41,330 matches
-
Adam Puslojic Pasărea din Valea Timocului ne cântă albastru numai din zbor Trilul ei vestit este sonor, somnoros și sângeros Ah ce poezie atentă, acută și inspirată total Mamă ești bună mamă și savantă aproape de inima mea Tăticule, salvat din abisuri, hai astăzi vino acasă Spălat pe față și întors pe dos - mă simt al Tău, Doamne! 1-X-2012
PASĂREA NOASTRĂ by Adam Puslojic () [Corola-journal/Imaginative/3706_a_5031]
-
1987, Ștefănești. Indescifrabile în mare parte, ele sunt, cu siguranță, cele din urmă și pe cea din urmă carte pe care o citise. Nu conțin nicio confesiune și nicio dorință. Se referă la infiltrațiile cu care a debutat tratamentul pancreatitei acute declanșate cu două săptămâni înainte de sfârșitul ei la 10 octombrie. Încerc să-mi imaginez, oarecum fără rost, fiindcă de când mă știu citesc la întâmplare, ce carte va ține în mână îngerul meu. Știi, oamenii sunt Moscove ruinate de votcă și
Fochistul negru by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6177_a_7502]
-
ghicitul în cărți și-n cafea... nici țigara, vodca, trasul în venă, petrecerile în pijama, desenele animate, ulii și porumbeii, săritul coardei în fața blocului... Nimic. Paleative de paleative... Fie că-i vorba de forma ușoară sau cea severă, cronică sau acută, benignă sau malignă, nu există decât un singur tratament: shopping-terapia. Mobilul Mobilul a fost inventat ca la 2 noaptea ca să te trezească un bou și să-ți urle-n ureche "Tu ești, Vasile?! Hă, hă, hă...ăă... ăă... mă scuzați
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/7263_a_8588]
-
traducător la vreo firmă. E conștient că în provincie e și mai rău. În București îl susține o inocentă speranță (moare ultima). Acum e posibil să se reapuce de învățământ. Devorează în continuare cărțile, din disperare și pentru că se plictisește acut. Are nevoie de stimuli rafinați. Renunță la clasici, parcurge Foucault, Derrida, Bourdieu. Revine uneori la Kafka. Citește febril Jurnalul lui Cărtărescu și se dezice de literatură. Se îngrețoșează de livresc, se plictisește de postmodernism, citește mai departe Școala de la Târgoviște
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
și lipsit de orice sens - acesta e subiectul prozelor sale. În povestiri nu se întîmplă nimic, nimic semnificativ cel puțin. Realitatea se dezvăluie necontenit sub formă de șoc, un șoc existențial, atenuat de percepția care, ținută tot timpul la nivel acut, își pierde noțiunea propriei intensități. Naratorul traversează năuc și apatic orașul, coboară scări, cumpără ziare, înregistrează mecanic vorbele celor din jur - simpli figuranți ai unui decor fără scenograf -, intră în metrou și ajunge la serviciu, după ce trece prin tot soiul
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
concilieri, echilibrări, spre a atenua unele dramatice rupturi și surpări, nu schimbă esența situației. Autorul Istoriei critice a literaturii române rămîne pe același continent al „liberalismului metodei eseistice” ca și al opțiunii prodemocratice, chiar dacă celei din urmă îi șterge accentele acute, avînd drept țel consolidarea unei poziții „de centru”. Să fie vorba și de o rivalitate? Privind lucrurile de sus, nu s-ar cuveni a reține disocierile și diferențierile, ci asocierile și complinirile. Umbrele unei prezumate „competiții” se resorb. S-ar
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
acesta va fi de un cu totul alt tip decât cele consemnate până acum de memoria omenirii. Departe de a se sfârși, partida lui abia acum începe. Tradusă excelent de Dan C. Mihăilescu, cartea lui Emmanuel Todd are meritul problematizării acute a situației umanității în pragul mileniului trei. Emmanuel Todd, Sfârșitul Imperiului. Eseu despre descompunerea sistemului american. Traducere de Dan C. Mihăilescu, Ed. Albatros, București, 2003, 255 p.
