1,910 matches
-
puzzle-uri alcătuite din legume, fructe, lapte praf și pempărși, sunt puzzle-uri cu multe dulciuri și baxuri de sucuri, heheee, sunt multe, multe de tot. Ghiolbanul îmbuibat, corporatista singură și tristă, cuplul în perioada de miere, cuplul în perioada acră, bunicul și bunica, proaspătul tată, pensionara amărâtă, mama cu puteri supranaturale, care are într-o mână sacoșele imense, în alta copilul și în dinți cheile de la mașină... Toți îți spun, fără cuvinte, câte o poveste despre ei, la coadă la
Voi sunteţi fascinaţi de cumpărăturile altora? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18334_a_19659]
-
Simona Tache Știți momentul ăla în care el miroase la subțiori un tricou acru, după care gândește cu voce tare: „Îl mai port de cinci ori, după care îl dau LA SPĂLAT“? Îl știți sigur. V-ați întrebat însă vreodată cine este acel misterios personaj, pe nume LA SPĂLAT? Cum a ajuns el să
Cine ești tu oare și de unde ai venit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18433_a_19758]
-
Gastro și restaurante Te salut cu voioșie, prietene pentru care cred că restaurantul vegetarian și raw Samsara Foodhouse nu mai e o surpriză. A fost. Una plăcută. Din feluritele supe și ciorbe à la Samsara Foodhouse, printre care ciorba acră de ciuperci, supa cremă de linte cu ajwain, supa cremă de hribi cu parmezan - vegetariene și borșul de legume, ciorba de ciuperci pleurotus și gazpacho - raw, am ales să o (de)gust pe aceasta din urmă. Cu siguranță, este cea
Gazpacho la Samsara Food House [Corola-blog/BlogPost/97795_a_99087]
-
umbra viței de vie, condusă frumos deasupra terasei. Strugurii încă verzi își sclipeau ademenitor boabele lucioase în lumina care se strecura printre frunzele late. La cât de amețit de foame era, ar fi băgat în gură câteva boabe, oricât de acre ar fi fost. - Dă-mi o mână de ajutor la descărcat și tăiat lemnele, Poetule! Sunt în căutarea muzei, reuși să răspundă, depărtându-se încet de ispita verde și trecând cu pas târșâit prin fața unor gospodării scăldate de soare, în
MUZA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380207_a_381536]
-
care a ales-o drept babă. În unele zone ale țării se crede că babă aleasă de către un flăcău îi putea dezvălui acestuia felul în care îi va fi aleasă: urâtă, frumoasa, bogată, săracă, fertila sau stearpa, rea sau binevoitoare, acra ori veselă. Cele mai multe dintre superstițiile legate de babe se referă la ziua de 1 martie, ziua babei Dochia sau a „capului de primăvară”, cum mai este cunoscută. Tradiția spune că, dacă în prima zi de martie este vreme frumoasă, atunci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93652_a_94944]
-
noi ochii la ce se-ntâmpla". Rugăciune de noapte transpune speranța evadării dintr-o lume închisă, insuportabilă: "De ce n-ai pus Doamne un transatlantic pe Dâmbovița/ de ce n-ai deschis un aeroport în Dudești,/ ne lași aici umflați cu bere acră/ să ne holbăm umiliți la elicea ventilatorului/ ce se-nvârte se-nvârte se-nvârte/ în tavanul bodegii/ pe care-o vom deturna în curând". Discursul critic se radicalizează în volumul Moartea citește ziarul (1989), care nu poate apărea decât în
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
același registru afectiv, de colegialitățile și amicițiile studențești. La poeții "milenariști" prinși în malaxorul Capitalei, căminul era un mediu oribil, toxic, o imagine a societății și lumii degradate. Un catalizator și un suport al violențelor purificatoare. Sângele, sputa, sperma, transpirația acră, toate fluidele corporale și dejecțiile imaginabile intrau în tabloul general și personal. Căminul lui Andrei Doboș, dimpotrivă, pare un mic paradis. Nu este un loc al singurătății "colective", dramatice, un cadru constrângător și respingător în aceeași măsură. Aici colegii discută
Căminul liric by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8399_a_9724]
-
la restaurantul gării. Maiorul Scipion a acceptat să facă pe arbitrul. Chelnerul Ionică, îmbrăcat în mare ținută, le turna în pahare, cu mănuși albe. După prima jumătate de litru, cei doi au făcut o pauză. Locotenentul a cerut un castravete acru. Doctorul n-a vrut nimic. Cînd au ajuns amîndoi la cîte un litru de rom băut, locotenentul dădea paharul peste cap și bătea cu palma în masă să i-l umple chelnerul, iar doctorul dădea din cap, în ritmul pendulei
Duelul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7985_a_9310]
-
