41,563 matches
-
Sunday, a venit rîndul filmului care se va instala de la început ca principal favorit al competiției și care va fi într-adevăr încununat la final cu Leul de Aur - The Magdalene Sisters, în regia lui Peter Mullan, cunoscut inițial ca actor - a obținut chiar Premiul de interpretare la Cannes în 1998, cu rolul din My Name Is Joe, în regia lui Ken Loach - si aflat la al doilea film că regizor, după Orfanii, realizat tot în 1998. Plasată în Dublin, în
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
de la sine, subliniate des cu un creion albastru, fraze întregi. Ce să subliniezi în Joyce? Sunt sigur că e cartea unui babalâc bezmetic... În clipa aceea, o voce răsună deasupra capului meu: Hello! E un tânăr înalt, frumos ca un actor de cinema, care se scuză că mă deranjează, - a fost la restaurant. Bănuindu-mă probabil un cunoscător, râde complice la mine în timp ce se așează la locul lui... Apoi, văzându-mă că tac încurcat cu volumul în față, zice de politețe
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
Ceea ce pare să fi fost, la început, doar o mască aleasă dintr-un impuls idiosincrasic, dar și dintr-o rațiune lucrativa (bășcălia, critică și blasfemia s-au vîndut întotdeauna mai bine decît ditirambul), a ajuns să se lipească de față actorului. Pamfletarul nu mai e în stare de o perspectivă senina asupra lumii, elogiile sale sînt chinuite, sub-minate de fiere. Simulacrul dobîndește din ce in ce mai multă realitate, nu neapărat ca să justifice o dată în plus cunoscută teza a lui Baudrillard, ci mai de-graba
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Eugenia Vodă Anthony Hopkins e unul dintre acei mari (și rari) actori care pot să joace, la fel de memorabil, Regele și Valetul. De la Leul în iarnă (debutul lui în film, în '67, la 29 de ani) pînă la Rămășițele zilei, trecînd prin Tăcerea mieilor (un Oscar pentru cel mai bun actor), ajungînd pînă
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
și rari) actori care pot să joace, la fel de memorabil, Regele și Valetul. De la Leul în iarnă (debutul lui în film, în '67, la 29 de ani) pînă la Rămășițele zilei, trecînd prin Tăcerea mieilor (un Oscar pentru cel mai bun actor), ajungînd pînă la Hannibal (în care Hopkins reia și continuă rolul doctorului Hannibal Lecter), descoperi un actor de cursă lungă, cu un talent prodigios, dublat, se pare, de un temperament "dificil". Acest nobil britanic (pe care originea socială îl indică
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
lui în film, în '67, la 29 de ani) pînă la Rămășițele zilei, trecînd prin Tăcerea mieilor (un Oscar pentru cel mai bun actor), ajungînd pînă la Hannibal (în care Hopkins reia și continuă rolul doctorului Hannibal Lecter), descoperi un actor de cursă lungă, cu un talent prodigios, dublat, se pare, de un temperament "dificil". Acest nobil britanic (pe care originea socială îl indică drept "fiu de brutar"), lansat în teatru de Laurence Olivier, și devenit cetățean american abia în anul
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
pe care originea socială îl indică drept "fiu de brutar"), lansat în teatru de Laurence Olivier, și devenit cetățean american abia în anul 2000, și-a anunțat, de mai multe ori, în timp, "retragerea definitivă" din cinema; în viziunea unui actor cu un chinuitor (în context) exces de inteligență, cinema-ul e redus, de prea multe ori, la condiția de jucărie aducătoare de bani, de o superficialitate depășită doar de stupiditate. Dar, vorba unui dramaturg celebru, "Eu am lansat ideea, eu
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
Dar, vorba unui dramaturg celebru, "Eu am lansat ideea, eu o bagatelizez!" Iată-l, acum, pe același Anthony Hopkins, declarînd că aceeași jucărie poate fi, la urma urmelor, și distractivă. Ideea de "distracție" revine în declarațiile făcute presei de marele actor, care a acceptat să joace într-un nou film de acțiune, zis, în românește Dublura (și în original Bad Company): "Îmi plac filmele de acțiune. Filmele cu Schwarzenegger sau Harrison Ford, ca Indiana Jones, sînt adevărate distracții (...) Pot să fac
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
un braț și, cînd am căzut de pe cal, aproape că mi-am rupt gîtul. Poți să te rănești atunci cînd faci mișcări fizice deosebite, dar asta face parte din distracție" ...No comment. În rolul fratelui geamăn salvator evoluează un tînăr actor de culoare, Chris Rock, al cărui temperament, zurbagiu și exploziv, se completează de minune cu morga nu lipsită de bonomie a lui Anthony Hopkins. La proiecția de presă a filmului, cei prezenți au primit, ca de obicei, cîteva pagini cu
