232 matches
-
mediul natural și securizat al patriei Identității. Spațiul alterității se 'definește' prin accesibilitate, care nu se reduce numai la aspectele strict geografice (...) ci implică și pe cele sociale, mentale și culturale. Între spațiile Sinelui și Celuilalt se situează zone de aculturație, de influență reciprocă sau de tensiune în funcție de situația imediată"392. Din acest punct de vedere, imaginarului îi revine rolul de a ghida individul în procesul identității și alterității, rol care trece într-un plan secund atunci când individul intră în contact
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
culturală, situația în care școala promovează valorile comunității, și de discontinuitate culturală, atunci când școala conservă valorile în timp ce comunitatea și le schimbă (școala retrogradă) sau când, dimpotrivă, școala apare ca factor de schimbare într-o societate conservatoare, excesiv de stabilă (situația de aculturație). Perspectiva avansată de aceste cercetări este diferită de cea propusă de anumite sociologii clasice care analizează relația în termenii deficitului sau handicapului cultural, generator de inegalități în educație. Teoriile deficitului cultural, bazate pe analize de tip normativ, insistă pe distincția
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
37 ani, Iași). Pentru persoanele mai instruite imaginea divinației și a magiei este prezentată sub forma unui sincretism în care conviețuiesc laolaltă cunoștințe de sorginte folclorică, capacități înnăscute și o anume pregătire științifică. Practic este vorba de un fenomen de aculturație între elemente aparținând unei culturi populare și cultura modernă. Firește că în astfel de situații nu putem vorbi de o cunoaștere științifică (accentul cade pe har, tradiție, ereditate, plăcere). De altfel, Achim Mihu subliniază faptul că "în înțelegerea curentă, magia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spațiu imens, de la granița cu Norvegia și Finlanda în vest la Marea Bering în est, Rusia Arctică este foarte slab populată. Între populațiile băștinașe prezente aici se numără: ciukcii, neneții, evencii, inuiții, saami, care au fost supuse unui proces de aculturație prin ocupația rusească ce a început în secolul XVIIII, pierzându-și mare parte din specificul dat de ocupațiile tradiționale. Imensele resursele minerale din Rusia Arctică (îndeosebi hidrocarburile) au constituit însă principalul element de atracție al acestui spațiu geografic inospitalier din
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
general lucrurile nemaivăzute vine din faptul că fiecare treaptă a "postmodernității" reactivează un arhaism care ne apare în față când îl credeam lăsat în urmă, dispărut împreună cu "premodernul". Așa cum mondializarea economică face să reapară în Nord nevoile de înrădăcinare națională, aculturația științifică a elitelor din lumea a treia și integrismele religioase, ubicuitatea electronică redă atracția vizibilului, suprimând distanțele și decalajele temporale. Telecomanda sau lumea exterioară se supun degetului și ochiului. Un om care are cablu și zapează este un vrăjitor fericit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
edenul), ale miturilor escatologie (sfârșitul lumii, apocalipsa, diluviul), nemurirea, infernul, problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii magice și a practicilor vrăjitorești, experiența mistică și speculațiile teologice și metafizice), autorul francez întocmește o listă mai detaliată a temelor religioase din producțiile SF: religii ale extratereștrilor, religii viitoare, alte planete ca destinații pentru misionariat, extratereștri
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
exemplu, o corporație suedeză nu reproduce valorile statului suedez al bunăstării. Ca urmare, fie că ne referim la cultura țării de origine sau la cea a țării-gazdă, apare un fenomen de adaptare între cultura corporatistă și cultura națională, fenomen denumit „aculturație dublu stratificată”3. Problemele de adaptare culturală explică rata scăzută de succes a joint-venturelor și faptul că longevitatea achizițiilor și a întreprinderilor mixte este statistic mai scăzută decât aceea a investițiilor pe teren gol. Cultura corporatistă trebuie să se adapteze
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
și istoria relațiilor internaționale, dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline sau domenii de cercetare care ating, mai mult sau mai puțin, tematica imaginilor etnice și culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
degrabă de co prezența indivizilor (Ingold 1999), instituționalizarea rolurilor și statutelor este periculos de scăzută: ele nu au nici principii de excludere, dar nici coduri sociale stricte de includere. Ele sunt prin definiție instabile și vulnerabile față de diverse forme de aculturație, persistența lor în timp, ca specie socială, devenind foarte dificilă (Brunton 1989). În aceste context, trebuie să privim existența unui minim de ierarhie socială drept esențială pentru perpetuarea, critică și evaluativă, a informației culturale (Shennan 1996). Problema escaladării complexității la
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
