866 matches
-
din experiență că, oricât de seducător etalate sau de logic construite, mai toate variantele care s-ar putea avansa sfârșesc în pura fantezie. Ar fi scris un roman fluvial, ancorat în temele mainstream ale comunismului? Ar fi renunțat vreodată la actantul lui drag, la cinicul cu nume șui, Nae Stabiliment? Ar fi continuat suita de proze scurte și de radioscopii ale proximității, în linia recunoscutei admirații pentru Mircea Nedelciu? Foarte greu de aproximat. Cu atât mai mult cu cât Aberațiile de
Același Sorin Stoica by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9073_a_10398]
-
cum zice neamțul! - o altă vorbă a tatei. Să se fi stăpânit în așa măsură tradiția încât nimic, dar absolut nimic din cele ale trecutului secol, de mine cunoscute, în ultimele sale trei sferturi, să nu fi rămas? Au murit actanții, s-au stins obiceiurile, istoria dormitează în muzee... însă nu cu toții, nu cu toatele - și nu pretutindeni - mai ființează câteva sate, încă nepărăsite, unde gospodinele trebăluiesc, înainte de a lua drumul Spaniei, orășele din Nord, unde câte un liniștit gospodar își rânduiește
Înaltele Toamne by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9092_a_10417]
-
surprinde prima serie de întruniri ale cercului Phantasma. Cum temele atinse în cadrul întrunirilor sunt de o varietate cu neputință de cuprins într-o recenzie de carte, m-am oprit asupra unui singur text: eseul lui Cornel Vâlcu, intitulat Hum-boldt, triada actanților ontologici și alteritatea. Textul are meritul de a readuce în memoria noastră numele unui filozof căruia posteritatea nu-i mai dă nicio atenție. E vorba de Wilhelm von Humboldt, un gînditor pe care pînă și impozanta Istorie a filozofiei a
Despre imaginație by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9094_a_10419]
-
el. Votul Jenichii (care joacă rolul personajului de bun-simț - Ťo voce din publicť), totdeauna cu ei. Au aerul să spună: vezi? noi sîntem trei, tu, unul singur - dacă toți trei îți spunem într-un fel, de ce te încăpățînezi?". Aidoma unui actant romantic sau a unui "om de prisos" din literatura rusă, ruminează gîndul "plecării definitive" care ar putea fi și suicidul: Nu mai e loc în viața mea decît pentru sinucidere sau pentru o plecare definitivă, undeva, în singurătate". Realitatea psihică
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
peste percheziții, detectoare de minciuni și infidelități conjugale se intersectează sub ochii vigilentului comisar Stancu. Principalul suspect e mereu distratul Macedonski. Adevăratul vinovat, care se autodenunță, spre stupefacția tuturor, verișorul acestuia. Adică Vlad Zografi. Până aici hazul e nebun, iar actanții sunt hazoși. De aici încolo, o dată cu scena în care toți presupușii cunoscuți ai criminalului deconspirat sunt înșirați complet, cu nume, adrese și posibile, algoritmice, numere de telefon, totul devine o fantasmagorie teribil de amuzantă. În sfârșit, monologul America și acustica
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
întâlnește într-o frumoasă sinteză cu talentul scriitorului. Prin această carte, profesorul Vasile Fetescu face dovada că un „educator adevărat” nu-și încheie misiunea odată cu pensionarea, ci, după cum observă Alexandru Zub, autorul postfeței, „el rămâne un observator asiduu și un actant al spațiului social, chiar dacă trebuie să facă apel la alte mijloace”. Este o carte care, prin tematica și modul ei de expresie, cât și prin experiența ce-i stă în spate, valorează mult mai mult decât un tratat de pedagogie
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
te scoate gol în stradă să vadă ceilalți/ ce oase slabe are destinul/ ce piele aproape putrezită/ galbenă vînătă neagră/ te pune să te urăști/ să-ți fie greață de tine" (Moartea ca un trofeu). Infernalizat pînă la saturație, acest actant nu mai are ce pierde. Drept urmare, mizînd pe scandalizarea cititorului, nu șovăie a declara: "fac crime/ violuri furturi îl înșel pe fratele meu, îngerul,/ îl ucid pe pruncul Iisus (...) chipul meu e zilnic în ziare a mea e / fotografia incendiatorului
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
prin a noastră viață, scăpate parcă de sub controlul oricărui creator stâpân, cât de cât, pe uneltele sale. Peste timp, personajele, sunt sigur, se vor întoarce singure în paginile din care au evadat, se vor așeza în cohorta fără număr a actanților pitiți prin cine știe ce paragraf de cronică, de roman sau de epopee. Trăim vreme de epopee, în adevăr, dar marele creator, în loc să stea la masa lui și să o scrie, își pierde cuvintele combătând ca columnist. (Și cacofoniile fac parte din
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
al fiului său și al fiului fiului său; poemul tatălui). }ipătului ostentativ îi ia locul cel mult "un cuvînt dilematic/ sugrumat de un secol prezumțios" (A nouăsprezecea serenadă). Ostentației i se substituie discreția fără o reducție a patetismului. Adesea gesticulația actantului e a unui retractil, a unui solitar: "pe coridoarele labirintice igrasioase ale insomniei/ (nu-mi explic cum, dar în apropiere se-aude vuind/ marea invizibilă!...)/ adeseori mă întîlnesc cu moartea mea./ așa cum te întîlnești pe o stradă necunoscută cu o
