236 matches
-
crește riscul apariției conflictelor cu părinții. Liebkind și Jasikaja-Lahti (2000), în studiul lor despre aculturație și bunăstarea psihologică a emigranților adolescenți din Finlanda, au ajuns la concluzia că subiecții de gen feminin au acuzat mai multe simptome cauzate de stresul aculturației (în special anxietate și simptome psihosomatice) decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
decît subiecții de gen masculin. Cu cît emigranții tineri au perceput mai intens discriminarea, cu atît mai modest au aderat la valorile tradiționale legate de familie, și cu cît suportul și înțelegerea părinților erau mai puțin exprimate, cu atît stresul aculturației sporea. Adolescenții devin tot mai conștienți de contrastul dintre relațiile cooperante pe care le au cu colegii din grupul de co-vîrstnici și relațiile tot mai unilaterale experimentate cu părinții. Acest aspect al dezvoltării poate fi mai problematic pentru tinerii emigranți
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai problematic pentru tinerii emigranți decît pentru cei care au rămas în țara lor natală, pentru că ei pot adopta valori familiale vestice mai devreme decît părinții lor. Astfel, lupta adolescenților pentru autonomie poate fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți care aderă mai puțin la autoritatea parentală consfințită tradițional și care se bucură de suport parental au șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fi accentuată de diferențele intergeneraționale în contextul aculturației. în concluzie, adolescenții emigranți care aderă mai puțin la autoritatea parentală consfințită tradițional și care se bucură de suport parental au șansele cele mai mari de a evita diversele probleme legate de aculturație. Jeanne L. Tsay, Yu-Wen Ying și Peter A. Lee (2000) au realizat un studiu ce investiga elaborarea semnificației de a fi "chinez" sau de a fi "american" pentru emigranții asiatici în Statele Unite. Ei au urmărit în ce măsură gradele diferite de expunere
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cine sînt eu?" în 20 de propoziții (așa-numitul test Who am I?, elaborat de Kuhn și Partland în 1954). în SUA și Hong Kong (unde situația era similară cu cea a SUA, deoarece regiunea asiatică a fost supusă unei intense aculturații occidentalizante, elevii și studenții de aici fiind educați în limba engleză, după un curriculum occidental), subiecții au enumerat mai multe trăsături personale decît cei din China și Japonia. De asemenea, rolurile sociale menționate au fost diferite: independenții (din SUA și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
exemplu, o corporație suedeză nu reproduce valorile statului suedez al bunăstării. Ca urmare, fie că ne referim la cultura țării de origine sau la cea a țării-gazdă, apare un fenomen de adaptare între cultura corporatistă și cultura națională, fenomen denumit „aculturație dublu stratificată”3. Problemele de adaptare culturală explică rata scăzută de succes a joint-venturelor și faptul că longevitatea achizițiilor și a întreprinderilor mixte este statistic mai scăzută decât aceea a investițiilor pe teren gol. Cultura corporatistă trebuie să se adapteze
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
care suferă de incoerență, el fiind un fel de struțo-camilă, adică o îmbinare între dreptul românesc și dreptul comunitar-european. Valorile civilizației și culturii occidentale nu au fost impuse ci ele au pătruns sau au fost adoptate de români pe calea aculturației spontane, după cum aderarea la Uniunea Europeană a fost o opțiune exprimată de cea mai mare parte dintre români. Un spațiu național evoluează ca un loc unde circulă valori, idei, mituri, credințe, teorii, mentalități, simboluri, dar toate aceste elemente, aflate în interdependență