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
sămănătoriste, menținută de episoadele caritabile de sezon ale serialelor de televiziune), chiar dacă în cele ce urmează subiectul va fi doar schițat. Limbajul jurnalistic, cel politic, registrul colocvial nu pot să evite o temă permanentă și - la noi - resimțită ca foarte acută. În principiu, ar merita văzut care sînt conotațiile afective și judecățile evaluative pe care se bazează în discursul public actual selecția termenilor. Baza ideologică a alegerii poate fi diferită și nu întotdeauna explicită: săracul-destinat, săracul-vinovat, săracul-victimă; bogatul-norocos, bogatul-merituos sau cel
Sărac, defavorizat, amărît... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13285_a_14610]
-
Cum nemișcarea se transformă în mișcare, în activitate. Îmi place să mă predau ultima. De ceva vreme, ani, treaba asta se petrece doar în vis. Indiferent la ce oră mă culc, la 7.30 aud glasul voios și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
c-am înțeles corect pozițiile pe care, printre țipete, incriminări reciproce, insinuări, luări în tărbacă, vagi amenințări — ce mai, un triumf al stilului „hodoronc-tronc” — păreau să le susțină cei doi favoriți ai mei. Am să încerc, totuși, să deslușesc, dincolo de acutele dinesciene și de șarjele fonice popesciene niscaiva idei. În esență, Cristian Tudor Popescu se arăta profund nemulțumit de activitatea CNSAS (al cărui membru e și Mircea Dinescu), pentru că instituția n-ar fi doar „neproductivă”, ci și, adeseori, „contraproductivă”. Cu alte
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
bunului-simț, normalității și inteligenței. Ahmatova și Mandelștam erau consultați în probleme de politică și Vechiul Testament, iar creația lor reprezenta vocea rațiunii, contragreutatea la efectele unei propagande sforăitoare. Intelectualul-profet este figura emblematică a rezistenței perioadei, cu un rol activ și cu acuta conștiință a importanței sale: „Căci în Occident, absența cărților înseamnă că scriitorul a ieșit din front - cum să le explici că la noi se întâmplă și altfel! Poezia însă este un lucru bizar: ea nu poate să fie îngropată de
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
stare să se concentreze asupra vreunui lucru.“ Traducerea acestei cărți aparține reputatului Nicolae Iliescu, fin cunoscător al literaturii ruse și traducător cu vastă experiență, ce reușește să redea cu fidelitate mișcările infinitezimale ale memoriei precum și nuanțele sentimentale, de la cele mai acute la cele mai vagi. Pentru că este o carte complexă, nu doar un volum de memorii, ci și un poem elegiac și o meditație pe tema morții și a istoriei. Meditațiile scriitoarei sunt adesea extreme, vehiculând rațiuni fine, concluzii generale extrase
Memoria obligatorie by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13338_a_14663]
-
îngerul de lîngă dușman. (Portretul schițat aici cu mari aproximări este mult mai complex în cartea lui Andrei Pleșu, unde cititorul are posibilitatea să descopere și dezbaterile legate de fiecare afirmație.) Puntea stilistică Andrei Pleșu este un scriitor cu o acută conștiință a comunicării. Discursul său vine întotdeauna în întîmpinarea celuilalt, conține un dialog implicit. De data aceasta interlocutorul este prezent în text mai mult ca oricînd, căci prima parte a cărții reia cursurile de angelologie ținute de autor la Facultatea
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
fi ridicat la aceleași înalte cote valorice. Sau dacă în locul funcționarului care îi dăduse binecuvîntarea ar fi apărut altul, cu pretenții literare schimbate. Totul era o perpetuă nesiguranță, pe care ne străduim să o înțelegem astăzi, nu fără un foarte acut sentiment de oripilare: „Iar constat că scriu rar aici. Motive, destule. Iată eșecurile: cîntecul meu pentru „Scînteia” nu s-a cîntat în programul de la Arenele Libertății, serbarea la care a asistat guvernul. Cu Ali nu sînt în cele mai bune
Zburdălniciile inimii și ale minții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13360_a_14685]
-
foametei, a frigului și a lipsei de speranță care i-a transformat în simple viețuitoare buimace, incapabile să-și găsească un loc și un sens pe harta tembelismului politic național. Pe lângă problemele insolvabile de la oraș sau de la țară, există problema acută a târgurilor, a așezărilor industrial-agrare ivite precum ciupercile între anii ’50 - ’70. Dacă la țară mai crești o găină, mai culegi o ștevie, dacă la oraș o mai dai pe munca la negru, iar când situația se îngroașă, virezi pe
Monte-Cristo, varianta în zdrențe by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13356_a_14681]
-
fel, atipică. Delicatețe și, totodată, forță, gesturi elaborate, aristocratice, expresivitate, un soi de noblețe pe care o întîlnesc tot mai rar pe scene, de puritate în joc. Rîsul la Vassa O temă pe care n-am sesizat-o atît de acut niciodată, dincolo, desigur, de rîsul-plînsul și clovneriile lui Prohor. Mi se pare extrem de interesant, și voi medita la el, nivelul comic investigat de Andreea Vulpe cu studenții săi. În urma acestui studiu scenic parcă, tensiunea dramatică, căderile, ratările, succesiunea morților dubioase