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
în capitolul I, întrecerea de Sf. Gheorghe de la Floreasca, în capitolul VII, alte două "alergări", de la începutul și sfîrșitul verii, în capitolele XVII și XXV), și de cîteva capitole expozitive, bogate în considerații istorico-sociologice, privitoare la cursele hipice și la actanții lor - proprietarii de cai, jocheii, publicul, pariorii. Cîtorva dintre acești actanți, cu nume lesne descifrabile, li se conturează în primele capitole chipul în tușe rapide, uneori cu vădită șarjare. Portretele acestea erau destul de fidele și de incisive, precum se vede
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
VII, alte două "alergări", de la începutul și sfîrșitul verii, în capitolele XVII și XXV), și de cîteva capitole expozitive, bogate în considerații istorico-sociologice, privitoare la cursele hipice și la actanții lor - proprietarii de cai, jocheii, publicul, pariorii. Cîtorva dintre acești actanți, cu nume lesne descifrabile, li se conturează în primele capitole chipul în tușe rapide, uneori cu vădită șarjare. Portretele acestea erau destul de fidele și de incisive, precum se vede din următorul: "Fudul, cu zîmbet de sărbătoare pe buze, cu aere
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
redutabil. El intră destul de târziu în paginile romanului dar, odată introdus de autor, începe să avanseze spre prim-plan câștigând, centimetru cu centimetru, atenția cititorului. În proza modernă a lui D.R. Popescu, naratorii au o pondere semnificativă, ei fiind deopotrivă actanți, agenți și interpreți ai evenimentelor petrecute. Relatările parazitează și copleșesc întâmplările. Nimic nu este dat, în F, în mod tranzitiv, livrat ca atare: o realitate brută expusă privirii, o scenă înfățișată în lumina constituirii ei. Totul este la a doua
Oameni de piatră (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9704_a_11029]
-
onanism oligofren / Matol matoală mofturi miștocare / Indiferență ins ipochimen / Nu ne negăm nesocotind natura? / Iluziile iscă isterii? / Cu ce curaj comandă corcitura / Denaturând divine datorii? / Indu ispita iederii hilare / Amplifică-i alura alarmant / Mizeria mustiva mult mai mare / Asupra ahtiatului actant / Nimicnicia neamul nu-l nutrește / Trufia toacă totul tâlhărește.“ Sonetele par produse cu ajutorul unei mașini de versificat. Ni-l imaginăm pe poet învârtind la manivela acestei mașini din care iese o nesfârșită bandă de hârtie acoperită de sonete. Versuri scrise
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
primul caz, spectatorul fiind proiectat in medias res, fără justificări sau avertismente prealabile, urmând ca, printr-un subtil glissando de analepse și de prolepse cinematice, să descopere contururile evanescente ale tramei. Se cuvine subliniat aici și rolul jucat de doi actanți vulnerabili în economia filmului americano-european, dar deosebit de puternici în imaginarul nipon: femeia și copilul. În arhipelagul extrem-oriental, femeia i-a inspirat întotdeauna o panică indescriptibilă partenerului masculin, care, treptat, a transformat-o într-o "fetiță" (arhetipul erotic al japonezei contemporane
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
maramureșean. Prin această rupere decisă a eului (nu doar poetic) de masa timpului geologic și a celui social-politic, se ivește însă primejdia unei limitări a primului, a sărăcirii sale măcar aparente, deși dispune de un „sîmbure de magmă". În consecință, actantul simte instinctiv nevoia de a-și lărgi cadrul lăuntric. Se arată convins că poate face multe „cu rotația în jurul axei proprii, prin constrîngere și concentrare", cu toate că „asupra celeilalte rotații a ființei, în jurul soarelui ei, deopotrivă cosmic și lăuntric, nimeni n-
Impactul cu istoria by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6756_a_8081]
-
artizan ce se desparte de obiectul iscat de mîinile sale spre a trece la făurirea altora. Mai curînd un travesti, un carnaval de măști manieriste decît o devoalare romantică a ființei afective, creația d-sale învederează o funcție autonomă față de actantul absorbit de sforțările elaborării, care substituie ipostazele lăuntrice ale acestuia. Mai departe nu se merge. Nu cumva se află în cauză o mare sfială înăbușită, o dramatică delicatețe rimbaldiană? În orice caz, gravitatea este evitată în numele unei relativizări ce se
Regulă și de-reglare (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6779_a_8104]
-
va expatria în Georgia sub pretext, ce-i drept, academic. De aici pornește, cu adevărat, întregul roman. Obsesia nevindecată a acestui act gratuit oferă, spre ultimele capitole, scene - cum pe bună dreptate remarcă Doris Mironescu - de onirism pursânge, în care actanții capătă justificare prin prisma infinitelor condiționări de paternitate pe care, dintotdeauna, furtul intelectual le incumbă. Un ins palid, Vladimir, ce trece drept un foarte leneș student în matematici și care e, de fapt, un naiv dezertor din trupele sovietice, devine