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au la bază atât dansul ritual, cât și formule magice. În această datină a Călușarilor, precum și În cea a Căiuților se Întrevede supraviețuirea unor aspecte de ritual dintr-un străvechi cult solar autohton cu funcționalitate magico medicală, care a suferit aculturații lente, Însă repetate În istoria lui mitică de la celți, romani și de la slavii sudici. S-a realizat o simbioză Între diferitele culturi cu influențe reciproce, adaptări de la o civilizație la alta. Ceremoniile cu măști de lup sau alte animale din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea aduce, indiscutabil, o ușoară emancipare și o liberalizare a moravurilor și În spațiul românesc, aflat la porțile Orientului și prins Între două modele culturale; e caracteristic, pentru inevitabilul proces de aculturație, amestecul de vechi și nou, de arhaicitate tipic balcanică și de modernitate În spiritul Occidentului. Indiferent Însă de tipul de civilizație, o instituție cu tradiție e cea a amorului nelegitim: un amant / o amantă e un imperativ social. Amantul e
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
culturală, situația în care școala promovează valorile comunității, și de discontinuitate culturală, atunci când școala conservă valorile în timp ce comunitatea și le schimbă (școala retrogradă) sau când, dimpotrivă, școala apare ca factor de schimbare într-o societate conservatoare, excesiv de stabilă (situația de aculturație). Perspectiva avansată de aceste cercetări este diferită de cea propusă de anumite sociologii clasice care analizează relația în termenii deficitului sau handicapului cultural, generator de inegalități în educație. Teoriile deficitului cultural, bazate pe analize de tip normativ, insistă pe distincția
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
footnote>. De reținut: cele trei viziuni despre cultură, teorii (viziuni) „obiectiviste”, (substanțialiste) și „subiectiviste” (internaționalist-simbolice) și deconstructiviste (critice, postmoderniste). Ce este cultura? Elementele componente culturii: − viziunea, − normele, valorile, − purtătorii-de-valoare, − procesele culturale, − judecăți de valorizare, − judecăți de valorificare, − cunoaștere, − enculturația și aculturația, − comunicarea, limbajul. Ce sunt comportamentele? − comportamente organizaționale, − comportamente față de organizație. Ce sunt atitudinile? Ce este cultura organizației? Ce este culturismul? Teoria celor „7S”. Cultura organizației În serviciile publice. Economie și societate. Relațiile publice și serviciile cu publicul 1. Economia - un
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
a producției literare din ziare, periodice și almanahuri va trebui să se ghideze și după menționarea obiceiurilor din Panjab (chiar Lahore), Kashmir și Bengal. Firește că aici trebuie văzut Încă un efect al armonizării culturale cu interesul promovat de Occident: „Aculturația din secolul al XIX-lea, propunând o formidabilă ardere a etapelor, a fost atât de fecundă, Încât avem dreptul de a o socoti ca Împlinirea unei vocații occidentale”5. Interesul se va păstra până la opusculul lui Ion Câmpineanu-Cantemir, Sati sau
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
a face cu o reproducere de roluri, de mentalitate și de context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
roluri, de mentalitate și de context habitual, deși putem disocia și aici între cele două faze ale socializării. Fenomenele de re-socializare sunt evidente în trecerile de la o cultură la alta, în ceea ce se numește aculturație. (În antropologia culturală, conceptul de aculturație este subsumat celui de enculturație, acesta din urmă fiind în fond sinonim cu cel de socializare, cu accentul suplimentar pe importanța trăsăturilor generale dintr-o cultură în configurarea personalității indivizilor ei.) Cele două tipuri de relație dintre socializarea primară și
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
are la unii dintre indivizi mare relevanță în economia identității de sine. Putem lesne deduce că modalitatea de raportare la identitatea minoritară sau cea majoritară are consecințe pe diverse planuri: în relațiile cu membrii grupului de proveniență, în adaptare și aculturație, în stima de sine și diferite genuri de heteroși autoatribuire. S-a constatat, de pildă, așa cum era de așteptat, că refugiații din America Centrală în Canada care au adoptat asimilarea petrec mult mai puțin timp cu cei proveniți din aceeași zonă
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
des deoarece se produce într-un spațiu aflat în bătaia soarelui, absența umbrei și a vegetației sporind starea de disconfort. Corpul și nevoile lui fundamentale respirație, mîncare, somn, eliminare, menținere a unui nivel termic stabil trec printr-un proces de aculturație imposibil de stopat. Pierderea capacităților fundamentale de a comunica și coopera, produsă prin procesul de aculturație o dezvățare sau desocializare favorizată termic -, îi face pe indivizi incapabili să se descurce în afara instituției în viața de zi cu zi. Expresia "a