Distracție cu CIA, la Praga by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14831_a_16156]
-
de palpabil, de vizibil. Mi se pare că Iureș și-a dezvoltat și o altă dimensiune complexă a personalității sale pe care n-o bănuia, cea de manager, de susținător moral și financiar al proiectelor pe care tinerii regizori și actori le consideră importante pentru formarea și afirmarea lor. Acest tip de generozitate se manifestă destul de rar, fie la nivelul unei generații, fie și, cu atît mai puțin, între generații, unde observăm mai degrabă un conflict decît colaborare și comunicare. De
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
un an, la Festivalul de teatru de la Avignon, au constituit atracția și revelația ediției. Cristi Juncu, Radu Afrim, Radu Apostol, Theo Herghelegiu, Sorin Militaru sînt cîțiva regizori tineri care s-au aruncat în acest joc, care au făcut echipe de actori - din care n-au lipsit numele importante Mariana Mihuț, Valeria Seciu, Marcel Iureș, Maia Morgenstern, Mircea Rusu, Coca Bloos și desigur, tineri sau chiar debutanți. Am petrecut seri minunate la Teatrul Act, am simțit că fără aventură, fără protecție, fără
Generozitatea artistului de cursă lungă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14829_a_16154]
-
reale, servite constant de reporterii de teren și de corespondenți, mai ales cei din Moldova. Redactorii de cultură se complac în această postură umilă, scriu știri care încearcă să transforme un spectacol de teatru într-o poveste a penibilului, a actorilor care cad pe scenă, a bîlbîielilor, a actrițelor dezbrăcate. Scriu, atunci cînd prind un loc în ediția a doua, despre lansări de cărți ale prietenilor, totul pentru a mai putea adăuga o știre la acord și a nu fi dați
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
Mrozek, îl consultă personal pe Peter Brook a cărui îndrumare sună după cum urmează: Există doar două taine ale regiei pe care nu ai voie să le uiți. Când privești spre scenă din rândul cinci sau șase, să le atragi atenția actorilor ca nici unul să nu-l acopere pe celălalt. Iar atunci când doi actori intră prin aceeași ușă, să le spui care să intre primul și care al doilea, altfel se vor lovi în capete. Restul e o prostie și nu-ți
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
urmează: Există doar două taine ale regiei pe care nu ai voie să le uiți. Când privești spre scenă din rândul cinci sau șase, să le atragi atenția actorilor ca nici unul să nu-l acopere pe celălalt. Iar atunci când doi actori intră prin aceeași ușă, să le spui care să intre primul și care al doilea, altfel se vor lovi în capete. Restul e o prostie și nu-ți va pricinui dificultăți." Dacă "sfatul" lui Peter Brook este o glumă, ea
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
pricinui dificultăți." Dacă "sfatul" lui Peter Brook este o glumă, ea a stat nu mai puțin la baza unei activități deosebit de îndrăgite. Așa cum au demonstrat numeroși cercetători, pe Kott în calitate de regizor nu l-a interesat să construiască în colaborare cu actorul un personaj, sau să compună un spectacol, ci să găsească mijloacele de a da piesei expresivitatea corespunzătoare. După opinia sa regizorul e liber să găsească "semnele" care nu sunt în textul propriu-zis dar trebuie introduse chiar dacă provin dintr-o altă
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
premieră... Mi-au cumpărat conform "partiturii" mele un mic supermarket și am pentru În plină mare mai mult echipament și gioarse decât într-un magazin pentru turiști. Iar pentru Poliția un covoraș alunecând din ascensor - și o ieșire inexistentă. Întrucât actorii nu pricep ce le spun, iar eu nu îi înțeleg pe ei, presupun că voi realiza o mare naturalețe a expresiei. După premieră, regizorul va fi mâncat - "Kottcottlets". E un fel de mâncare nou. Și o a treia limbă - a
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
discuții mai ample, uneori cu doi sau chiar cu trei interlocutori, pe care pictorul Mihai Sârbulescu le realizează cu treisprezece pictori din prima linie a artei noastre de astăzi. Rînd pe rînd, se regăsesc în paginile ei, în ipostază de actori principali, pentru că unii revin și în contexte în care accentul nu cade pe prezența lor, Gheorghe Berindei, Horia Bernea, Sorin Dumitrescu, Constantin Flondor, Paul Gherasim, Ion Grigorescu, Mihai Horea, Florin Mitroi, Horia Paștina, Ștefan Sevastre, Afane Teodoreanu, Mircea Tohătan și