Cruzimi în Georgia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7590_a_8915]
-
sunt egal distribuite în cele două orizonturi și a căror stabilitate este tocmai consecința anulărilor reciproce. IV. Cînd se vorbește despre Paul Neagu, este invocat aproape mecanic sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening-uri și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la una sau la alta dintre aceste activități. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]
-
și Infern, un elixir sacru prin care îndrăgostiții se cuminecă vampiric cu foc". Dincolo de aceste notații temerare prin care eul hiperemic sparge platoșa pudorii, temperamentul torid se exprimă prin ricoșeu, prin viziuni cosmogonice ample ce sugerează erotismul universal, ai cărui actanți sunt principiul masculin și cel feminin". Versurile ce urmează (o mostră: "marea/ la picioarele mele/ dând din valuri/ din șolduri/ din spume// Se leagănă/ la nesfârșit/ nimfomană") desăvârșesc medalionul critic realizat de Georgeta Adam, pentru exigenta revistă Litere. O societate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7610_a_8935]
-
grupului de cluboptiști ieșeni. Andriescu, Nimigean și Acosmei beneficiază de lungi și pesimiste epistole niciodată expediate. Ultimul e, de altfel, modelul unei simpatice nuvele atașate în continuarea Nevoilor speciale. (Interesantă e, în Otravă de șoareci, indiferența față de identitatea reală a actanților. Fără alte complicații, ele sunt desemnate, elementar, prin pronume. Uneori hazardul e maxim, atunci când, bunăoară, tatăl și fratele mai mic sunt portretizați succesiv. Transferul de informație genetică e, astfel, catalizat suplimentar de seria de ambiguități gramaticale). Într-un poem mai
Șah mat ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7638_a_8963]
-
nu te mai saturi/ aceste cristaluri pline de pești/ aceste ziduri pline de privighetori/ aceste cărți pline de cârtițe/ ce se străduiesc laolaltă/ pești, privighetori și cârtițe/ să ajungă până la tine" (Contempli și nu te mai saturi), unde imobilitatea aparține actantului! De la boarea de feminitate, de static, a hai-ku-ului, la întrepida masculinitate, am spune, paradoxal, că aceasta domină, într-un soi de autoritarism de nemascată magnificență. Se impune o lirică a investigației, operând prin empatie, strategia fiind a similitudinilor, acel pomenit
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
lucru/ care nu-și mai amintește nimic" (Oprește poemul). Din starea de autoscopie a poemului nasc grave întrebări pe fundalul a geologice - să le zicem - schimbări și împrumuturi între regnuri, într-un familiar și ludic grotesc din care, miraculos, nici un actant nu iese abuzat, mutilat, jertfit, la părăsirea tiparelor. Un carnaval? O lecție? Ascultați: "Astfel au fost învățați a umbla// hipopotamul pe frânghie/ peștele pe șosea/ rândunica la fundul apelor/ fluturele-n măruntaiele/ pământului// omul pe tărâmul de dincolo" (Astfel au
Sculpturi de aer by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7495_a_8820]
-
nu par să-l intereseze. Așa se explică regretabila absență a naratorului dintre cele o sută cincizeci de fizionomii schițate în Dicționar. Ce capitol spectaculos ar fi rezultat din colaționarea vocilor care, de fapt, fac și desfac toate ițele din jurul actanților! Mai ales că, pentru o astfel de întreprindere, Negrea se arată a fi cel mai indicat. Se pot, desigur, imputa și alte deficiențe prezentului volum. (Între ele, consemnarea unui personaj, în secțiunea de Inventar, nu după nume, ci după poreclă
Subiectivitate și predicație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7241_a_8566]
-
în zi / peste fiindul de inimi // unde vom fremăta / păsări prinse de cer/ cele de aici și cele ce vin" (12). Cîntate fiind „neîntîmplările", irealul se impune asupra unui real ruinat. Cu o tactică „diplomatică" totuși, ce evită ascuțișurile conflictuale. Actantul stă „lungit șerpește sub clipe / mestecînd neuitări", cu grija de-a nu dezlănțui conflicte formale ce-ar putea fi evitate. Dezolările se petrec în surdină. Întru liniștirea spiritului sînt introduce densificări ale materiei expresive, conturînd pe alocuri un barochism elegiac
O ipostază a iluziei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6065_a_7390]
-
înfățișările netulburate, ispititoare încă, ale Naturii. Așezați între arborii înalți, care nădăjduiesc să se ridice mai sus de etajele spitalicești, sînt vecini cu cireșele ce se coc în pom, în vreme ce, deasupra, „doi porumbei se împreunează pe-o creangă". Reîntorcîndu-ne la actantul liric, să remarcăm că acesta caută și găsește mereu puncte de sprijin suplimentare în impactul cu criza thanatică. Nesațiul vieții e atît de puternic încît nu se mulțumește cu viețuirea pură, prezentă, colcăind de dorințe, întorcîndu-se spre trecut, anexîndu-și fragmente
O carte tulburătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6185_a_7510]