclimatizează în România este destul de diversă tranz.: Ion aclimatizează specii exotice part. aclimatizat, -ă nom. aclimatizarea A (SE) AGLUTINA Cele două cuvinte s-au aglutinat Dacă factorul reumatoid este prezent, hematiile aglutinează tranz.: Lecitinele aglutinează sângele part. aglutinat, -ă nom. aglutinarea A (SE) ALBI Ministrul se albește la față Ion albește din cauza grijilor tranz.: Gospodina albește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tuturor oamenilor de artă ai epocii scoate în vileag "calitatea" fiecăruia de slujitor al faimoasei ideologii, inclusiv a într-adevăr marilor scriitori ca Grigore Vieru, Spiridon Vangheli, Aureliu Busuioc, nemaivorbind de "greșiții" de până la 1940 George Meniuc sau Nicolai Costenco. Aclimatizarea la "cerințele" ideologice ale epocii a fost condiția sine qua non a activității oricărui om de artă, inclusiv a lui... Paul Mihnea (Bat miezul veacului curanții). În contextul acestei stări generale de lucruri, ce importanță poate avea "dezvăluirea" unui veteran
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Maior, 1990, p. 32). Desigur, calitatea umană a coloniștilor cu care s-a refăcut deficitul demografic este o chestiune de maximă importanță în scrierile cărturarilor Școlii Ardelene. Motivul este lesne de intuit: coloniștii romani au format bazinul populațional care, prin aclimatizarea la teritoriul dacic, s-a prefăcut, în cursul timpului, pe nesimțite, în poporul român. Micu specifică foarte precis romanitatea italică a coloniștilor, proveniența acestora exclusivă din Roma și Italia. Recrutarea coloniștilor din miezul imperiului și transplantarea lor în teritoriul dacic
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]