360 matches
-
a mințit ăla de dincolo de reflectorul de pe biroul lui de anchetă?, așa, să nu mai calc pe la Parcul cu Ciori... Ce Dracu'-o fi în clădirea aceea că-i mai păzită ca o unitate militară... În fond... Mi s-a acrit! Mai bine-mi iau concediu și mă duc acasă... În fiecare toamnă, ca acum, toamnă frumoasă zic, cînd nu ninge ca azi, cînd e ziua mea, primesc cadouri de la mama și de la surori. Mîine, cînd vine cursa rapidă, primesc iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Dănuț, evaluând situația de la distanță, cu ochi ager. Ușile sunt vraiște. Poftim! Chiombeliți-vă! Perfect adevărat și explicabil! zice Fratele. La afișier, scrie clar că muzeul organizează, toată săptămâna, nopțile porților deschise, cu vizitare gratuită. Ce baftă! Baftă, pe dracu'! se acrește Poetul. Să vă văd pe voi, inadaptaților, cum sfeterisiți armele alea. Măcar să intrăm, de probă, în recunoaștere, propune Vierme, săltându-și pe braț coșul de nuiele în care, sub un petic de scutec murdar, se găsește o cutie de argint
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
spune că se plictisește. Oricât de multă salivă consum, ea nu se duce înapoi. În ultimele două săptămâni, grijile mele cu privire la Nah mă împiedică să dorm. Încerc să obțin ajutor din partea lui Mao, dar starea lui de spirit s-a acrit. E nemulțumit că nu poate genera ura publicului față de vicepreședintele Liu. Mao crede că popularitatea lui Liu este prin ea însăși o conspirație. Rezolvă problema! mi-a zis el ultima oară când ne-am văzut. Nu îi pasă de viitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
rămas cu o frustrare de la acele texte din tinerețe pe care le-am scris și care nu-mi mai plac defel, iar în al doilea rând, am scris atâta despre comunism în cele două romane încât mi s-a cam acrit, mă simt intoxicat de atâta Ceaușescu, de atâta ideologie, de atâta propagandă, de atâta, până la urmă, ură, prostie și tot ce înseamnă totalitarismul și comunismul de sub umbrelă, încât vreau să scriu și despre ceva frumos. Vreau să fac o cură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
sunt moștenite din latină: (a) albi < lat. *albire (care avea în latina clasică forma albescere), albeață < lat. *albitia, alboare „lumină difuză, licărire“ < lat. alborem. Dar și searbăd „palid“ vine din lat. exalbidus „albicios“ (nu trebuie confundat cu sarbăd „(despre lapte) acrit“). Unii consideră că și abur ar proveni din lat. albulus „alb ca spuma“, acesta fiind aspectul material al vaporilor de apă. negru Și lat. niger, nigrum (a cărui etimologie în latină este necunoscută) este unul dintre termenii transmiși tuturor limbilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
E drăguță, nu-i așa? — Da. Atenție, s-ar putea îmbrăca astfel încît să arate ceva mai mult. — Ce vrei să spui? — Nu crezi că se îmbracă ușor cam școlărește? — Nu, nu cred. — Nu? Așa, deci. — Strugurii mei nu sînt acri, plutocratul meu șiret! — Stru... acri? Ah, socialist trențăros! Apoi rîseră unul de celălalt. A doua zi dimineață, își pregăti planșeta, aduse o sticlă de vin și pregăti lemnele pentru foc, astfel încît să se aprindă la atingerea chibritului, dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Da. Atenție, s-ar putea îmbrăca astfel încît să arate ceva mai mult. — Ce vrei să spui? — Nu crezi că se îmbracă ușor cam școlărește? — Nu, nu cred. — Nu? Așa, deci. — Strugurii mei nu sînt acri, plutocratul meu șiret! — Stru... acri? Ah, socialist trențăros! Apoi rîseră unul de celălalt. A doua zi dimineață, își pregăti planșeta, aduse o sticlă de vin și pregăti lemnele pentru foc, astfel încît să se aprindă la atingerea chibritului, dar era neliniștit și se duse la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
