120 matches
-
Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe vioristul Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești), pianista Matilda, Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a cântat. Gogu Suchici a fost un apreciat acordeonist. El a cântat în perioada 1956-1959 la restaurantul „Minerva” din Craiova, sub conducerea maestrului Kalmann. Între anii 1963-1965, a fost angajat la Orchestra „Taraful Gorjului”, dirijată de Nicu Novac. Lăutarii de la Peșteana-Jiu au fost neîntrecuți instrumentiști și soliști, în repertoriul
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
formată din: Polena Mihu (voce), Iosif Mihu (bas), Gheorghe Feraru (braci) și Aurică Ursaru (chitară). Vestit în Peșteana-Jiu a fost și fratele său, vioristul Ionel Mihu (n. 21 octombrie 1920 - d. 1973). Acesta a cântat cu soția sa, Nuți, prima acordeonistă din Peșteana. Ceilalți instrumentiști au fost Ionel Bâlteanu (țambal), Traian Mihu (acordeon) și Stelică Țambu (bas). Lăutarii din Peșteana-Jiu s-au organizat la 16 septembrie 1956 într-un taraf mare, care s-a numit „Doina Jiului”, dirijat de cel mai
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis Bâlteanu (n. 1939), fiul lăutarului Dumitru Pobirci din Bâltișoara. Cu el
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Doilea Război Mondial și în București, la cârciuma „La Vasilescu“ din spatele Gării de Nord. Fiul lui Ion Ciulei-Ciuș, vioristului Nicolae Ciulei (n. 1933), și-a creat și el propria bandă din care făceau parte soția, solista și chitarista Aurelia Ciulei, solista și acordeonista Ana Țambu zisă Anișoara, bracistul Gheorghe Trohonel din Peștișani și basistul Constantin Jula (n. 1914 - d. 2001). Lăutari importanți au fost și în satul Telești, cel mai cunoscut din localitate fiind vioristul și solistul vocal Ioniță Țambu (n. 1903 - d.
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
vestită și apreciată în zonă. Aurelia Țambu zisă Rela (n. 1938), prima fiică a lui Ioniță, a cântat la Brădiceni unde s-a căsătorit cu vioristul Nicolae Ciulei. Anișoara Țambru (n. 1944), fiica cea mică a lui Ioniță, solistă și acordeonistă, a cântat alături de soțul ei Nicu Trohonel. Mezinul familiei, vioristul Victor Țambu (n 1946), a ajuns unul dintre marii lăutari ai Gorjului. Acesta cântat în ansamblurile artistice „Doina Gorjului”, „Altița” și „Balada Jiului”. A înregistrat două CD-uri, un disc
Lăutarii de pe Valea Bistriței, Gorj () [Corola-website/Science/335341_a_336670]
-
Bărbatul meu nu este mort”", "„Ghiță Cătănuță”" sau "„Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Dumitru (n. 1906 - d. 1996) și Maria (n. 1911 - d. 1980). Fiul cel mai mare al lui Dumitru, Bebe Pițigoi (n. 1931 - d. 2013), a avut și el propria sa bandă de lăutari. A cântat cu soția sa, solista și acordeonista Ioana, zisă Nela (n. 1937 - d. 2000), cu Nelu Ciocan (naist venit din Dolj), cu Ion Tîrleanu (bas) și cu copiii săi: Doru Pițigoi (bas), Ion Pițigoi (tobe) și Ela Pițigoi (voce). Cel mai bun muzicant din familia Pițigoi a
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Bârsan, viorist și solist vocal remarcabil. El a cântat cu soția sa, Ioana (chitară și voce), originară din în Melinești, cu Ionel Brănescu (braci) și cu Ion Tîrleanu (bas). În banda lui Victor au cântat, după ce au crescut, copiii săi: acordeonistul Costel Tîrleanu (n. 1940 - d. 2001), solista Dorina (n. 1950) și vioristul Ion (Nelu) Chirițoiu (n. 1947 - d. 2001). Cunoscută a fost și banda Telu Bolovan (d. 1932 - d. 1991) viorist și solist vocal din Cărbunești-Sat. El a fost fiul
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
El a fost fiul lăutarilor Constantin (Cică) Bolovan și Maria din Petrești-Bărbătești. În formația lui Telu a cântat soția sa, Mărioara, născută în 1936 la Pojogeni, fiica sa, Florentina (acordeon și voce) cu soțul acesteia, Eugen Pițigoi (bracist, basist și acordeonist). După moartea lui Telu Bolovan, Eugen Pițigoi și-a constituit propria bandă, în care cântă soția sa Florentina, solista Adina Lătărețu (n. 1971), Romică Lătărețu (acordeon) și Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Gogă Pițigoi (braci). Actualmente mai activează în Târgu Cărbunești formația lui Gioni Pițigoi (n. 1973), fiul lui Alită Pițigoi, viorist și solist vocal. Cu el mai cântă bateristul Marius Bălășoiu, basistul Daniel Cazacu (numai la hramuri și petreceri), iar ocazional acordeonistul Remus Lătărețu și soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
soția sa, solista Adina Lătărețu. De asemenea, mai activează și taraful vioristului Aurel (Relu) Lătărețu (n. 1965), care mai cuprinde pe soția sa, solista Ela Lătărețu (n. 1967), pe Dumitru Pițigoi Jr. (bas), pe Laurențiu Lătărețu (chitară) și ocazional pe acordeonistul Remus Lătărețu (n. 1968).