fier între/ dinți scrâșnea pietre în pumni oglinzi mari/ cu ochii lui sticloși și mai ales scrâșnea/ în mintea lui urâcioasă gândurile noastre/ pline de frică" (Scrâșnitorul); "înfășurase bine scrisoarea în mână/ ochii i se îngustau/ și simțea un gust acru în gură// noaptea/ se împerecheau gândacii leneși/ sub privirea ei atentă și rea/ iar patul se mișca imperceptibil// sub plapumă/ stătea ea chircită/ în rochia ei neagră// în singura ei rochie neagră/ cu o scrisoare răsucită în mână/ și mâna
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
că el nu face politică, atacând politica schimbării unui regim. I-aș spune direct că greșește, căci nu se pot păcăli la infinit oamenii cu un discurs pretins „apolitic”, într-o situație evident dependentă de politică. Aproape toate textele sale acre conțin această ipocrizie: înlocuirea discuției politice propriu-zise cu considerații laxe, moral-estetice, despre orice. În al patrulea rând, Andrei Pleșu, grație unor împrejurări pe care nu le discut aici, întâmpină puține critici și alternative cunoscute de public la discursul său. El
Marga, atac la Pleșu: frustrat în fața istoriei, ochiul vigilent al Curții by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80047_a_81372]
-
săptămână. Un profesor de geografie... în ce categorie intră?... (Zgomote. Tare:) Poate mă lași fără pahare!... Soră-ta... nu e zi să nu spargă. Cel puțin unu’. Dacă n-o face... zici că... a dat camionu’ peste ea... Plată. Și acră... De ce taci? Rareș: - Din respect. Ana: (Smiorcăindu-se.) - Mă iei în zeflemea... Rareș: - Mamă!... În ritmul ăsta... o s-o iau razna! Ana: - Îmi spui? Rareș: - Mă rog? Ana: - De ce te-ai făcut profesor de geografie? Rareș: Din pasiune. Ana: - Ce
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
era o zvârlitură de băț, dar ele se părea că nu vor mai străbate niciodată distanța aceea. Chircit la pământ, cu fața-n miriște, c-un umăr întors și-un picior răsucit, necunoscutul gemea de parcă-și dădea duhul. Un miros acru și înțepător de sudoare și sânge le năpădi când se apropiară. Parcă luară în brațe un sac cu pleavă dospită. Omul se agăță de brațele tinerei femei, cu ochii holbați, cu gura strâmbă, horcăind zgomotos. Te doare ceva? Ți-e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
de vită, a vânatului bogat și a peștelui gustos. Produsul nelipsit de pe masa bucovineanului este smântâna, care se consumă dimineața, unsă pe felia de pâine sau se adaugă la numeroase mâncăruri (sarmale, borșuri, preparate din cartofi ș.a.). Specifice sunt laptele acru (chișleag) servit din strachină de Marginea, ciorba rădăuțeană (din carne de pui și legume, dreasă cu smântână), iepurele cu smântână și ceapă, păstrăvul fiert în smântână, mămăliga de cartofi și tocineii. Bucovina mai este și ținutul vechilor mânăstiri, care păstrează
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o cutie de bomboane și o ...gutuie. Mare, perfect galbenă, ca soarele în miez de vară. - Mami, ce i-o fi venit Moșului să-mi aducă și o gutuie? Ce să fac cu ea? E tare și parcă și puțin acră, decretă Mia, după ce încercase să-și înfigă repede dinții de șoricel, în fructul parfumat. - Mia! Ești o alintată! Sunt copii în lumea asta care nici măcar o gutuie sau un măr nu au de Crăciun! - Imposibil! Moșul duce tuturor copiilor cuminți
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
-i părea așa de rău, măcar Își mai văzuse unchiul, chiar dacăacesta nu avea ochi să-l vadă. El era doar un copil și mama Îl Învățase să-i respecte pe cei mai În vârstă, chiar și pe cei mai acri la vorbă că, or avea și ei necazurile lor de au ajuns așa. În mintea sa Ionuț se ruga lui Dumnezeu să facă o minune, să poată merge și el la școală, odată cu copiii de vârsta lui. Într un mărăciniș
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Tudor, tanti? Mama Ilincăi îl privi peste umăr nici măcar preț de-o secundă și Bărzăunul nu-și putu da seama dacă s-a uitat la el sau la un țînțar. Pe urmă rosti repede, țuguindu-și buzele ca după mere acre: Nu. Atît: "nu". Și întoarse capul în altă parte. A naibii treabă, gîndi Bărzăunul. Parc-ar avea ceva cu mine. Nu se așteptase chiar la asemenea răceală din partea ei. Doar îl știa foarte bine. Ce-o fi avînd oare?... În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