călca din când în când în noua casă de pe Ștefan cel Mare, că murise Catana, și sosise și ea să-l vadă pe bătrân dus pe ultimul drum și să-și mai vadă și foștii vecini. Era deja slabă și acrită de viață. Îl zărise pe Catana în sicriul căptușit cu satin alb, printre coroanele cu trandafiri de hârtie creponată: părea că în coșciugul fără capac odihnește însuși bunul Dumnezeu. Convoiul o luase pe Colentina până la Obor, pe Moșilor, străbătuse centrul
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
îl privească fiindcă se concentra la comenzile navetei. - Murături... Îmi sună cunoscut. - Sigur că îți sună cunoscut. Sunt convins că și părinții tăi obișnuiau să pună legume în apă cu sare și să aștepte să fermenteze puțin, pentru a se acri. - Da, ai dreptate. Roșii verzi. Asta obișnuia să pună mama. Roșii verzi, rosti gânditor Johansson. - Exact... dădu aprobator din cap Bârna, fără a se grăbi însă să-și continue ideile. - De ce spui asta? Barna tresări și răspunse pe un ton
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
p. 194 ; 535, pp. 519-520)"/>. Soluția de „piatră acră” nu se folosea doar pentru stropitul viei Împotriva manei. Ea se punea și În vin, pentru a-l limpezi și pentru a-l face să stea mai mult fără să se acrească. Iată cum sună o rețetă populară, culeasă În nordul Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iată cum sună o rețetă populară, culeasă În nordul Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vinul de a se oțeti”) sau un sulfat, numit În popor „must de pucioasă”, spunea la jumătatea secolului al XIX-lea Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere a legendei În discuție. Pentru ca băuturile spirtoase să nu se tulbure și să nu se acrească, unii cârciumari (inclusiv evrei) foloseau anumiți sulfați („vitrioluri”). Ulterior, când termenul „vitriol” a căpătat sensul de acid sulfuric (prin prescurtarea denumirilor „spirt de vitriol” și „ulei de vitriol”), ar fi putut să se nască legenda conform căreia unii cârciumari (mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cantitatea uriașă de fard de proastă calitate care acoperea această față. Galerii și poduri încărcate cu păpuși cu crinolină, cu figurine de Murano violent colorate, cu mozaicuri, cu pungi și pudriere din piele... mereu aceleași. Poate că strugurii erau prea acri, poate că, dacă aș fi avut bani, le-aș fi dat mai multă atenție și fardul m-ar fi atras mai mult decît fața reală. În orice caz, îmi făgăduisem mie însămi să-mi fac un dar din fiecare loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
moartea și putreziciunea. Oricare ar fi acel lucru cu care trebuie să ne aprovizionăm tot timpul - orgoni, forță vitală -, nu a rămas mare lucru din el În Vale. MÎncarea ți se-mpute Înainte s-ajungi cu ea acasă. Laptele se acrește Înainte să-ți termini masa. Valea e un loc străbătut de noua forță potrivnică vieții. Moartea plutește pe deasupra văii ca o ceață invizibilă. Locul exercită un magnetism curios asupra muribunzilor. Celula care moare gravitează spre Vale: Gary West a venit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine dar fără să se spele sângele și crestați cu cuțitul pe exterior pentru a favoriza scoterea sucurilor la fierbere, se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era foarte bună, gătită și mâncată acolo, în mijlocul naturii, înconjurați de lănciile unduite de vânt ale stufului. Am avut revelația
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
aduc pe lume câte un singur copil, sau poate nici unul, și se simt terminate, vlăguite. Dar să naști și să crești 18 copii? Tatăl meu fusese al nouălea din seria de optsprezece. Așa că, pe bună dreptate, bunicii i s-a acrit să mai vadă picior de plod în fața ei. Voia și avea tot dreptul să respire ceva mai slobod, în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