Lăutarii de pe Valea Gilortului () [Corola-website/Science/335344_a_336673]
-
Nicolae G. Florian (n. 2 ianuarie 1936, Teiș, județul Dâmbovița — d. 1994, București) a fost un acordeonist virtuoz român, care s-a făcut cunoscut ca instrumentist în Orchestra de muzică populară Radio. S-a născut la data de 2 ianuarie 1936 în Teiș, județul Dâmbovița, într-o familie de lăutari, fiind văr cu Gheorghe Lambru și Romica
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
cântă în Japonia într-un turneu de șase luni. Timp de zece ani va mai concerta apoi în Japonia, alături de fiica sa Daniela care este violonistă. A colaborat și a avut angajamente la Ansamblul „Perinița” din București, devenind mai apoi acordeonist permanent la Orchestra de muzică populară Radio, unde colaborează cu dirijori precum Victor Predescu sau Radu Voinescu. A întreprins numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate, în țări precum Austria, Italia, Franța, Germania, Suedia, Norvegia, Olanda, Turcia, Tunisia
Nicolae Florian () [Corola-website/Science/333337_a_334666]
-
celălat fiind Richard Rodgers), de asemenea, a obținut de două ori Premiul Globul de Aur. Marvin Frederick Hamlisch s-a născut la New York într-o familie de evrei originari din Viena, Max Hamlisch și Lilly, născută Schächter. Tatăl său era acordeonist și a condus o mică orchestră de estrada. A învățat să cânte la pian din vârstă fragedă și fusese considerat la vremea să un „copil minune”. Din tinerețe a dat concerte la primăria New York. La vârsta de 7 ani a
Marvin Hamlisch () [Corola-website/Science/334685_a_336014]
-
1956-1957 urmează cursurile externe ale Universității populare a Casei centrale de creație populară „N. K. Krupskaia” din Moscova unde studiază teoria muzicii și armonia. 1957-1959: activează în calitate de instrumentist, apoi dirijor al orchestrei Teatrului muzical-dramatic din Bălți; 1960-1961: este angajat ca acordeonist la Casa de cultură din Lipcani 1961-1964: vine la Chișinău și activează în calitate de maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc”, condus de Vladimir Curbet 1962-1965: acordeonist și naist în Ansamblul de tineret din Chișinău; 1967-1985: fondator și prim-
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
apoi dirijor al orchestrei Teatrului muzical-dramatic din Bălți; 1960-1961: este angajat ca acordeonist la Casa de cultură din Lipcani 1961-1964: vine la Chișinău și activează în calitate de maestru de concert în Ansamblul de dansuri populare „Joc”, condus de Vladimir Curbet 1962-1965: acordeonist și naist în Ansamblul de tineret din Chișinău; 1967-1985: fondator și prim-dirijor al orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chișinău 1985-1994: colaborator al Centrului științific-metodic de creatie populară și activitate culturală 1998-1999: lector la Catedra „Instrumente populare
Dumitru Blajinu () [Corola-website/Science/336654_a_337983]
-
neobositul Zoltan Andras - alături de tenorul lider înscriindu-se în line up-ul grupului Ana Popescu - soprană, Marina Arsene - soprană, Cătălina Oana Beța - alto, Teo Manciulea - bariton, Ștefan Voicu - bas -, continuând cu „Accord Vibes” ce-i reunește pe vibrafonistul Alexandru Atanasiu, pe acordeonistul Fernando Mihalache și pe contrabasistul Cezar Knihinschi, cu Irina Popa - nonconformistă tânără vocalistă evoluând în quintetul din care fac parte bateristul Andrei Ilie, pianistul Cornel Cristei, ghitaristul Sebastian Nazarevscki, basistul Răzvan Sofronescu, insolitul grup „Djazz & Happy Sins”, păcătoșii nefiind alții
SIBIU JAZZ FESTIVAL 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105565_a_106857]
-
Martin Gjakonovski, Sebastien Boisseau, Lonnie Plexico, Ed Schuller, Andy McKee, James Singleton, Johannes Fink, pianiștii Florian Weber, Michael Cain, Andreas Mayerhofer, ghitariștii Norbert Scholly, Sorin Romanescu, saxofonistul Lee Konitz, trompetiștii Tomasz Stanko, Piotr Wojtasik, violonistul Zoltan Lantos, trombonistul Nils Wogram, acordeonistul Fausto Beccalossi, Giani Lincan la țambal, Ansamblul „Die Reihe” și Filarmonica din Sibiu dirijate de Paolo Bellonia și respectiv de Sabin Păutza - cu toți coechipieri ai lui Nicolas Simion; iar dintre companionii lui Richard Oschanitzky (în perioada 1966 - 1971) îi
Dreams records - un deceniu de activitate by Florian LUNGU [Corola-website/Journalistic/83465_a_84790]