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
sporind starea de disconfort. Corpul și nevoile lui fundamentale respirație, mîncare, somn, eliminare, menținere a unui nivel termic stabil trec printr-un proces de aculturație imposibil de stopat. Pierderea capacităților fundamentale de a comunica și coopera, produsă prin procesul de aculturație o dezvățare sau desocializare favorizată termic -, îi face pe indivizi incapabili să se descurce în afara instituției în viața de zi cu zi. Expresia "a sta la răcoare" este valabilă doar pentru lumea angajaților. Neavînd geamuri, culoarele par adevărate oaze termice
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
având contact direct cu populația majoritară, nerromă, au pierdut foarte multe obiceiuri, tradiții, elemente de cultură și educație proprii etniei rrome, asimilând o serie de elemente de civilizație, tradiții culturale, obiceiuri caracteristice populației nerrome lângă care și-au dus existența (aculturație). Cu toate acestea, o serie de elemente proprii culturii, tradițiilor și civilizației rromilor ursari au rămas neschimbate de-a lungul secolelor. Referitor la meseriile tradiționale, se constată ca cei mai mulți ursari sunt lăutari (muzicanți), dar mai există și ursari care practicau
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de indescifrabile, pe atât de incompatibile cu cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
pe atât de incompatibile cu cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cele atât de dramatic contradictorii în care s-a crezut până acum. Cei mai buni dintre tineri înțeleg acest lucru instinctiv; dar cred că nu sunt capabili să îl exprime. 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 1tc "9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație1" Mulți deplâng (în aceste vremuri de austerity) neajunsurile cauzate de lipsa unei vieți sociale și culturale organizate în afara Centrului „rău”, în periferiile „bune” (văzute drept cartiere-dormitor fără verdeață, fără servicii, fără autonomie, fără raporturi umane autentice). Lamentație retorică
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
tragedia pierderii dialectului, unul dintre cele mai dureroase momente ale pierderii realității (care în Italia a fost mereu deosebită, excentrică, concretă: dar niciodată centralistă, niciodată „a puterii”). Această golire a dialectului împreună cu cultura regională pe care îl exprima - golire datorată aculturației noii puteri a societății consumiste, puterea cea mai centralizatoare și deci cea mai potențial fascistă pe care istoria o amintește - sunt explicit tema unui poem al unui poet dialectal, intitulat chiar Limbă și dialect 2 (poetul este Ignazio Buttitta 3
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
canoanele retorice intuite într-o lume aflată la un nivel infinit mai înalt și este convins că le-a și aplicat: în realitate, le-a zădărnicit printr-un conținut total „diferit”, adică aparținând unei alte culturi. Aceea pe care astăzi aculturația celei mai totalitare dintre puteri o distruge. Nici măcar nu se poate imagina că înșiși nepoții de 20 de ani ai lui Francesco De Gaetano, de-acum „aculturați” și de aceea transformați în niște adevărați slujitori ai puterii, mai pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
batjocoritor fără să mai știe să vorbească altfel. Aceasta doar ca să ofer un scurt rezumat al viziunii mele infernale, pe care din păcate o trăiesc existențial. De ce această tragedie în cel puțin două treimi ale Italiei? De ce acest genocid datorat aculturației impuse cu perfidie de clasele dominante? Deoarece clasa dominantă a separat net „progresul” și „dezvoltarea”. Pe ea o interesează doar dezvoltarea, pentru că de acolo își scoate profitul. Trebuie făcută o dată pentru totdeauna o distincție clară între cei doi termeni: progres
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Pier Paolo Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 28 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 33 Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]