extraordinar! Veneau oamenii, ne întindeau portocale, o bucată de pâine. S. B.: Cu toate astea, spuneați că v-a fost foame două-trei zile. M. M.: Mănânci pâine, mai mănânci o pâine, iar mai mănânci o pâine... S. B.: Ți se acrește, vrei o mâncare caldă. M. M.: Cam de pe 26 încolo s-au reglementat lucrurile, adică s-au liniștit. Dar eram rufoși, nespălați. Unde să te speli în Piață? Nespălați de-o săptămână, puțeam. S. B.: Erau condiții de front, practic
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
extraordinar! Veneau oamenii, ne întindeau portocale, o bucată de pâine. S. B.: Cu toate astea, spuneați că v-a fost foame două-trei zile. M. M.: Mănânci pâine, mai mănânci o pâine, iar mai mănânci o pâine... S. B.: Ți se acrește, vrei o mâncare caldă. M. M.: Cam de pe 26 încolo s-au reglementat lucrurile, adică s-au liniștit. Dar eram rufoși, nespălați. Unde să te speli în Piață? Nespălați de-o săptămână, puțeam. S. B.: Erau condiții de front, practic
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
făcuse pentru el. O mințea c-o duce nemaipomenit de bine, că la București viața nu-i chiar așa de scumpă față de pro- vincie, cum zvoneau răutăcioșii, iar la cantină se gătește mai ceva ca acasă. „De nu s-ar acri pe drum, ți-aș aduce un pireu de la tanti Jenuța, de la bufetul nostru, ți-ar lăsa gura apă și nici nu ți-ar veni a crede că din cartofi e făcută minună- ția. Curat delicatesă !“ Și numai el știa că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
greu să plece de unul singur și mi se pare că n-avea nici bani de ajuns. Ce câștigase azi mâncase azi, mai și risipise și mai făcuse și foamea, În sfârșit, s-a ales prafu’ și i s-a acrit. — Toată iarna i-am descărcat lu’ ăsta fiare din camioane. Mi-a degerat mâinile, vere, m-am pișat pe ele, c-altfel rămâneam cu ele țepene. Ia uite vere la mâinile mele. Mi le Întinse sub nas, mi le arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai fi până atuncea și ce s-o mai alege? Dis-de-dimineață am luat-o Împreună spre gară. O să-l conduc la gară. Era o hotărâre de moment. Mă lipseam cu inima ușoară de banii pe ziua aia. Mi se cam acrise și mie de tuburi, ăsta-i adevărul, și n-aș mai fi avut mult până să-mi calc pe inimă și să-l Însoțesc. Fiindcă tot ne era În drum, am zis să trecem și prin Calea Griviței pe la Motănica. Lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
măsoară cu o Îngăduință rece pe tipul ăsta arătând ca ieșit dintr-o groapă de gunoi, special pentru a-i produce te miri ce revelații. Când te complaci adică În cealaltă extremă: când te-ai săturat și ți s-a acrit de viață, se satură și viața de tine. Bolile fundamentale, moartea pe care o ducem cu noi peste tot În viață, se dezvoltă din aceste două extreme. — El a studiat medicina, Îi șoptesc trăgându-mă prin iarbă mai aproape de ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
comun. O lumină murdară învăluie sala de mese ceea ce dă impresia unei pomeni uriașe la care participau cerșetorii și nebunii deopotrivă. O senzație de vomă mă cuprinde încă de la intrare, atunci când pe mese sunt așezate cești de inox cu ciorbe acrite cu borș ori cu zeamă de varză. În rest, după gustul meu, mâncarea e numai bună...de aruncat la câinii ce adulmecă pe sub ferestrele cantinei. Chiar și ei și-au format un gust standard pentru suportabilitatea hranei! Unii bombănesc, alții
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
întreb dacă vine des prin parc. Hai mă, fii serios, ești sonat? Mi s-a bulit compiutăru și-a trebuit să-l bag în servis. Am o stație grafică d-aia cu procesor care duce toate simulatoarele. Când mi se acrește de net, mă dau cu elicopteru și bombardez niște sate de vietnamezi sau ce-or fi alea. E mișto că sare sângele-n toate părțile, e foarte realist așa. Acuma aștept ultima variantă, că-n aia pot să și ies
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]