Șase nopți cu Casandra (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12010_a_13335]
-
lume-cadavru, pe care se poate opera fără opreliști, pătrunderea aproape voluptuoasă în intimitatea detaliilor, cu rafinament, cu sadism, cu perversitate. Puțini sînt scriitorii care reușesc să le atribuie fiziologiilor umane în descriere o mai mare precizie științifică și o mai acută reverberație poetică. Hans Joachim Schädlich ne face să vedem superbia soarelui oglindit în mocirlă. Iată de ce vă propun acest text, fără îndoială șocant, prin care vreau să ilustrez și o afirmație a lui Amos Oz, care mi-a plăcut mult
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
disident (p.349), dar se va întoarce în țară contrariindu-i pe toți, stârnind invidie, scriind "două dintre romanele mele cele mai dense: Îngerul de gips și Bunavestire. Or, ce semn mai categoric, mai clar, al libertății poate exista mai acut decât creația?!"... Nicolae Breban nu poate vorbi onest la persoana I. Nicolae Breban nu există decât la persoana a III-a. Când vorbește despre sine, o face cu deferență, oprindu-se la suprafața lucrurilor parcă pentru a nu se deranja
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
că Arta poartă încă în sine energii purificatoare. Fără să-și propună și, evident, fără să-și pună această problemă, sculptorul trăiește una dintre cele mai autentice experiențe postmoderne, chiar dacă, aparent, opțiunea lui este pentru modernitate: anume unirea contrariilor, sentimentul acut al orizontalei, simultaneitatea sinoptică. Nostalgia originilor, sursa arhetipală și un oarecare ambalaj magic rezervat formei artistice îmbogățesc și ele, în cazul lui Bata Marianov, complicatul inventar al acestor experiențe de tip alexandrin la care istoria ne racordează astăzi, chiar și
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
Nu se potrivește descrierii din romanul lui Roth: "față osoasă inexpresivă". Oricâte tatuaje i-ar pune și oricât i-ar poci mâinile, cu greu îți vine a crede... La care se adaugă faptul că Roth e un romancier acru și acut, pe când regizorul Robert Benton vede lumea într-un fel mai afabil și îngăduitor. Roth aruncă săgeți în toate părțile, iar în film supraviețuiește doar una: cea care țintește corectitudinea politică, în general un concept relativ plictisitor și oprimant pentru scriitori
Proaspetele delicatese by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12076_a_13401]
-
eminesciene din perspectiva femeilor, care tac. Mutatis mutandis, un alt fel de Dragostea nu moare. E un romantism puțin desuet, făcut din pusee de trăire "plină", sub spaima lipsei de timp, în primele caiete, foarte detaliate, analitice, dar și regretul acut al vieții ocolite de noroc, al irosirii calităților. În lumea care, în jurul tău, forfotește neîncetat, trebuie să te forțezi să nu stai pe loc, dînd chiar senzația că nu te iubești pe tine, deși tot ce-ți dorești e un
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
supervirilul, mereu bătăiosul Marin Mincu". Ceva mai puțin înflăcărată este doar Irina Mavrodin care, nereferindu-se la om, ce e drept, scrie despre poet: "este unul dintre puținii poeți români care, asemenea tuturor marilor poeți moderni are o conștiință auto-reflexivă acută". Și noi care crezusem că nu sunt chiar atât de puțini poeții auto-reflexivi români. Greșeam. Anunță oare grupajul aniversar din Viața Românească ivirea unui cult al lui Marin Mincu, a unei mișcări ce va crește ca un bulgăre de zăpadă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
zis: "Cum? Ai lăsat totul: casă, familie, prieteni, cărți pentru ideea de libertate?! Tu ești cu adevărat nebun!" și a ridicat mîna, a dus-o la cap și și-a răsucit indexul la tîmplă. în clipa aceea am avut senzația acută că într-adevărat am fost nebun pentru că numai un om care și-a pierdut mințile s-ar fi aruncat în această aventură și s-ar afla într-o noapte în cabina unui garaj, scriind un roman... Cum să nu fii
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
țării și revenirea ei cu demnitate în spațiul european, atunci Traian Băsescu se va înscrie în galeria oamenilor de stat a României. Premisa a fost creată. Viitorul ne va arăta dacă, așa cum sper, ea se va împlini. România are nevoie acută de oameni de stat.
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
au fost dintre cele mai bune. Datorită defectelor omului Camil Petrescu, marcat de o excesivă mândrie personală despre care au depus mărturie și alții, E. Lovinescu nu avea o mare încredere nici în scriitor. Forma cea mai deschisă și mai acută pe care a atins-o expresia antipatiei lovinesciene s-a dezvăluit public în volumul II al Memoriilor, apărut în 1932. Portretul începe cu mici ironii despre "ofițerașul" Camil Petrescu (prima ipostază în care l-a cunoscut criticul), despre nervozitatea lecturilor
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]