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
venit iute: nu simțiseră niciodată genul acesta de arsură pentru că nu știau cum este gerul și intensitatea lui. Altă experiență de viață, alte repere. - Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și cu tine, un regizor și un actor din România? Pe ce anume din tine ai contat foarte tare? - Pe capacitatea mea de observator al oamenilor și pe experiența mea de actor, pe dragostea de a sonda, de a cerceta, de a încerca. Ca într-un laborator. Mai
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Cum ați făcut Academia teatrală în 1997, Silviu Purcărete și cu tine, un regizor și un actor din România? Pe ce anume din tine ai contat foarte tare? - Pe capacitatea mea de observator al oamenilor și pe experiența mea de actor, pe dragostea de a sonda, de a cerceta, de a încerca. Ca într-un laborator. Mai adaugi ceva, scoți altceva. Cu infinită pasiune și răbdare. Mi-am educat ieșirile și pornirile mele colerice. Am devenit mult mai introvertit, mai înțelept
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
ceva, scoți altceva. Cu infinită pasiune și răbdare. Mi-am educat ieșirile și pornirile mele colerice. Am devenit mult mai introvertit, mai înțelept, mai răbdător. Cu toți și cu mine. Am simțit că este nevoie să alternez practica, munca de actor cu cea de profesor. Fiind în beneficiul ambelor ipostaze. Momentul Danaidele, unde l-am secondat pe Silviu Purcărete, a fost o intermediere, o trecere importantă de la experiența de scenă, la cea pedagogică, la alt tip de disciplină. În patru luni
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
participat. Fără să ne propunem asta, prin tot ce au învățat, prin atitudine, talent și muncă ne-au făcut reclamă. Fără să pun accent pe ceva anume, am stimulat o pregătire complexă, am încercat să-i fac să înțeleagă că actorul trebuie să fie un partener de dialog, și nu doar un executant. Alături de regizor și de scenograf, și el este creator al spectacolului. De aceea, programa propusă de noi oferă multe uși, ferestre spre lume, spre lumea interioară, spre lumea
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
De aceea, am invitat specialiști importanți pe anumite domenii - de la teatrul elisabetan, la Nô, la dans, la commedia dell'arte. Am vrut să le dăm instrumentele de ultimă oră cu care să descopere lumea, geografia interioară. Am încercat, ei fiind actori, să-i construim, pînă la un anumit punct și de acolo să învețe, să știe să se construiască singuri. Direcția școlii este clară și coerentă, este definită acum. Urmăresc în continuare lucrul acesta prin potențarea capacităților fiecărui stagiu, ținut de
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
la un internat din Piatra-Neamț. Trebuie că este ceva aici, cu femeile astea din familia mea și cu drumurile lor, înainte și-napoi, făcute pe jos. -Ce spectacol porți cu tine, în sufletul tău de cînd faci meseria asta de actor în România sau aiurea? - Clasa moartă a lui Kantor. L-am văzut în 1977, la Festivalul de la Nancy, unde mersesem cu Teatrul Tineretului, cu spectacolul Tinerețe fără bătrînețe al Cătălinei Buzoianu. Clasa moartă m-a zdruncinat profund... - Ce te nedumirește
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
fata, material, și acum, deși am făcut-o, firesc, cînd era studentă. Și-a terminat studiile, a avut burse și masterate, dar salariul pe care îl primește nu-i ajunge aproape pentru nimic. Continuă să mă nedumirească aberația aceasta. - Ca actor mai ai vreun proiect, vreo propunere? - Ar fi ceva ce-mi doresc foarte tare să se împlinească: Scaunele de Eugen Ionesco, în regia lui Silviu Purcărete. Parteneră ar fi actrița Ana Ciontea. Și soția mea. - Poți să repeți acum, în
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Valentin și Roxana Gheorghiu, violoncelistul Marin Cazacu, soprana Georgeta Stoleriu și pianista Verona Maier, fagotistul Vasile Macovei și pianista Ilinca Dumitrescu, Cvartetul ieșean de coarde �Ad Libitum", tinerii muzicieni violonistul Alexandru Tomescu și violoncelistul Răzvan Suma; ...și-au dat concursul actorii Valeria Seciu, Ion Caramitru și Ovidiu Iuliu Moldovan care au recitat din lirica eminescină; ...concertele au beneficiat de sonoritățile mai mult pitorești mai puțin perfecte dar atât de evocatoare ale pianului de epocă ce i-a aparținut lui Enescu însuși
George Enescu - 121 by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14882_a_16207]