economie de tip prădător - retezându-le, printre altele, posibilitatea „votului cu picioarele” (Boyd & Richerson 2009), principalul mecanism de refuz al ierarhiei, disponibil în mai mare măsură înaintașelor lor preistorice - și le-a impus formule sociale extreme: escaladarea complexității, inclusiv prin aculturație, sau, dimpotrivă, accentuarea unor riguroase mecanisme de control social, menite a conserva egalitarismul(Binmore 2001). În fapt, chiar înainte de primele contacte coloniale, vânătorii și culegătorii trăiau deja, în majoritatea lor, în diverse relații, inclusiv de proximitate, cu populații agricole sau
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
concepută astăzi ca o cunoaștere 100 % împărtășită. În sânul unei societăți coexistă, într-adevăr, o pluralitate de forme, iar bagajul cultural al membrilor săi variază în funcție de statutul social (vârstă, sex, educație, avere, profesie, convingeri politice, afiliere religioasă etc.). Noțiunea de aculturație, atât de populară în antropologia pentru marele public, care desemnează ansamblul fenomenelor care au rezultat din șocul dintre două culturi diferite, este înșelătoare pentru că presupune la început două ansambluri pure și omogene. Dimpotrivă, noțiunea de hibriditate, mai la modă astăzi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să înflorescă sufletele frumoase ale tinerilor. Care ar putea fi oare pârghiile prin care ar putea fi angrenate acele trăsături caracteriale ale oamenilor pentru a transforma răul în bun? Poate fi oare lipsa modelelor moral-intelectuale? Să fie oare fenomenul de aculturație? Dacă ar fi să numim doar câteva nume începand cu: Origen, Evagrie Ponticul, Sfântul Ioan Gură de Aur, și mai aproape Tolstoi, Mircea Eliade, Petre Țutea, Berdiaev, Bulgakov și e ca și cum n-am numi nimic din noianul de valori morale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
FNSP (CEVIPOF) NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice, Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a numărat șiJohn Powell ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a numărat șiJohn Powell ă provine din vocabularul antropologilor nord-americani de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Popularizat de școala culturalistă, el desemnează În același timp, În grade sau modalități specifice (de natură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deosebit de această chestiune se numără Boas, geograf de formație, Kroeber, Sapir și Wissler, Însă abia Melville Herskovits (1895-1963), fost elev al lui Boas, a realizat o sinteză globală pe baza cercetărilor acestora. Herskovits s-a aplecat Îndeosebi asupra proceselor de aculturație și de schimbare culturală În America de Sud și pe continentul african: Surinam (1928-1929), Coasta de Aur, Dahomey, Nigeria (1931), Brazilia (1941-1942), Africa neagră (1953, 1956-1957). În urma eforturilor mai multor cercetători aparținând acestei mișcări, au fost alcătuite hărți ale teritoriilor americane din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Press, pp. 248-265. SEGALEN Martine (coordonator) (2001), Ethnologie: concepts et aires culturelles, Paris, Armand Colin. VAN GENNEP Arnold (1975), „Pays, zones folkloriques”, in BELMONT Nicole (coordonator), Textes inédits sur le folklore français contemporain, Paris, Maisonneuve et Larose, pp. 75-110. Φ Aculturație, Difuziune/difuzionism Artă și interculturalitatetc "Artă și interculturalitate" Arta este un element deosebit de semnificativ pentru evidențierea relațiilor dintre culturi. Iar istoria umanității ne oferă multiple exemple de expresie artistică majoră rezultate din schimburi punctuale sau din coexistența unor universuri culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe un bricolaj al tranzacțiilor Între societatea-gazdă și societatea-oaspete (mai mult sau mai puțin bine primită, În funcție de originile sale geografice), care nu se manifestă doar la nivelul aparatelor instituționale și al dispozitivelor de aculturație. Indivizii Înșiși, În relațiile lor zilnice, sunt forțați de situație să creeze puncte comune de Întâlnire, să constituie fragmente de cultură cu uz specific, cum arată atât de frumos o poveste a lui Eric-Emmanuel Schmitt (Schmitt, 2001). Este adevărat că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001), Le Bricolage du social, Paris, PUF. — (2003), Sociologie de la vie quotidienne, Paris, PUF. LEFEBVRE Henri (1968), La Vie quotidienne dans le monde moderne, Paris, Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legat de noțiunea de basic personality, și-a efectuat studiile de teren În Insulele Marchize (1920-1922), În Madagascar (1925-1927) și În statul Wisconsin (1932-1933). Această noțiune desemnează de obicei ansamblul elementelor constitutive ale personalității, modelată de cadrul cultural (proces de aculturație), și pe care le posedă În comun membrii unei societăți date. Aceștia, de altfel, sunt obligați să se conformeze respectivelor elemente sau cel puțin să nu se Îndepărteze prea tare demodelul comun, riscând altfel să fie considerați devianți sau marginali
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege a fidelității și a creației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prima ediție: 1955). ROCHER Guy (1970), Introduction à la sociologie générale, vol. 1: L’Action sociale, Paris, Seuil (prima ediție HMH: 1968). WILLIAMS Raymond (1995), The Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]