în dimineața Învierii, după liturghie și abia apoi membrii familiei se așază la masă. La Tg. Frumos, pe lângă mâncărurile specifice se mai pregătește o mâncare specială numită halodnaia, preparată din ouă sfințite și tăiate mărunt, ceapă verde, smântână și borș acru. În perioada Paștelui, atunci când se întâlnesc, rușii-lipoveni au obiceiul de a se pupa de trei ori pronunțând,”Hristos Voskrese!” (Hristos a Înviat !) și respectiv “Voistinu Voskresi!” (Adevărat a Înviat !) În săptămâna Paștelui, oricine dorește poate urca în clopotnița bisericii pentru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
veșnicului început, care descarcă în tine energii dramatice de cea mai înaltă tensiune, de te miri uneori că nu te risipești într-o explozie literar artistică... Dar... se pare că s-a cam înflăcărat. Simte pe limbă, subit, un gust acru, de murături. Ciudat? Ba nu! Mai curând normal! Să așeze mai întâi borcanele. Locul lor este în bibliotecă, lângă peretele rămas liber, fără rafturi. Abia acum se poate lăsa pe un fotoliu, răsuflând ușurat. Fluieră ușor, privind admirativ cele zece
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
fotoliu, fiica pe covor. Moment de liniște. BUNICA (după un timp): Ei poftim! (mai citește puțin) Ce porcărie! SONIA: Dar ce este? BUNICA: Uite ce scrie taică-tu! (citează) "Nevastă-mea semăna destul de bine cu soacră-mea. Avea firea ei acră și violentă. Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-ai dreptate. Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
afectivă superbe. Aroganța mea afișată nu era însă convingătoare, pentru că îi văzusem de aproape detalii ce mă înduio șaseră iremediabil. Avea tandre vinișoare albastre la colțul ochilor, iar sprâncenele îi formau o bară continuă și deasă, în acel moment încruntată acru. Pe deasupra, mă încerca o durere de cap la fel de intensă ca durerea de care a suferit Gheorghe Doja cu coroana aia incandescentă. Chinuri de mucenic atât de monstruoase, încât nici nu simți când gealații îți smulg sfârcurile cu clești ruginiți. Dimineața
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
o mamă de două tone, cu părul vâlvoi vopsit într-un roșu aiuritor, de matroană expirată, convinsă că are parte de un ginere handicapat mintal, tată astmatic și pus pe harță din te miri ce, plus o soră bosumflată și acră precum o gogonea din butoi, cu pistrui, tunsă a la Mireille Mathieu și complexată fiindcă era încă fată mare la douăzeci și... de ani. Continuă să meargă, iar distanța dintre cei doi pereți deveni și mai mică. Ar trebui să
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
tipul maicii sau sfintei, care se salvează de acreală prin faptul că înlocuiesc iubitul cu Dumnezeu. Prăbușirea bărbatului singur este evidențiată adesea prin beție (beția poate da seama și de existența unei singurătăți în doi). Prefer însă bărbatul bețiv femeii acre; e mai ușor de suportat. Căința este apanajul celor puternici; gesturile celor slabi sunt umbrite de frică. ٭ Emmanuel Lévinas sugerează că locuința joacă un rol important în constituirea interiorității, în constituirea eu-lui. Ceea ce înseamnă că există o strânsă legătură între
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și, cu fața în sus, privea albastrul cerului. Câteodată mai și adormea, fiind trezit de Toni care-l trăgea cu colții de pantaloni, atrăgându-i atenția c-ar fi vremea prânzului. În livadă apăruseră merele, perele, prunele, multe, mici și acre deocamdată, care anunțau venirea verii și un an rodnic. Mai trecea din când în când pe la primărie, obținuse de la domnul Postelnicu actul de proprietate pentru "hectarul de revoluționar", cu inginerul Pavelescu și cu badea Ion aleseseră locul, aproape de sat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
să credem că exact opusul a ceea ce spun ei este adevărul absolut în viață. Revoluția și dragostea sunt cele mai grozave și mai plăcute lucruri din lume, fapt de care ne-am dat seama după ce-am gustat din strugurii acri ai minciunii pe care ni i-au oferit bătrânii înțelepți. Ceea ce vreau să cred orbește este că Omul e făcut pentru dragoste și pentru revoluție. Ușa s-a deschis brus și-a apărut, în prag, chipul zâmbitor al mamei. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Brumaru această etichetă infamantă, a unei "pornografii" cu atât mai tristă, nu-i așa?, cu cât autorul textelor incriminate are o vârstă... Vorba ceea: om bătrân și nu-i e rușine să tot scrie porcării. Parcă le aud pe mătușile acre din Cartea nunții a lui Călinescu, femeile-molii care exprimă o atmosferă și o mentalitate. Emil Brumaru și oricine altcineva este pornograf în măsura în care nu poate să fie erotic, nu are resursele de imaginație, talent și stil pentru a se ridica deasupra
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]